Home » Home » Ultima ora » Moldova: fără preşedinte, parlament pe ducă şi constituţie contestată

Moldova: fără preşedinte, parlament pe ducă şi constituţie contestată

22 Mar 2010 Razvan Ciubotaru | 0 comentarii | 651 vizualizari
Rating:
3 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Începând din septembrie 2009, Republica Moldova este condusă de un preşedinte interimar. Parlamentul a eşuat în încercarea de a alege un nou şef de stat, iar asupra deputaţilor planează spectrul anticipatelor şi al reconfigurărilor politice. Incertitudinea a afectat actul de guvernare, caracterizat prin nenumărate destituiri şi numiri în portofoliile de vicepremieri sau de şefi ai agenţiilor statului şi amânarea numirii unor noi ambasadori.
 
Premierul moldovean Vlad Filat
Alianţa pentru Integrare Europeană de la Chişinău nu a ajuns încă la un compromis asupra adoptării unei noi constituţii şi a organizării alegerilor anticipate. Premierul Vlad Filat estimează totuşi că alegerile vor avea loc la finalul lui 2009 sau începutul lui 2010.

O comisie parlamentară specială a întocmit deja un ambiţios proiect de constituţie care pevede oficializarea limbii române, alegerea şefului statului prin vot direct şi aduce 30 de articole noi. Preşedintele interimar, liberalul Mihai Ghimpu, unul dintre iniţiatorii modificării constituţiei, susţine însă alegerea preşedintelui de către parlament, relatează “Jurnal de Chişinău”, după întâlnirea de luni a liderilor AIE.

În ceaţă rămâne şi organizarea anticipatelor, la care obligă actuala constituţie. După ce au susţinut că vor evita alegerile, liderii AIE au făcut un pas înapoi, la presiunea Comisiei de la Veneţia, iar luni au precizat că vor pune pe ordinea de zi a Parlamentului propunerea unor foşti deputaţi comunişti de modificare doar a prevederii constituţionale privind alegerea preşedintelui, urmată de alegeri anticipate, aşa cum a sugerat şi Comisia de la Veneţia. Pentru modificarea Constituţiei în Parlament este nevoie de 67 de voturi. AIE deţine, împreună cu “dezertorii” comunişti, 58 de mandate, iar Partidul Comuniştilor - 43. De aceea este nevoie de un consens politic, una dintre recomandările Consiliului Europei.

În acest context, guvernul condus de liberal-democratul Vlad Filat a încercat să contracteze cât mai multe împrumuturi externe, necesare scoaterii ţării din criză şi câştigării de capital electoral: 574 de milioane de dolari de la FMI, 262 de milioane de dolari din partea corporaţiei americane Millenium Challenge, 15 milioane de dolari din partea Poloniei şi promisiunea Chinei pentru un miliard de dolari.

Incertitudinea politică a afectat însă actul de guvernare, caracterizat prin nenumărate destituiri şi noi numiri în portofoliile de vicepremieri sau de şefi ai agenţiilor statului. Ministerul de Externe de la Chişinău a retras de la post ambasadorii fostului regim comunist, însă a amânat numirea unor noi diplomaţi.  

 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ULTIMA ORA