Home » Ultima ora » Magistraţii au deschis 3.000 de procese pentru sporuri, în trei ani, numai împotriva MJ

Magistraţii au deschis 3.000 de procese pentru sporuri, în trei ani, numai împotriva MJ

10 Ian 2009 | 0 comentarii | 1416 vizualizari
Rating:
8 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
 
Magistraţii şi personalul asimilat magistraţilor au introdus în instanţă, în ultimii trei ani, aprope 3000 de acţiuni numai împotriva Ministerului Justiţiei, solicitând diferite sporuri, printre cei care au deschis procese aflându-se şi şeful DNA, Daniel Morar, şi preşedintele CSM, Virgil Andreieş.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Justiţiei la solicitarea NewsIn, aceste aproape 3.000 de procese sunt deschise de către judecători şi personalul asimilat magistraţilor. În ceea ce priveşte cererile formulate de procurori, acestea sunt formulate în principal împotriva Ministerului Public–Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere că această instituţie este ordonatorul principal de credite.

Procesele împotriva Ministerului Justiţiei au fost deschise, aşadar, pentru diferite sume de bani pe care magistraţii şi persoanele asimilate magistraţilor doresc să le recupereze de la stat. Acestea îmbracă foma unor sporuri anticorupţie, sporuri "de calculator", prime de asigurare etc.

Astfel, în anul 2006, s-au înregistrat 418 acţiuni având ca obiect sporul „anticorupţie” de 30% şi 40%, 163 acţiuni având ca obiect plata sporului de vechime în muncă, 7 acţiuni având ca obiect plata tichetelor de masă şi 17 acţiuni având ca obiect plata contravalorii primelor de asigurare în temeiul art. 100 din Legea 92/1992 republicată, potrivit informaţiilor primite de agenţia NewsIn de la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

În anul 2007, au fost introduse 255 acţiuni având ca obiect sporul„anticorupţie” de 30% precum şi a celui de 40%, 517 acţiuni având ca obiect plata sporului de vechime în muncă, 276 acţiuni având ca obiect plata sporului de risc şi suprasolicitare neuropsihică la care se adaugă 4 acţiuni similare formulate de procurori şi împotriva MJ, 183 de acţiuni având ca obiect plata sporului de confidenţialitate, formulate de judecători şi 8 acţiuni formulate de procurori şi împotriva MJ, 11 acţiuni având ca obiect plata tichetelor de masă, 2 acţiuni având ca obiect plata contravalorii primelor de asigurare în temeiul art. 100 din Legea 92/1992 rep. şi art. 78 din Legea 303/2004, rep.), 5 acţiuni având ca obiect plata sporului „de permanenţă” şi o acţiune având ca obiect spor „de calculator”.

Anul trecut, magistraţii au formulat 95 de acţiuni având ca obiect sporul „anticorupţie” de 30% precum şi a celui de 40%, 125 acţiuni având ca obiect plata sporului de vechime în muncă, 589 de acţiuni având ca obiect plata sporului de risc şi suprasolicitare neuropsihică la care se adaugă 24 de acţiuni formulate de procurori şi împotriva MJ, 182 de acţiuni având ca obiect plata sporului de confidenţialitate, formulate de judecători şi 8 acţiuni formulate de procurori, 25 de acţiuni având ca obiect plata sporului „de periculozitate”, 41 acţiuni având ca obiect plata sporului „de permanenţă” şi 45 acţiuni acţiune având ca obiect spor „de calculator".

În altă ordine de idei, potrivit informaţiilor remise de MJLC, agenţiei NewsIn, în perioada 2006-2008 s-au înregistrat 768 de acţiuni având ca obiect sporul „anticorupţie” de 30% precum şi a celui de 40%, 805 acţiuni având ca obiect plata sporului de vechime în muncă, 893 de acţiuni având ca obiect plata sporului de risc şi suprasolicitare neuropsihică, 381 de acţiuni având ca obiect plata sporului de confidenţialitate, 18 acţiuni având ca obiect plata tichetelor de masă, 19 acţiuni având ca obiect plata contravalorii primelor de asigurare, 25 de acţiuni având ca obiect plata sporului „de periculozitate”, 46 acţiuni având ca obiect plata sporului „de permanenţă” şi 46 acţiuni având ca obiect sporul „de calculator".

Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la salarizarea magistraţilor şi a personalului auxiliar de specialitate a generat o serie de litigii împotriva Ministerului Justiţiei, litigii finalizate cu pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti atât de admitere, cât şi de respingere a acestora, arată MJ, pentru NewsIn. "Precizăm că marea majoritate a acţiunilor finalizate în perioada 2005-2008 prin hotărâri de admitere a cererilor de chemare în judecată se întemeiază pe soluţiile pronunţate de instanţa supremă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în aplicarea şi interpretarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti", se explică în informaţiile solicitate de NewsIn.

Din categoria cauzelor soluţionate, în mare parte favorabil reclamanţilor, de către instanţele judecătoreşti în perioada 2005-2008, fac parte sporul de vechime în muncă , sporul „anticorupţie” de 30-40% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, sporul de 50% risc şi suprasolicitare neuropsihică.

În ceea ce priveşte acţiunile având ca obiect acordarea tichetelor de masă, acţiuni promovate în perioada 2006 – 2007, de o parte din categoriile de personal din sistemul justiţiei, Ministerul Justiţiei arată, pentru NewsIn, că instanţele judecătoreşti nu au avut un punct de vedere unitar, adoptând soluţii diferite cu privire la acordarea acestor drepturi.

De asemenea, cu referire la cauzele având ca obiect plata contravalorii primelor de asigurare (CASCO), Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au soluţionat recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referitor la dreptul magistraţilor la decontarea primelor de asigurare pentru viaţă, sănătate şi bunuri. Potrivit informaţiilor remise de MJLC agenţiei NewsIn, s-a stabilit că dispoziţiile legale se interpretează în sensul că magistraţii beneficiază de decontarea primelor de asigurare pentru viaţă, sănătate şi bunuri, numai în măsura în care cazul asigurat s-a produs în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

Ministerul Justiţiei menţionează că în ceea ce priveşte acţiunile având ca obiect plata unor „sporuri” precum „calculator”, „permanenţă”, „periculozitate”, a câştigat în faţa magistraţilor ce au intentat astfel de acţiuni, deoarece este vorba despre sporuri ce nu sunt prevăzute în legea de salarizare a judecătorilor şi procurorilor şi pentru care nu au fost pronunţate soluţii în interesul legii de către instanţa supremă.

Cu privire la litigiile având ca obiect sporul de confidenţialitate, spor de asemenea nereglementat în legea de salarizare a judecătorilor şi procurorilor, practica neunitară a instanţelor a determinat Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să promoveze recurs în interesul legii, dar acesta nu a fost soluţionat până la acest moment, potrivit MJ.

Magistraţi importanţi au dat statul în judecată pentru plata unor sporuri sau prime restante

Potrivit declaraţiei de avere din vara lui 2008, însuşi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Virgil Andreieş a câştigat, în 2007, 53.981 de lei ca drepturi salariale restante peste salariile încasate. De altfel, Virgil Andreieş, a declarat, joi, pentru NewsIn, că nu ştie exact câte procese are pentru acordarea unor drepturi salariale, dar că acestea ar fi în jur de 3-4 şi nu 10 aşa cum a fost acuzat.

Un alt membru al CSM, Anton Pandrea a primit şi el "drepturi salariale restante"şi a încasat suplimentar, în 2007, peste 40.000 de lei.

Procurorul Dan Chiujdea, tot de la CSM, şi-a majorat veniturile pe 2007 cu 38.000 lei, bani încasaţi sub forma unor „venituri restante obţinute pe baza hotărârilor judecătoreşti”, după cum se arată în declaraţia de avere a magistratului.

Colegul său din Consiliu, Liviu Dăscălescu a dat în judecată atât CSM-ul, cât şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. De la CSM a încasat 35.986 de lei în plus pe lângă salarii şi 46.376 lei de la parchet.

Vicepreşedintele CSM, Bogdan Licu, a încasat, potrivit declaraţiei de avere din noiembrie 2007, 24.529 lei cu titlul de „drepturi salariale restante”.

La fel a procedat şi judecătorul Costel Drăguţ, alt membru al CSM. Drăguţ este şi preşedinte al Curţii de Apel Craiova de unde a obţinut anul trecut, potrivit declaraţiei de avere 141.316 lei sumă ce reprezintă „salarii şi alte drepturi băneşti”.

Dan Lupaşcu, un alt membru de marcă al CSM a dat în judecată atît instituţia pentru care lucrează, cît şi instanţa de unde provine ca magistrat. Astfel, Lupaşcu a câştigat pe lângă salariile şi indemnizaţiile lunare, 37.415 lei numai de la Curtea de Apel Bucureşti.

Judecătoarea Angela Hărăstăşanu, alt membru al CSM, a câştigat "drepturi salariale restante" de 5.202 lei, potrivit declaraţiei sale de avere din vara lui 2008.

La fel a procedat şi Cristina Lăbuş, membru al Consiliului ce a venit din partea Curţii de Apel Iaşi. Judecătoarea Lăbuş a încasat suplimentar anul trecut, pe lângă salarii, 35000 lei de la instanţa amintită. Şi Alexandrina Rădulescu, alt membru CSM a primit anul trecut 18500 lei, cu titlul de „restanţe”.

Chiar şi şeful DNA, Daniel Morar a încasat, anul trecut, 9.761 lei sumă ce reprezintă „restanţe conform unor hotărâri judecătoreşti”.

De la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea preşedinte de secţie Gabriela Victoria Bârsan, potrivit declaraţiei de avere, a încasat în 2007 salarii plus drepturi salariale restante în valoare de 194.288 lei. La fel a procedat şi judecătorul Gheorghe Buta, care a primit anul trecut salarii şi „restanţe” în valoare de 199.222 lei.

De la DIICOT, structura centrală, procurorul Gheorghe Muscalu a încasat anul trecut, în urma unor procese cu instituţia pentru care lucrează, 34.000 lei.

În ceea ce priveşte procesele intentate de procurori, un caz important este şi cel al fostului procuror general Ilie Botoş şi al adjunctului său, Marcel Sâmpetru. Asfel, Curtea de Apel Bucureşti a obligat, în decembrie, Ministerul Public să le plătească procurorilor Ilie Botoş şi Marcel Sâmpetru, la cererea acestora, sporuri de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50% pentru perioada mai 2005-august 2006, respectiv mai 2005-martie 2007, inclusiv dobânda aferentă acestei perioade. Decizia nu e definitivă.

Preşedintele Traian Băsescu a catalogat, joi, modul în care magistraţii au obţinut unele măriri salariale drept "o interferenţă gravă a puterii judecătoreşti în puterea Executivă", susţinând că este deranjat de astfel de abuzuri şi că celelalte puteri ale statului ar trebui să reacţioneze.

Preşedintele a denunţat, la şedinţa de bilanţ a CSM, ingerinţele justiţiei în puterea Executivă, dar şi în cea Legislativă, susţinându-şi afirmaţiile prin conflictul dintre preşedinte şi Înalta Curte, în legătură cu acordarea unor grade militare, şi prin modul în care magistraţii şi-au obţinut majorările salariale.

Băsescu a criticat hotărârea judecătorească prin care magistraţi şi-au mărit salariile, asumându-şi o atribuţie care aparţine exclusiv Executivului. "Cu atât mai mult cu cât pe celebra ordonanţă din 2000 prin care se scotea sporul de suprasolicitare şi stres, dacă vă duceţi în expunerea de motive, aţi fi văzut că sporul s-a introdus în salarii", a arătat şeful statului. "Instanţele au dublat aproape salariile magistraţilor pe o ordonanţă care nu mai era în vigoare. Nu aş vrea să înţelegeţi altceva, sunt un susţinător al plăţii corecte a magistraţilor, al faptului că şi numărul dumneavoastră nu este atât de mare, statul român poate suporta salarii bune pentru magistraţi", a spus Băsescu, arătând că deranjant este modul în care magistraţii şi-au mărit salariile.

"Dacă este ceva deranjant este modul în care, din punct de vedere al Executivului o spun, abuzul prin care s-a obţinut, prin încălcarea legii, nu trebuie să se creeze un precedent. Executivul şi Legislativul ar trebui să reacţioneze, pentru că mâine veţi da o hotărâre judecătorească în care veţi stabili cine este ministru, poimâine veţi stabili prin hotărâre judecătorească bugetul de stat al României, ori o putere când scapă dincolo de limitele ei trebuie adusă în limitele responsabilităţilor ei", a atenţionat şeful statului.

"Conflictul dintre preşedinte şi Înalta Curte probabil că arată că nici justiţia nu poate face chiar orice. Adică să obligi pe preşedintele României să facă general un ofiţer, aşa ceva nu se poate. Domnilor judecători şi procurori, niciun judecător nu poate stabili execuţia bugetară a statului român şi nici cheltuielile, acesta este un atribut al puterii Executive şi al puterii Legislative", a spus Băsescu, referindu-se la conflictul preşedinte-Înalta Curte apărut ca urmare a unei decizii date de ÎCCJ prin care şeful statului era obligat să acorde lui Alexandru Leordean gradul de general de brigadă şi trecerea în rezervă cu noul grad.

Băsescu a dat exemplu şi alte acţiuni ale magistraţilor în instanţă, pe care "probabil le vor câştiga glorios", cu scopul de a-şi spori veniturile. Şeful statului a spus că sunt 28 astfel de acţiuni, unele vizând acordarea tichetelor de masă, a asigurării CASCO pentru maşinile personale din banii statului, plata orelor suplimentare sau sporuri de fidelitate. "Păi ce spor de fidelitate ar trebui să ia preşedintele României? Cred că toţi suntem datori cu fidelitate faţă de locul de muncă? De ce trebuie acordat un spor de fidelitate magistratului, nu jură să respecte legile ţării? Îi plătim să respecte legile ţării?", a spus Băsescu. NewsIn

 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ULTIMA ORA
 
CELE MAI