Home » Politic » Alegeri » Metode de fraudare a alegerilor

Cotidianul prezintă:

Metode de fraudare a alegerilor

16 Noi 2009 Lucian Gheorghiu | 1 comentarii | 2692 vizualizari
Rating:
10 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Fraudarea alegerilor este un subiect care revine în prim-plan, din 1990 încoace, la fiecare scrutin electoral. În ultimii ani însă metodele de fraudare a alegerilor au devenit mult mai sofisticate decât erau acum aproape 20 de ani. Cu toate că legea pedepseşte foarte dur frauda electorală, numărul celor sancţionaţi este doar de ordinul zecilor, autorităţile în drept închizând ochii inclusiv la situaţiile flagrante.
 
Alegeri in Romania
Furtul din secţiile de votare se poate face în mai multe feluri.
Fraude în ziua votării
Cine sunt cei care concep şi conduc efectiv acţiunile de fraudare se ştie: de regulă, ei sunt activiştii din linia a doua a filialei locale a unui partid politic (liderii marcanţi nu se implică din raţiuni de imagine). Aceştia au de multe ori complici, persoane din sfera zonei interlope locale, „oameni buni la toate” sau simpatizanţi ai partidului respectiv dotaţi cu spirit inventiv. Nu trebuie omisă implicarea unor administratori de bloc, a unor şefi de deconcentrate, a unor lideri de cartier a romilor (în mediul urban), a „notabilităţilor” satului şi chiar a preoţilor (în mediul rural). Toţi aceşti „factori” operează în afara secţiilor de votare. În interior, cei care se pot deda la fraude sunt reprezentanţi ai partidelor din secţiile de votare şi preşedinţii/vicepreşedinţii acestora. Precizăm că nu generalizăm, ci doar arătăm care sunt categoriile de persoane care prin natura rolului pe care îl deţin pot participa la comiterea de fraude. „Personalul” secţiilor de votare are posibilitatea de a comite fraude şi după încheierea procesului de votare.

Fraude în afara secţiilor de votare
Mita electorală - acordarea de bani (de regulă între 100.000 lei vechi - un milion de lei vechi); de plase/pachete cu produse alimentare, diverse alte promisiuni - este una dintre formele cel mai des întâlnite de fraudă electorală. De regulă sunt mituiţi alegătorii cu un nivel de educaţie redus, cei cu venituri modeste - în special persoanele care beneficiază de ajutor social - şi nu în ultimul rând pensionarii. De asemenea, categoria de alegători care poate fi mituită nu cunoaşte decât în mică măsură sau chiar deloc candidaţii şi programele lor.

Frauda propriu-zisă se realizează în general prin metoda „suveica“. Astfel, ”organizatorul” vine cu bani în buzunar şi cu buletine de vot ştampilate pe cine trebuie. El stă la colţ de stradă, iar în acest timp apar „clienţii”. Contra unei sume de bani aceştia se duc la vot şi pun în urnă buletinul primit în afara secţiei, iar pe celălalt care-l primesc de la comisia de votare îl aduc afară. Primesc banii când predau buletinul gol. Operaţiunea se poate repeta la infinit cu un singur buletin de vot. Alte metode practicate: „Foto” - intrarea în cabina de vot cu telefon mobil cu cameră pentru fotografierea votului - este, de asemenea, des utilizată de cei care votează pe bani. „Biblia” - se caută oameni nevoiaşi şi credincioşi (numele sunt date de regulă de preot, care oricum spune şi la slujbă, în biserică, cu cine trebuie votat), de preferinţă bătrâni. Contra unei sume modice cei aleşi jură cu mâna pe Biblie că vor vota cum li se indică. Metoda este utilizată în mediul rural şi de regulă funcţionează 100%.

Fraude în secţiile de votare
Falsificarea directă a rezultatului votării - se anulează intenţionat buletine de vot ale „contracandidaţilor”, se falsifică procesele-verbale etc. Printre metodele de operare există: „Ştampila cu elastic”- se leagă în jurul încheieturii de la mână cu un elastic o ştampilă şi în timpul numărătorii se ştampilează buletinele contracandidatului, provocând astfel anularea votului respectiv. Este o metodă folosită pe scară largă în mediul rural şi în oraşele mici; „Procesul verbal făcut de acasă” - se practică cu precădere în localităţile mici şi izolate. Preşedintele secţiei de votare are un proces-verbal „gata făcut”. După numărătoare, cei din secţia de votare primesc de la şef câteva pahare cu băutură pentru că s-a terminat treaba (procesul electoral) şi, profitând de neatenţia „chefliilor”, acesta le dă la semnat falsul proces-verbal; „Post vot” - preşedintele secţiei de votare are un formular de proces-verbal în alb pe care îl completează şi-l semnează în fals pe drumul de la secţie la BEC.

Se pratică, de asemenea, în localităţile izolate din mediul rural; „Votarea proporţională” - în cazul în care la sfârşitul zilei rămâne un număr mare de buletine nefolosite, reprezentanţii partidelor cad de acord să le împartă între ei şi să le introducă în urnă.
De regulă, metoda este utilizată în secţiile mici, unde nu există observatori şi e greu de depistat; „Maradona” - în unele clipe de neatenţie a colegilor din secţia de votare la numărarea voturilor, anumite buletine se mută dintr-un teanc într-altul. Se practică în secţiile de votare mari şi când nu există riscul renumărării voturilor.

Posibile fraude specifice zilei de 22 noiembrie
Votul multiplu. Ţinând cont de faptul că s-au reintrodus secţiile speciale (peste 3.500 la nivelul întregii ţări), iar în acestea se va vota pe un tabel, se creează premisele turismului electoral. Metoda clasică „Autobuzul” este deja patentată din noiembrie 2004, la aceasta adăugându-se metoda „Comando 5” - zeci de transporturi efectuate, între localităţi apropiate, de autoturisme cu câte patru-cinci votanţi. Procedurile efective de vot multiplu sunt: „Cămaşa albastră” - turistul electoral este instruit să se îndrepte spre un membru al secţiei de votare îmbrăcat într-un anume fel. Acesta va „uita” să-i pună autocolantul pe actul de identitate, pentru a-i facilita cât mai multe votări.

Votul renunţătorilor. Având în vedere că vor fi utilizate liste şi tabele electorale atât pentru alegerea preşedintelui, cât şi pentru referendum, este posibil ca unii alegători să nu voteze pentru una dintre cele două forme de scrutin - de regulă la referendum. În această situaţie, anumiţi reprezentanţi ai partidelor din secţiile de votare sau ulterior unii preşedinţi de secţii ar putea semna în locul alegătorului care a renunţat şi cu sprijinul unuia sau a mai multor complici (alegători special instruiţi, colegi de partid cu făptuitorul) să introducă în urnă buletine de vot gata ştampilate.

Votul căpşunarilor. De regulă, mai ales în comunităţile mici, se ştiu persoanele plecate la muncă în afara graniţelor. În locul lor ar putea „vota” fie turişti electorali sau persoane cunoscute de către reprezentanţii partidelor din secţiile de votare, care anterior au intrat în posesia CNP-ului „căpşunarilor”. De regulă, în aceste situaţii se utilizează metoda „Dimineaţa”. Cu o jumătate de oră înainte de începerea votării, se introduc în urnă mai multe (circa 50) buletine de vot ştampilate „cum trebuie”. Apoi, pe parcursul zilei de vot, fraudatorii trebuie doar să semneze pe lista de vot persoanele despre care se ştie că nu vin la secţie. Urna mobilă schimbată. De obicei se ştie câte persoane vor vota prin intermediul urnei mobile. După încheierea traseului, urna mobilă se pune în portbagajul maşinii cu care se deplasează cei doi membri din secţia de votare arondată şi se acoperă cu o prelată. Când se ajunge la secţia de votare, de sub prelată se scoate o urnă mobilă similară, cu buletine ştampilate anterior pe „cine trebuie”. Metoda a fost utilizată cu succes în Ardeal la ultimele alegeri.

Legea nu sancţionează fraudele din precampanie
Elemente de fraudă electorală se întâlnesc şi în perioada numită neoficial precampanie. Această perioadă se întinde pe o durată cuprinsă între o lună şi trei luni.

Mita electorală - acordarea de plase/pachete cu produse alimentare; excursii gratuite pentru pensionari şi pentru alte persoane cu venituri reduse (şi cu mai puţină şcoală) la diferite obiective turistice plus asigurarea unor mese stropite din belşug cu băutură; diverse promisiuni privind o serie de avantaje pe linie de serviciu; ameninţări privind pierderea locului de muncă, a ajutoarelor sociale; promisiunea acordării unor sume de bani - este principala infracţiune întâlnită în perioadele de precampanie şi campanie electorală. Prin intermediul mitei electorale se urmăreşte creşterea numărului de votanţi extraşi de regulă din zona electoratului aproape deloc informat privind persoana şi programul unui candidat. Sunt notorii - înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 2009 - imaginile televizate cu tonele de pachete cu alimente acordate de Marian Vanghelie şi excursiile pentru pensionari în staţiunea Cheia sau zecile de mii de pungi (portocalii cu însemnele PDL) cu alimente venite sub egida UE, dar oferite ca din partea democrat-liberalilor. Situaţii similare s-au înregistrat (inclusiv la alegerile din ultimii cinci ani) în foarte multe localităţi din ţară, între cele două partide fiind un adevărat concurs „cine dă mai mult”. În ultimele două luni, conform informaţiilor din presa locală, cei din PDL se pare că au câştigat competiţia. (În unele judeţe nici primarii liberali nu au fost uşă de biserică, dar având posibilităţi limitate, „oferta” a fost mai redusă).

AEP: nu există o definiţie a precampaniei
Toată lumea recunoaşte existenţa mitei electorale în perioadele de precampanie şi campanie electorală. Televiziunile au înregistrat „flagranturi”, dar nimeni nu a luat nici o măsură. Marian Muhuleţ, preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, spune că „legea prevede sancţiuni doar pentru perioada de campanie electorală şi ziua votării”. „Faptul că nu se iau măsuri, nu depinde de AEP sau BEC. Nu putem modifica legislaţia pentru a stabili pedepse şi pentru infracţiunile din perioada de precampanie, pentru că nu există o definire a acestei perioade. Cât să fie, o lună, trei, o săptămână? Nu avem ce face, trebuie doar să facem apel la moralitate şi corectitudine”, a declarat Muhuleţ pentru Cotidianul.

Nici parlamentarii nu au soluţii

Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, consideră că „pentru perioada de campanie există sancţiuni, dar nu se aplică legea”. Liberalul Dan Motreanu consideră că este necesară „o puternică” voinţă politică pentru a stopa mita în precampanie. „Nu este treabă uşoară. Eu văd problema astfel: se ajunge la un acord între partidele politice şi modificăm legislaţia electorală, stabilind sancţiuni şi pentru o perioadă de două sau trei luni înainte de campanie. Ce ne facem, însă, dacă fenomenul de mituire a electoratului va continua mascat prin intermediul diferitelor fundaţii aflate pe orbita unor partide politice. Practic, tot acolo suntem”, a explicat Dan Motreanu.

Infracţiuni electorale
• Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
• Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
• Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, precum şi în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit candidat pentru funcţia de preşedinte, precum şi primirea acestora de către alegători constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Pedeapsa se aplică şi pentru infracţiuni similare săvârşite în ziua votării.
• Pedeapsa prevăzută la alineatul anterior se aplică şi persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua alegerilor.
• Tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine faţă de cele votate de alegători, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum şi utilizarea unui act de identitate nul sau fals constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Remember: Turismul electoral la europarlamentare

Pe 7 iunie 2008, ziua alegerilor pentru Parlamentul European, 653.887 de alegători din ţară nu au votat în localitatea de domiciliu, stabilind astfel un nou record în materie. Pe primele trei locuri la turism electoral la respectivele alegeri s-au situat judeţele Ilfov, cu 27.387 de votanţi pe listele suplimentare, Olt, cu 27.340, şi Teleorman cu 27.177.
În Ilfov, fruntaşe pe ramură au fost: comuna Cernica (primar PDL) - 2.151 „turişti electorali”, oraşul Voluntari (primar PSD) - 1.911, Chiajna (primar PNL) - 1.449, Popeşti-Leordeni (primar PNL) - 1.320, Dragomireşti-Vale (primar PDL) - 1.165, Bragadiru (primar PDL) - 1.148, Vidra (primar PDL) - 1.001.
În Olt două situaţii inedite: comuna Coteana (primar PDL) - 2.049 alegători înregistraţi, 2.241 de votanţi (din care 519 „turişti“); comuna Tătuleşti (primar PSD) - 829 de alegători înregistraţi, 1.084 de votanţi (498 „turişti“).
În Teleorman: comuna Balaci (primar PSD) - 1.760 alegători înregistraţi - 1.822, de votanţi (726 „turişti); Videle (primar PDL) - 601 votanţi externi, Botoroaga (primar PNL) - 509 votanţi externi.

Fraudele se reclamă la „112”
Pe 22 noiembrie (şi pe 6 decembrie), orice cetăţean poate reclama fraudele electorale la numărul unic de urgenţă „112”. La dispeceratele 112 din fiecare judeţ şi din Bucureşti va fi prezent câte un operator ce va prelua doar sesizările referitoare la infracţiuni şi contravenţii din legislaţia electorală şi pe care le va transmite organelor de cercetare şi birourilor electorale teritoriale. Reclamantul va fi informat ulterior cu privire la demersurile întreprinse de autorităţile sesizate. Conform MAI, linia specială pentru reclamarea fraudelor a fost deja testată, iar rezultatele au fost pozitive.
 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

1 comentarii

 
1
corax 17-Noi-2009 05:23
dar de unde stiti care sunt metodele?
M-a uimit in acest articol numarul mare de formulari: "se stie", "se practica", "se face" se drege. Dar de unde stiu jurnalistii tehnicile astea? Banuiesc ca nu din experienta proprie. Si atunci de ce nu isi dau sursele? Si de ce daca "se stiu" tehnicile, nu se pot sti si "tehnicienii". Sau poate "se stiu" tehnicile, dar nimeni nu le aplica? Ma indoiesc .... ma rog, ideea e clara: toata lumea stie ca alegerile se fura, nimeni nu o probeaza, nimeni nu are de suferit urmari judiciare. Ce s-a mai intamplat cu cei care au votat in mai multe locuri la alegerile europarlamentare?
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ALEGERI
 
CELE MAI