Lista autori | Despre noi | Contact | Harta site | Cariere

Vin, 25 Mai 2012, 18:20
Actualizat: 11:35, 2010 Mai 22

Home » Home » Features » Iosif Constantin Drăgan lasă cea mai mare moştenire din istoria României: 1,6 miliarde de dolari

Iosif Constantin Drăgan lasă cea mai mare moştenire din istoria României: 1,6 miliarde de dolari

22 Aug 2008 Dan Duca, Alina Stanciu | 31 comentarii | 25836 vizualizari

Rating:

17 voturi

foto(1)

Admirator al legionarilor în tinereţe, promotor al naţional-comunismului lui Ceauşescu şi capitalist de succes cu veleităţi mecenice, Iosif Constantin Drăgan lasă în urmă o avere fabuloasă, una care ar putea avea ca beneficiară pe soţia sa, Daniela, fiica fostului general comunist Ştefan Guşă.

Iosif Constantin Dragan si Nicolae Ceausescu Sursa: Rompres

Simpatizant al Mişcării Legionare în tinereţe, apropiat apoi al regimului comunist, iar după Revoluţie, un generos suporter al curentului extremist din România. Mai presus de toate, miliardar în dolari. Al şaptelea în topul celor mai bogaţi români în 2007 (1,5 -1,6 miliarde de dolari) după ce vreme de ani buni a fost primul. Iosif Constantin Drăgan a încetat din viaţă joi, la reşedinţa sa din Palma De Mallorca, în Spania, la vârsta de 91 de ani, lăsând în urmă o poveste învăluită de cele mai multe ori într-o cvasitotală discreţie.

Născut în 20 iunie 1917 în Lugoj, Drăgan a terminat Dreptul la Universitatea din Bucureşti, iar în 1941 a obţinut o bursă de studii în Italia, la Universitatea din Roma, unde a studiat ştiinţe politice şi economie. În acea perioadă era cunoscut pentru simpatiile sale legionare, iar după instalarea regimului comunist, a părăsit România, unde de altfel i-a fost interzisă intrarea pentru 30 de ani. După ce şi-a luat a doua licenţă în Italia, susţinându-şi teza de absolvire pe tema corporativismului, şi după ce a obţinut şi doctoratul în Jurisprudenţă, a început să-şi urmeze vocaţia sa pentru afaceri, informează NewsIn.

În scurt timp, să iniţieze o activitate comercială în domeniul petrolului. În1948, a fondat, în Italia, compania de distribuţie a gazului metan, Butan Gas, specializată în distribuirea şi îmbutelierea gazului petrolier lichefiat (GPL), companie al cărei acţionar majoritar era în anii 2000. Succesul societăţii l-a determinat să efectueze, în următorii ani, investiţii şi în alte ţări europene şi nu numai. A pus bazele unor activităţi comerciale în Grecia şi Maroc (1953), apoi în Germania (1955), şi astfel au luat naştere societăţile care au alcătuit primul nucleu al Grupului Butan Gas Drăgan de astăzi, un Grup internaţional, prezent în 10 ţări - Italia, Austria, Germania, Franţa, Maroc, România, Polonia, Bulgaria, Albania şi Serbia - ce dispune de o reţea capilară de distribuţie care aprovizionează, în fiecare zi, cu butelii şi mici rezervoare, zeci de mii de clienţi particulari, precum şi diverse industrii şi instituţii publice.

Simpatiile legionare din tinereţe şi interdicţia temporară de a intra în ţară timp de 30 de ani nu l-au împiedicat pe Drăgan să dezvolte o relaţie specială cu regimul comunist de la Bucureşti, condus de Nicolae Ceauşescu, într-un moment în care demersurile de reabilitare ale mareşalului Ion Antonescu ale primului s-au pliat perfect pe naţional-comunismul celui din urmă. Raportul Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România prezidată de laureatul Premiului Nobel, Elie Wiesel, întocmit sub mandatul preşedintelui Ion Iliescu, invocă apropierea lui Drăgan de Ceauşescu.

Vorbind tocmai de recuperarea discretă a lui Antonescu, autorii Raportului subliniază important „rolul pe care îl joacă pe lângă Nicolae Ceauşescu, fostul simpatizant al Gărzii de Fier, devenit miliardar în Occident şi, ulterior, colaborator semioficial al dictatorului român, Iosif Constantin Drăgan. Convertit în avocat înfocat al lui Ion Antonescu, Drăgan a intrat într-un joc de potenţare reciprocă cu regimul Ceauşescu, participând la campania externă de reabilitare a regimului Antonescu şi ducând-o mai departe, recrutând noi susţinători, în România şi în afară (Mihai Pelin, Gheorghe Buzatu, Larry Watts ş.a.).

Sub coordonarea lui Drăgan, au fost publicate în Occident patru volume de documente, care conturează un portret pozitiv al mareşalului Ion Antonescu – documente inaccesibile majorităţii cercetătorilor înainte de 1989, dar şi multă vreme după, obţinute în urma bunelor relaţii cu regimul comunist şi, în special, cu Mircea Muşat şi Ion Ardeleanu, cenzori ai Secţiei de Propagandă a CC al PCR”.

Personaj cu veleităţi de Mecena, Drăgan a pus după 1967 a pus bazele “Fundaţiei Europene Drăgan”, al cărei scop declarat era promovarea “valorilor civilizaţiei româneşti”. A mai fondat două edituri - Nagard în Italia şi Europa Nova în România, o universitate privată, Universitatea Europeană Drăgan (fondată în 1991 în Lugoj), o staţie TV, una radio (Radio NovaFm), un ziar săptămânal (Redeşteptarea) şi un cotidian local (Renaşterea Bănăţeană).

Iosif Constantin Drăgan este, de asemenea, fondatorul publicaţiei "Bulletin europeen" (1950). Ca om de ştiinţă, a lansat calendarul precesional şi o nouă teorie referitoare la ciclizarea civilizaţiei în lucrarea "Geoclimate and History". A pus bazele Universităţii "Golden Age" din Milano (1988),"Superior Centre for Advanced Business Management" din Bucureşti (1990) precum şi "Universităţii Europene Drăgan din Lugoj" (1991). De asemenea, a mai finanţat construirea lângă Orşova a unei statui înalte de 40 de metri a lui Decebal, cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa.

Şeful Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, profesorul Vladimir Tismăneanu, invocă şi el legătura dintre Drăgan şi culturnicii protocronişti ai regimului comunist, dar şi susţinerea pe care acesta a acordat-o imediat după 1990, forţelor extremiste din România. „Iosif Constantin Drăgan a jucat un rol important în cultivarea discursului naţional-stalinist mai ales după 1970, fiind apropiat de cercurile ultranaţionaliste, protocroniste pe care le-a susţinut financiar şi mediatic. Editura Nagard s-a specializat în promovarea retoricii proletcultiste şi tracomane.

A întreţinut relaţii cu culturnicii din interiorul revistelor „Săptămâna” şi „Luceafărul”, de la Eugen Barbu şi Paul Anghel la Mihai Pelin, Traian Filip şi Dan Zamfirescu. Sub masca mecenatului cultural şi profitând de o avere fabuloasă a susţinut ceea ce Monica Lovinescu a numit „tagma trepăduşilor de Curte Nouă”. Legătura dintre I.C. Drăgan şi N. Ceauşescu a fost încă o probă, dacă mai era nevoie, a perversei sinteze dintre comunismul proclamat oficial şi ultra-şovinismul aplicat în practică. În paginile revistei patronate de I.C.Drăgan şi difuzată cu sprijinul Securităţii în România, „Noi, tracii”, au fost publicate texte de o virulenţă xenofobă şi antisemită care nu ar fi putut să apară, din raţiuni lesne de înţeles, în presa regimului. I.C.Drăgan nu a fost un prieten al exilului democratic românesc, al acelor forţe care doreau o construcţie pluralistă a ţării, în spiritul adevărului şi toleranţei.

Legăturile sale cu regimul comunist erau cunoscute, amiciţia cu Ceauşescu şi hingherii lui ideologici era notorie. După 1990 trebuie spus, I.C.Drăgan a oferit sprijin cultural mai multor edituri, biblioteci şi reviste din ţară. Din câte ştiu, nu a mai jucat în ultimii ani un rol activ, deşi la începutul anilor ’90, fără a surprinde pe cineva, s-a aflat în cercul de sprijin al organizaţiei ultra-naţionaliste Vatra Românească (implicată în conflictul interetnic din martie’90 de la Târgu Mureş, n. red)”, a declarat pentru cotidianul.ro, politologul Vladimir Tismăneanu.

O avere de 1, 6 miliarde de dolari

Iosif Constantin Drăgan s-a aflat timp de trei ani consecutiv în fruntea Top-ului 300 al celor mai bogaţi români, realizat de revista "Capital" din 2002. În acel an a fost cotat ca cel mai bogat român, cu o avere estimată la 700 - 900 milioane de dolari. În anul 2004, averea sa era estimată la 800-850 de milioane de dolari, la fel ca în 2003. În 2005, Iosif Constantin Drăgan se afla pe al doilea loc în Top 300, cu o avere estimată la 850 de milioane de dolari, după Ion Ţiriac, cu un miliard de dolari, pe al treilea loc fiind Sorin Ovidiu Vântu, cu 750 de milioane de dolari. În urmă cu doi ani a fost primul în Top 300 al celor mai bogaţi români, realizat de revista "Capital", cu o avere estimată la 1,3-1,6 miliarde dolari, iar în 2007 a coborât pe al şaptelea loc, cu 1,5-1,6 miliarde de dolari. Anul trecut, primii patru clasaţi erau Dinu Patriciu, Gigi Becali, Ion Ţiriac şi Sorin Ovidiu Vântu, cu averi estimate între aproximativ două şi trei miliarde de dolari.

În mai 2007, omul de afaceri anunţa noi investiţii imobiliare şi în sectorul energetic. Potrivit acestuia, Butan Gas urma să aloce fonduri pentru ridicarea de birouri şi apartamente şi pentru diverse proiecte privind producerea de energie din resurse alternative. „Vom investi în România în imobiliare si energii alternative. Viitorul apartine energiilor alternative, cum ar fi cea eoliana, solara şi biodiesel, şi vom investi în acest domeniu. Asta nu înseamnă că vom renunţa la business-ul cu GPL, pe care vom continua să-l dezvoltăm. De asemenea, vom dezvolta în următorii ani în România mai multe proiecte imobiliare“, declara Drăgan, într-unul dintre rarele interviuri pe care le-a acordat în ultimii ani.

Căsătorit cu fiica fostului general Ştefan Guşă

În anul 1995, la vârsta de 78 de ani, Drăgan s-a căsătorit cu Daniela Veronica Guşă (aceasta având la momentul respectiv 22 de ani), fiica generalului Ştefan Guşă, fostul şef al Marelui Stat Major al Armatei Române (1986-1989) cu care are trei copii: Ştefan Constantin (9 ani), şi gemenii Alexandru Eugen şi Tudor Sebastian (7 ani). Drăgan are şi un fiu mai mare – Mike Fink, născut în 1971, care în 2005 a anunţat că nu a reuşit în precedenţii trei ani sub nici o formă să-şi contacteze tatăl. Ziarul Ziua a concluzionat atunci că Drăgan era ţinut captiv de mai tânăra sa soţie şi de partenerii săi de afaceri. Totuşi, potrivit jurnaliştilor de la Averea, el a fost văzut în Bucureşti câteva zile mai târziu, luând cina într-un restaurant împreună cu soţia. Aceasta din urmă, ar fi preluat potrivit presei, controlul afacerilor sale.

Cotidianul.ro iti recomanda stirea de business a momentului: Aici sunt banii dvs: Elena Udrea a dat 40 de mil. euro pe săli de sport

Marime text a A Trimite pe email Comenteaza

Versiune print! Versiune PDF Trimite pe Yahoo

Vezi ultimele comentarii

31 comentarii

Cata 22-Aug-2008 14:06

ma uitam la dinstictiile primite in

decursul timpului... o fi facut ceva pe lumea asta. oricum nu ce fac gainarii cu fondurile de investitii care vegheaza...

numai o minte imbacsita si sterila pune semnul echivalentei intre a iubi tara si extremism.

da nu-i bai ca prosti-s la moda...si se mai gasesc ceva tembeli care sa aprobe prostia...