Home » Home » Interviu » Massive Attack, îngrijoraţi de situaţia romilor din Italia

Massive Attack, îngrijoraţi de situaţia romilor din Italia

31 Iul 2008 Victor Popescu | 0 comentarii | 2171 vizualizari
Rating:
8 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Sâmbătă seară, legendele trip-hop vor cânta la Bucureşti opt dintre piesele de pe viitorul album. Robert Del Naja ne-a acordat un interviu telefonic, în care ne-a vorbit despre proiectele trupei şi despre rădăcinile sale latine, ce-l leagă de România.
 
Massive Attack
În această seară veţi cânta în Viena, de unde vine Falco. El a ironizat cultura populară în “Rock Me Amadeus”, dar a recuperat şi hip-hopul. Rezonaţi într-un fel cu el?
Sincer, nu. Încerc să găsesc un răspuns cu sens, dar răspunsul e nu.

Când ai auzit pentru prima oară de România, a fost datorită lui Dracula?
Din păcate, aşa este. Leg România de acea parte romantică din istoria Transilvaniei pentru că e o parte importantă. N-am fost niciodată în România şi am devenit recent interesat. De asemenea este şi problema aceasta cu cetăţenii de naţionalitate romă. Eu sunt pe jumătate italian, tatăl meu este din Napoli. E ciudat ce se întâmplă acum acolo cu acele legi ciudate care vor să controleze imigraţia. Am fost acolo chiar săptămâna trecută.

Vă consideraţi staruri pop?
E interesant ce se întâmplă. Când mă întorc acasă, în Bristol, sunt în lumea mea, viaţa mea îşi reia cursul normal. Când sunt în turneu, intru într-o cu totul altă lume. Sunt aceeaşi persoană, dar e o senzaţie de ruptură, ca un soi de schizofrenie. Ştiu că poate părea banal, dar îmi place ideea de a mă transforma într-o altă persoană pe scenă.

Stephanie Dosen a fost anunţată că va deschide concertul vostru de la Bucureşti. De ce aţi optat mai apoi pentru Martina Topley Bird?
Suntem prieteni cu Martina şi ea a fost bucuroasă să cânte cu noi. Spectacolele ei sunt minunate, unice în felul lor.

Aţi colaborat cu voci feminine deosebite. Ce calităţi trebuie să aibă pentru a se potrivi stilului vostru?
Am concertat cu voci destul de diferite. Cred că ceea ce contează mai mult în concert este să poţi transmite ceva. Avem nevoie de voci percutante. În studio poţi să prelucrezi vocea şi să obţii calitatea pe care o vrei şi să scoţi cântece bune, dar live e necesară o voce cu personalitate, care să se conecteze emoţional cu publicul. Pe viitor mi-ar plăcea să cânt cu artiste precum Cat Power şi PJ Harvey.

V-aţi hotărât asupra numelui albumului. Va fi “Weather Underground”?
Nu pot să vă dau titlul final. Oricum, acest titlu provizoriu ar putea fi schimbat şi în ultima clipă.

Spuneaţi că noul disc va fi pe o direcţie gothic soul. Despre ce e vorba?
Am fost tot timpul interesaţi de evoluţia soulului în secolul XXI şi am încercat să găsim noi modalităţi de a ne exprima. Avem multe influenţe, blues, punk, reggae. Totul vine din aceeaşi sursă şi încercăm să aducem cu noi acea componentă de melancolie care se datorează bluesului.

Veţi cânta din piesele noi la Bucureşti?
Da, vor fi opt piese noi, printre care “All I Wanted”, “Marooned” şi “Marrakesh”.

Cum e să înregistrezi pe coloane sonore?
Principala diferenţă faţă de înregistrarea unui album de studio e că aici nu ai controlul. Când lucrezi la propriul album, tu ai lucrurile în mână, tu hotărăşti când vrei să-l termini, cum vrei să sune. De aceea unele lucruri pot deveni frustrante, dar există şi părţi mai amuzante.

Ziarele britanice vorbesc despre o “renaştere” a trip-hopului în acest an. Ce crezi despre asta?
Da, în anul acesta a apărut cel de-al treilea album Portishead. Tricky, la rândul lui, tocmai a lansat un nou album. De fapt, fiecare n-a făcut decât să-şi continue activitatea. Nu cred că asistăm la schimbare marcantă în percepţia muzicii. Pentru mine, ceea ce contează sunt mai degrabă turnurile majore din muzica de la finele anilor ‘70, când popul a fost acoperit de punk, punkul a devenit new wave, iar apoi au luat amploare bluesul, hip-hopul şi muzica electro. Între 1978 şi 1983, în aceşti cinci ani s-au întâmplat lucruri extraordinare, iar noi, care am apărut în anii ’90, suntem cu toţii copiii acelei epoci. A fost un fenomen. Acum lucrurile au reintrat în normal, atunci a fost o efervescenţă ieşită din comun, dar nu cred că ceea ce făceam se poate numi trip hop, era ceva experimental. La fel ca Primal Scream sau Radiohead, tot ce facem este să împingem cât mai departe graniţele muzicale.

De ce respingeţi eticheta trip-hop?
Nu o respingem, este simpatică. Un prieten a venit cu această etichetă, referitoare la combinaţia de psihedelic cu hip-hop. Trip-hop este o provocare, este dincolo de hip-hop.

Un mesaj pentru fani?
Sper să vină cât mai mulţi şi să se simtă bine. Vom sosi la Bucureşti vineri şi vrem să explorăm şi oraşul.

Deschizători de drumuri

Massive Attack s-a format în 1987 cu un nucleu format din Daddy G. (Grantley Marshall), 3D (Robert Del Naja) şi Mushroom (Andrew Vowles), ultimul părăsind trupa spre finele anilor ‘90. Trioul din Bristol va ajunge în scurtă vreme una dintre cele mai influente trupe insulare. Dă tonul curentului trip-hop, o fuziune de ritmuri hip-hop, electro, soul, dub şi samplinguri bine selectate. Stilul Massive Attack se va transmite prin contagiune unor artişti precum Portishead, Tricky (fost colaborator al trupei Massive Attack), U.N.K.L.E. şi Morcheeba, ultimele două trupe concertând deja în ultimii doi ani şi în România.



Până în prezent, Massive Attack a produs patru albume de studio: “Blue Lines” din 1991 (cu celebra piesă “Unfinished Sympathy”), “Protection” din 1994 (include hitul “Karmacoma”), “Mezzanine” din 1998 şi “100th Window” din 2003, ultimul disc fiind considerat mai sumbru decât cele anterioare. Massive Attack a colaborat pe aceste albume cu artişti de marcă, precum Mos Def, Tracey Thorn, Sinead O’Connor, Sara Jay şi Elizabeth Fraser (vocea de pe hitul “Teardrop”). Legenda reggae jamaicană Horace Andy este de asemenea o prezenţă constantă pe toate albumele Massive Attack.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
INTERVIU
 
CELE MAI