Mungiu critică deficienţele concursului de la CNC, de la notarea scenariilor la aprecierea bugetelor, şi cere desecretizarea dosarelor

Cristian Mungiu, membru în juriul competiţiei din sesiunea decembrie 2008, a alcătuit o listă de constatări ce se referă la notarea scenariilor, desecretizarea dosarelor, aprecierea bugetelor şi contestaţii, informează NewsIn.

 

În opinia lui Mungiu, dacă există diferenţe semnificative (de peste patru sau cinci puncte) între notele primite de un scenariu, este necesar ca membrii comisiei de selecţie să facă publică o succintă motivaţie scrisă despre fiecare dintre proiectele câştigătoare. Propunerea lui Mungiu este agreată, de altfel, şi de ceilalţi membri ai comisiei din sesiunea decembrie 2008, respectiv Radu F. Alexandru, Dan Nuţu, Doru Mitran şi Alexa Visarion.

 

În privinţa desecretizării dosarelor, câştigătorul Palm d'Or 2007 pentru "4, 3, 2" relatează: "S-au adus date suplimentare care au completat declaraţiile aplicanţilor după momentul desecretizării dosarelor, invocându-se faptul că datele respective fuseseră rătăcite prin birouri şi au fost găsite ulterior".

 

O altă constatare a lui Mungiu vizează aprecierea bugetelor: "CNC a decis la ultimele concursuri să solicite unor experţi o recalculare «corectă» a bugetelor aplicanţilor. Se taie din bugetele candidaţilor la libera apreciere a acestor experţi şi se influenţează decisiv rezultatul concursului, în condiţiile în care devine irelevant pe ce loc te-a clasat comisia de selecţie". Cristian Mungiu a solicitat în scris să fie făcute publice criteriile comune după care judecă respectivii experţi, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

 

Printre anomaliile sesizate de Mungiu se numără şi cea legată de contestaţii. Regizorul consideră că, în mod normal, rezultatele definitive ale concursului CNC ar trebui să fie anunţate după analizarea contestaţiilor. "Când un proiect câştigă la contestaţie, înseamnă că el ar fi trebuit să se afle pe lista câştigătorilor şi că a fost declasat din greşeală de către Consiliul de Administraţie al CNC, permiţând în schimb finanţarea unui alt proiect, care nu ar fi trebuit finanţat", spune Mungiu.

 

În replică, preşedintele CNC, Eugen Şerbănescu, admite că regulamentul concursului CNC este perfectibil. "Multe dintre observaţii sunt pertinente şi vor fi luate în consideraţie la viitoarele concursuri. În legătură cu bugetele, juriul nu a fost invitat la alocarea fondurilor de către Consiliul de Administraţie. Apoi, Consiliul de Administraţie îşi asumă sumele atribuite fiecărui proiect şi fiecare membru semnează pentru partea sa de contribuţie. Vom ţine seama de aceste îmbunătăţiri şi vom perfecta regulamentul, acolo unde el permite interpretări. În acest moment, modificările sunt la latitudinea comisiei de selecţie", a spus preşedintele CNC.

 

 

Multe probleme a remarcat şi Radu Muntean, regizorul care a obţinut miercuri cea mai mare finanţare din sesiunea noiembrie-decembrie 2008, respectiv 1,36 milioane de lei, pentru filmul "Marţi după Crăciun": "Regulamentul concursului de proiecte este foarte vag în calcularea punctajelor pentru regizori, case de producţie şi implicit pentru proiectul cinematografic respectiv. Şi asta îl face foarte interpretabil, la discreţia Consiliului de Administraţie şi a preşedintelui acestui consiliu. Ştiu regulamentul, am participat la jurizare în sesiunea din vara anului trecut, de atunci ştiu că sunt multe probleme punctuale. Lista de festivaluri agreate de CNC este concepută aberant, scurtmetrajele punctează la fel ca lungmetrajele, în fapt nu există o comisie tehnică menită să calculeze profesionist punctajele concurenţilor. Totul se face la botul calului şi se calculează pe loc, cu comisia de faţă, când, în mod normal, toate informaţiile furnizate de casele de producţie ar trebui verificate pe îndelete. Şi, nu în ultimul rând, trebuie desecretizat concursul, pentru că nu este un cenaclu literar, ci o competiţie de proiecte cinematografice, aşa că e nu numai normal, dar şi util ca, atunci când juriul judecă un scenariu, să cunoască şi regizorul care-l va filma".

 

Producătoarea Ada Solomon, al cărei film a fost exclus din secţiunea Lungmetraj Ficţiune pe motiv că soţul ei făcea parte din juriul unei alte categorii, critică, la rândul său, regulamentul competiţiei. "Este foarte ambiguu, aşa că voi depune o contestaţie la comisia de la Ministerul Culturii. Legea e ok, problema e felul in care se aplică. E normal să existe instituţia contestaţiei în România. La precedenta sesiune de concurs, proiectul soţului meu a primit o treime din bugetul solicitat din cauza judecăţii experţilor financiari. Iar în urma contestaţiei am ajuns mai aproape de suma cerută. Şi alţii au trecut prin asta, vezi Cristi Puiu cu «Moartea domnului Lăzărescu», un proiect iniţial respins de comisia de la CNC.”

 

Sergiu Nicolaescu remarcă şi el problemele care ţin de caracterul secret al concursului. În plus, regizorul anticipează, în calitate de parlamentar, soluţionarea tuturor problemelor printr-o nouă lege a cinematografiei: "Una dintre greşelile acestui concurs al CNC este faptul că proiectele sunt secrete. În realitate, numele regizorului, al scenaristului şi numele actorilor garantează pentru un film. Secret ar trebui să fie juriul, nu cei care participă la acest concurs. Noi, parlamentarii, avem în vedere o nouă lege a cinematografiei, pe care sperăm să o depunem în cel mult două luni la Parlament. Pe de altă parte, apartenenţa CNC la Ministerul Culturii este ea însăşi o catastrofă. Cinematografia trebuie să ţină de Parlament". Din partea MCCPN se remarcă disponibilitatea discutării şi schimbării statutului de apartenenţă al CNC: “Aşteptăm propunerea de modificare şi suntem dispuşi la consultări cu reprezentanţii breslei. Când legea va fi conturată, ne vom pronunţa în privinţa ei”, a declarat pentru cotidianul.ro Andrei Găitănaru, consilier de comunicare la Ministerul Culturii.