Home » COLECTII » Enciclopedica DVD » Lumea în prag de război. Lupta pe resurse

ENCICLOPEDICA DVD

Lumea în prag de război. Lupta pe resurse

06 Iun 2009 Ionut Dulamita | 1 comentarii | 1472 vizualizari
Rating:
12 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Asia de Sud-Est şi Africa sunt regiunile supuse celui mai mare risc de conflicte armate de pe urma efectelor devastatoare ale schimbărilor de climat, printre care împuţinarea resurselor de hrană şi de apă.
 
Resurse limitate
Schimbările de climat din următorii 20 de ani ar putea duce la o catastrofă globală în urma căreia milioane de vieţi vor fi pierdute în războaie şi dezastre naturale. Aceasta a fost concluzia alarmantă a unui raport secret, comandat în 2004 de un influent consilier pe apărare al Pentagonului, înăbuşit de mai-marii Apărării americane pentru că ar fi umilit administraţia Bush - care a negat în mod repetat că încălzirea globală ar fi un fenomen real - şi ajuns pe masa redacţiei “The Observer”.
 
Raportul avertiza că, din cauza schimbărilor de climat, conflictele nucleare, secetele de proporţii, foametea şi răzmeriţele vor izbucni în întreaga lume. Documentul prezicea că încălzirea globală va aduce planeta în pragul anarhiei, ţările urmând să apeleze la ameninţări nucleare pentru a-şi apăra şi asigura resursele diminuate de mâncare, apă şi energie. O ameninţare mult mai mare decât terorismul. “Dislocarea şi conflictul vor deveni aspecte endemice ale vieţii. Războaiele vor defini încă o dată viaţa umană”, concluziona raportul.
 
Deşi aceste previziuni ar putea fi considerate mult prea alarmiste în zilele noastre, experţii au identificat zone în care ar urma să se poarte lupte pentru resursele împuţinate de încălzirea globală. Un studiu recent al organizaţiei International Alert a analizat, de exemplu, 102 ţări care vor resimţi efectele schimbărilor de climat. Dintre ele, 46 s-au dovedit a fi supuse unui mare risc în privinţa unor viitoare conflicte armate cauzate de împuţinarea resurselor. În mare parte este vorba de ţări cu instituţii guvernamentale slabe şi economii dezastruoase confruntate recent cu conflicte armate, sud-estul continentului asiatic şi insulele din jur fiind cele mai năpăstuite, cu peste 20 de state supuse pericolului.
 
Faptul că Asia de Sud-Est este una dintre cele mai vulnerabile regiuni de pe glob în faţa încălzirii globale îl arată şi un raport al Băncii Asiatice de Dezvoltare, citat de Reuters. Acesta avertiza în aprilie că statele din această zonă s-ar putea confrunta cu conflicte de pe urma scăderii productivităţii orezului, a lipsei de apă şi a marilor costuri economice.
 
Economiile din regiune ar putea pierde până la 6,7% anual din PIB-ul combinat până în anul 2100, mai mult decât dublul pierderilor globale medii, urmând a înregistra şi un declin de circa 50% în ceea ce priveşte producţia de orez. Vulnerabilitatea Asiei de Sud-Est în faţa schimbărilor de climat este dată de dependenţa ei faţă de agricultură, silvicultură şi alte resurse naturale.
 
Dacă pasul încălzirii globale nu este domolit, milioane de oameni din această zonă nu vor mai putea să-şi procure suficientă mâncare. “Tot mai mulţi oameni vor fi ameninţaţi de foamete şi malnutriţie, ceea ce va cauza mai multe morţi. Posibilitatea conflictelor locale poate creşte”, se scria în raport.  
 
Un studiu mai aplicat pe fluctuaţiile climatice ce duc la reducerea producţiilor agricole şi măresc frecvenţa conflictelor armate a fost realizat de cercetătorii de la Universitatea din Hong Kong în vara lui 2007. Ei au consultat informaţii de arhivă legate de 899 de războaie, purtate între anii 1000 şi 1911 în China de Est, regiune care produce grâne pentru majoritatea populaţiei chineze, scria publicaţia “LiveScience”. Apoi le-au corelat cu date legate de temperaturile din emisfera nordică, înregistrate în acelaşi interval de timp.
 
Concluzia cercetătorilor chinezi a fost că frecvenţa confruntărilor pe câmpurile de luptă din China de Est, mai ales cele din partea de sud a regiunii, a fost puternic influenţată de oscilaţiile de temperatură. Perioadele reci au fost găsite vinovate pentru majoritatea conflictelor armate şi a schimbărilor dinastice.
Modificările climatice au un mare impact asupra agriculturii şi a horticulturii, iar în societăţi cu resurse tehnologice limitate, cum era China preindustrială, temperaturile scăzute diminuau posibilitatea exploatării recoltelor şi a turmelor de animale. În consecinţă, în astfel de perioade de tulburări ecologice, războiul pare singurul mijloc eficient de redistribuire a resurselor.
 
A doua regiune cotată de International Alert cu risc sporit de conflicte armate este Africa, în jur de 16 state fiind ameninţate. Aici, lipsa rezervelor de apă pare să fie principala sursă generatoare de violenţă, arată un articol din “The Guardian”, scris de economistul american Jeffrey Sachs, expert ONU, la sfârşitul lunii aprilie.
 
Conflictele răspândite din Ciad până în Darfur şi Sudan, în deşertul Ogaden sau în Somalia cu ai ei piraţi şi cele care trec dincolo, în Yemen, Irak, Pakistan şi Afganistan, se desfăşoară pe o întindere vastă de pământuri aride, unde lipsa apei, acutizată de schimbările de climat, duce la prăbuşirea recoltelor, moartea animalelor domestice şi sărăcie extremă.
 
Grupuri extremiste precum talibanii găsesc mari oportunităţi de recrutare în astfel de comunităţi ajunse la sapă de lemn, în timp ce guvernele îşi pierd legitimitatea când nu îi pot asigura populaţiei nevoile primare: apă potabilă, recolte stabile, nutreţ şi apă pentru turmele de animale de care atârnă viaţa acestor comunităţi. Iar politicienii, diplomaţii şi generalii din ţările africane oprimate de conflicte tratează această criză la fel ca altă provocare politică sau militară. Mobilizează armate, organizează facţiuni politice sau se iau la trântă cu extremiştii religioşi, scrie Sachs.
 
Pe de altă parte, un raport emis de Uniunea Europeană în primăvara anului trecut a avertizat că schimbările climatice pot duce la o luptă dură între Rusia şi Occident pentru controlarea resurselor minerale din zona arctică. Acest fapt ar putea duce la o destabilizare gravă a zonei, arăta raportul, susţinând că lupta pentru resursele energetice din Antarctica a început deja. Mai multe expediţii de cercetare, aparţinând unor state precum Rusia, Canada sau Danemarca, au avut ca punct de destinaţie Polul Nord în ultima vreme.
 
Vladimir Putin i-a numit chiar eroi pe oamenii de ştiinţă care au înfipt steagul Federaţiei Ruse pe fundul Oceanului Arctic. “Topirea rapidă a calotei glaciare deschide noi posibilităţi pentru crearea unor rute internaţionale de transport şi comerţ. Accesul tot mai larg la enormele resurse de hidrocarburi din regiunea îngheţată schimbă dramatic dinamica geostrategică a zonei”, se arăta în raportul UE.
 

 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

1 comentarii

 
1
AVP comment: 06-Iun-2009 16:48
Mai multa atentie n-ar strica...
Desi se postuleaza ca pericolul principal, care va determina scaderea resurselor de hrana si deci batalia pentru existenta intre natiile cel mai atinse de flagelul foamei, va fi faimoasa "incalzire globala", cand e sa se dea un exemplu graitor in acest sens, bazat pe date statistice istorice, se evoca perioadele istorice...glaciare, care au determinat scaderea resurselor de hrana datorita racirii, nu incalzirii, globale... Sa intelegem deci ca incalzirea globala va determina, din contra, inmultirea resurselor...? :roll:

Mai departe, desi ni se semnaleaza cum ca "un raport emis de Uniunea Europeană în primăvara anului trecut a avertizat că schimbările climatice pot duce la o luptă dură între Rusia şi Occident pentru controlarea resurselor minerale din zona arctică" (ceea ce ar insemna, in primul rand, Zona Oceanului Inghetat de Nord) , totusi se concluzionează vitzavercea: "Acest fapt ar putea duce la o destabilizare gravă a zonei, arăta raportul, susţinând că lupta pentru resursele energetice din Antarctica a început deja." (Antarctica - stie toata lumea - fiind zona Oceanului Inghetat de Sud). Iar pentru ca lucrurile sa fie abramburite definitiv, imediat dupa aceasta fraza se mai face o precizare: "Mai multe expediţii de cercetare, aparţinând unor state precum Rusia, Canada sau Danemarca, au avut ca punct de destinaţie Polul Nord în ultima vreme."

Deci ori e Arctica, ori e Antartica... Tertium non datur.
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ENCICLOPEDICA DVD
 
CELE MAI