Login Inregistrare ca membru
Vin, 25 Mai 2012, 15:40
Actualizat: 11:35, 2010 Mai 22
Actualizat: 11:35, 2010 Mai 22
Home
»
Arte & Popcult
»
Carte
»
Lucia Hossu-Longin: “Pacepa este proprietarul unui business, s-a recăsătorit cu o profesoară universitară americană şi călătoreşte des în Europa de Vest”
Lucia Hossu-Longin: “Pacepa este proprietarul unui business, s-a recăsătorit cu o profesoară universitară americană şi călătoreşte des în Europa de Vest”
Cunoscuta realizatoare a documentarului “Memorialul durerii” a povestit cum a decurs întâlnirea cu generalul Pacepa, cum a fost verificată de FBI şi ce motive de teamă ar fi putut avea.
Proiectul datează din primăvara anului 2008. Dar în mapa mea de filme există din anul 1993. Atunci eram în SUA, în vizită la ziarul “Lumea liberă”, şi Dan Costescu a vorbit la telefon cu generalul Ion Mihai Pacepa. Acesta a apreciat ca fiind “valoros” ceea ce am realizat cu serialul “Memorialul durerii”. Interviul cu generalul părea imposibil atunci, şi în aceşti 19 ani a tot fost imposibil. Dar, poate impresionat de tenacitatea mea şi de bunele recomandări pe care mi le-a făcut Constantin Răuţă (omul de ştiinţă american de origine română, a cărui condamnare la moarte este menţinută şi azi), a acceptat să mă întâlnească. La o dată necunoscută. În toamnă i-am trimis colecţia de 36 de casete DVD “Memorialul durerii - O istorie care nu se învaţă la şcoală” şi cartea - editate de Editura Humanitas - şi am avansat o posibilă întâlnire spre primăvară. Corespondam prin intermediul lui Costel Răuţă, prin e-mail.
La un moment dat, întrebându-mă de ce ajung atât de greu filmele şi cartea la general, am primit răspunsul mai târziu: au fost verificate “foaie cu foaie” de FBI. Şi probabil, tot din toamnă, au început verificările pentru mine şi regizorul Dan Necşulea, soţul meu. Le-am trecut cu bine şi în februarie 2009 am ajuns în Florida, la Miami, locul în care urma să aterizeze şi generalul.
Care a fost mărturisirea care v-a şocat sau v-a impresionat cel mai mult, din tot ce aţi discutat cu Pacepa?
Cred că m-a şocat descrierea modului în care “a defectat” din Germania.
După ce preşedintele i-a aprobat azilul politic, generalul i-a cerut reprezentantului american, aducător al telegramei, să amâne decolarea cu o zi. Firesc, l-am întrebat dacă ar fi vrut să se răzgândească. Şi mi-a răspuns categoric, nu! Dar mai voia să fie încă o zi Ion Mihai Pacepa. De ce? Veţi afla în carte.
Mi-aţi povestit că nu v-a fost teamă să-l intervievaţi. Ce motive de teamă aţi fi putut avea? De ce e în continuare riscant să aduci dezvăluiri legate de spionajul românesc sau de serviciile secrete din acea perioadă?
Există încă nuclee şi personaje din fosta DIE, care nu-i pot ierta generalului nu doar gestul “defectării”, ci mai ales dezvăluirile sale extraordinare pe care le-a făcut despre regimul comunist şi despre fosta poliţie politică. I-a arătat lumii întregi aşa cum erau, nişte lachei servili ai lui Ceauşescu care au menţinut timp de patru decenii un sistem politic ce a eradicat drepturile omului şi forţele motrice ale societăţii: libertatea, proprietatea privată şi concurenţa. Aceste personaje trăiesc, le întâlnesc în zona Primăverii, unde-şi plimbă bătrâneţile şi pensiile uriaşe, sau la Breaza şi Cheia, unde şi-au ridicat vile impunătoare, au fundaţii, scot cărţi, reviste şi uneori apar şi pe micul ecran (vezi generalul Pleşiţă) pe post de specialişti în serviciile secrete. În cărţile lor am fost atacată, ameninţată, am primit nenumărate epistole în care mi se numărau zilele. Dar eu cred că România e o ţară sigură, nu o casă bântuită de stafii.
Cum s-a comportat în timpul interviului? Cât de sincer vi s-a părut? Părea precaut, detaşat, circumspect? Îmi spuneaţi că în faţa lui aţi avut revelaţia definiţiei unui spion.
Generalul şi acum la 80 de ani este întruchiparea unui spion: atletic, bronzat, destins, de o inteligenţă sclipitoare, fermecător şi, mai ales, memorând tomuri de istorii complicate fie că este vorba de instituţii sau destine de oameni. Trei zile câte 7 ore de înregistrări, doar cu opriri pentru un pahar cu apă. M-a biruit, mărturisesc. Ca rezistenţă. Uneori şi noutatea, şocul informaţiilor te pot copleşi. Dar are o manieră americană de a se apropia de tine, e prietenos şi extrem de atent la starea ta de bine. În România încă se mai vântură ideea, lansată de securişti, că generalul Pacepa este o mumie cu vată-n nas, scoasă din când în când la vedere. Ar vrea ei… Este proprietarul unui business, s-a recăsătorit cu o profesoară universitară americană, şi-a creat o viaţă socială şi politică intensă, a devenit membru a numeroase asociaţii şi cluburi profesionale, călătoreşte frecvent în Europa de Vest şi în alte colţuri ale lumii. Noi am reuşit ca, pentru trei zile, acest american să redevină Ion Mihai Pacepa.
Mihai Pelin, dar nu numai el, a fost citat în presă susţinând că generalul Pacepa ar fi fi fost implicat în asasinate. Aţi atins acest subiect în interviul dumneavoastră? Cum priviţi controversele care s-au iscat în jurul numelui său?
Eu studiez cele 101 dosare din ancheta întreprinsă de generalul Emil Macri, după fuga lui Pacepa, dosare care se află în Arhiva CNSAS. Nu l-am regăsit pe cercetătorul Mihai Pelin, semnând pe opisul dosarelor. Deci, nu ştiu de unde şi-a luat informaţiile. Dar la această întrebare prefer să vă răspundă textual generalul Pacepa: “Regret enorm cei 27 de ani în care am fost «ofiţer al Securităţii». Activitatea pe care am desfăşurat-o în conducerea ei a fost o imensă eroare. Mă simt complet detaşat de acest trecut şi cred că opţiunea mea pentru lumea liberă, cu toate consecinţele ei, împreună cu activitatea mea din 1978 împotriva comunismului şi Securităţii îmi dau dreptul să mă prezint în faţa ţării cu conştiinţa împăcată… Sunt convins că atunci când se va scrie istoria reală a României postbelice, activitatea mea, pe care foştii subordonaţi o etichetează şi azi «trădare», va fi considerată mult mai utilă pentru eliberarea României de comunism decât obedienţa servilă a celor care au slujit pe Ceauşescu şi comunismul lui până în ultima clipă”.
Când va apărea filmul “Ridicarea Cortinei”, ce interval acoperă şi ce alte voci, în afară de a lui Pacepa, mai apar?
Vor fi, de fapt, două filme, unul pentru Televiziunea Română, “Un general din Est”, care se va difuza în toamnă, şi altul pentru cinematografie, “Ridicarea Cortinei”. Nu pot să dezvălui nimic din structura documentarelor. Ambele sunt în regia lui Dan Necşulea.
De ce credeţi că propunerea de a fi numită membru CNSAS nu v-a fost în cele din urmă aprobată?
La aniversarea revistei “22”, de curând, m-am întâlnit cu premierul Emil Boc şi am stăruit asupra acestei inexplicabile indecizii a Guvernului României, de a nu asigura o persoană în Colegiul CNSAS, în locul lui Constantin Ticu Dumitrescu, aşa cum acesta şi-ar fi dorit şi cum prevede legea. M-a asigurat că săptămâna ce urma va trece la validarea propunerii mele în Parlament. Nu s-a întâmplat nimic. Şi au trecut de atunci aproape trei săptămâni. Poate, după europarlamentare, îşi va aminti de această promisiune. Dacă nu, nu.
Cum credeţi că vor fi primite cartea şi mai apoi filmul? Ar putea dezvăluirile lui Pacepa să pună pe jar lumea politică acum în prag de alegeri?
Nu ştiu cum va fi primită cartea. Nu văd de ce ar pune pe jar lumea politică în prag de prezidenţiale. N-am văzut nici un fost general de Securitate pe liste…
Mai sunt probabil “tupilaţi” prin servicii, în Justiţie, în administraţie. Sper ca generaţiile noi de politicieni, spre onoarea lor, să nu mai defileze cu aceşti veterani ai Securităţii.
Consideraţi că acest interviu este cel mai important din cariera dumneavoastră? Există trei interviuri, care, la vremea lor, au adus puţină lumină în societatea noastră - cel cu Corneliu Coposu din 1992 (până la interviul nostru nu se ştia şi nu se publicase nimic despre suferinţele acestui om politic), cu Elisabeta Rizea, “Viteaza din Nucşoara”, o adevărată eroină a rezistenţei, şi cu cardinalul Alexandru Todea, care a evocat episoade neştiute din martiriul episcopilor greco-catolici la Sighet. În sfârşit, cel de azi cu generalul Ion Mihai Pacepa. Cel de azi, cred eu, interesează nu numai România, generalul fiind un pionier al integrării noastre în Alianţa Atlantică. În iulie 1978 el a refuzat să continue războiul secret al României împotriva NATO şi a Uniunii Europene, trădându-l pe Ceauşescu şi cerând azil politic în SUA.
-
Cotidianul.ro iti recomanda stirea de business a momentului: Aici sunt banii dvs: Elena Udrea a dat 40 de mil. euro pe săli de sport
18 comentarii
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
Vezi primele comentarii
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
- SECRETARA - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- Assistant Manager - BCL Group
- consultant financiar - DIASING Agent de Asigurare SRL
CARTE
Recomandări de weekend
14 Mai 2010 0 comentarii
“Egoistul”, un spectacol în care Jean Anouilh se pare că şi-a ascuns biografia sub chipul maestrului Radu Beligan. Îl secundează Marin Moraru, Mihai Fotino, Carmen Stănescu, Lamia Beligan, Medeea Marinescu, Sanda Toma, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş. Sâmbătă, la Sala Amfiteatru a TNB.
Salonul Cărţii de la Torino
Fantasmele memoriei
13 Mai 2010 0 comentarii
Astăzi s-a deschis cea de-a 23-a ediţie a “Salonului Internaţional al Cărţii” de la Torino, care va dura până pe 17 mai. Sunt prezente peste 1.400 de standuri. O noutate a actualei ediţii este şi extinderea manifestării dincolo de hotarele regiunii: la Roma, Milano, Florenţa, Bologna şi Napoli. Pe lângă lansările de carte, publicul entuziast va putea asista la mese rotunde, conferinţe, dar şi la numeroasele concerte ce se vor derula în Salonul Galben de la Lingotto, precum şi în librăriile şi cafenelele din centrul oraşului.
Drame, politică şi “dezmăţ” la Cannes
14 Mai 2010 2 comentarii
Ploaie de bliţuri, numeroase personalităţi, în seara inaugurală. Cu “maximus, maximus” a fost primit Russell Crowe la premiera filmului “Robin Hood”, o ecranizare a legendei haiducului medieval englez, în viziunea regizorului Ridley Scott. Îi dă replica celebra Cate Blanchett în rolul Lady Marian.
Surprize şi nostalgii la Cannes
12 Mai 2010 0 comentarii
Cu numai două zile înainte de deschiderea festivalului, în competiţia oficială a mai intrat o peliculă. E drept, autorul ei nu este un necunoscut. Organizatorii au admis înscrierea filmului „Route Irish” al lui Ken Loach. O chitară pentru tine
15 Mai 2010 0 comentarii
Acesta a fost invitaţia clubului Fire pentru şapte tineri talentaţi care s-au duelat într-o confruntare artistică, miza fiind îndeplinirea visului oricărui folkist: o chitară electro-acustică Ibanez.
Iarmaroc Fest, muzică şi bâlci în pădure
14 Mai 2010 0 comentarii
Între 21 şi 23 mai se dă adunarea amatorilor de rock, folk, funk, techno, raggae, hip-hop, house şi electro la Urziceni, într-un loc pitoresc, o pădure de 27 de hectare, la Iarmaroc Fest, eveniment ce-şi doreşte să recreeze întâlnirile duminicale de bâlci. La Arte, Cetăţeni!
15 Mai 2010 0 comentarii
Noaptea europeană a muzeelor este patronată pentru a doua oară consecutiv de UNESCO. Anul acesta, sediul organizaţiei de la Paris îşi va deschide porţile în noaptea de sâmbătă spre duminică marelui public. „Ghepardul” revine la Cannes
11 Mai 2010 2 comentarii
În 14 mai, la Festivalul Filmului de la Cannes, în secţiunea Cannes Classics, va fi prezentată capodopera lui Luchino Visconti, “Ghepardul”. Pelicula, realizată în 1963, după romanul omonim al lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, a fost distinsă cu Palme d’Or pentru cel mai bun film, la cea de-a 16-a ediţie de pe Croisette. Filmul va fi prezentat în avanpremieră mondială într-o versiune restaurată digital în 4K. Incertitudini, proteste şi speranţe pe Croisette
11 Mai 2010 0 comentarii
S-ar părea că anul acesta împotriva Festivalului de Film de la Cannes s-au unit şi cerul, şi pământul, şi apele mării.
Un templu al cinematografului
14 Mai 2010 0 comentarii
Celebra construcţie de 167 de metri (masa construcţiei are 113 metri, iar cupola, 47 de metri), al doilea edificiu ca înălţime din Italia, “La Molle Antonelliana”, situată în centrul istoric, simbol arhitectonic al oraşului Torino. Această construcţie, în forma cea mai paradoxală din câte pot exista, are o sală de proiecţie în care vizitatorii se pot întinde pe şezlonguri comode pentru a urmări filmele şi unde, la anumite intervale, proiecţiile se întrerup, cupola se deschide lăsându-te să urmăreşti stelele şi norii, care fug cu aceeaşi viteză ca şi imaginile fantastice ale lanternelor magice.
Cu foarfeca prin ziare şi emisiuni
Oamenii mogulului cel bun spun lucruri trăsnite
13 Mai 2010 0 comentarii
Protestele pensionarilor şi posibilele mari mişcări sindicale se pare că au generat unele frisoane. Drept urmare, presa “oficială” a luat atitudine. B1 şi EVZ au fost din nou în prima linie.
Nu doar Gazprom, ci şi „Rusia Vie”
România devine şi piaţă culturală pentru Rusia
14 Mai 2010 0 comentarii
Ambasada Rusiei şi Centrul de Afaceri al CSI încearcă să aducă aminte că Rusia nu înseamnă doar gaze naturale, ci şi Cehov sau Mihalkov. Un prim pas este spectacolul de pe 16 mai, ora 18.00, de la Sala Tinerimea Română al ansamblului muzical căzăcesc “Jivaia Rus”. Urmează zilele culturii ruse în oraşele româneşti şi retrospective de filme după piesele lui Cehov, la 150 de ani de la naşterea autorului.
Dosarele de presă cotidianul.ro
Eforia Spitalelor Civile
O restituire necesară
10 Mai 2010 1 comentarii
Sistemul sanitar românesc este fără îndoială şubrezit sau mai degrabă sabotat de perpetua confuzie birocratică în privinţa surselor de finanţare. Situaţia s-ar îmbunătăţi foarte simplu. Torino. Allegro con gusto
12 Mai 2010 2 comentarii
Pictoriţa Elisabeth Vigée-Le Brun, portretista Mariei Antoaneta, spunea despre Torino, în 1789, că este unul dintre cele mai spectaculoase oraşe ale Europei, unde “străzile, pieţele au o regularitate a ţesutului urban”.
Interviu cu Florin Marcu - director general Sindserv
Primul serviciu de urgenţe electrice (2)
12 Mai 2010 1 comentarii
Angajaţi punctuali şi un serviciu organizat după modelul nemţesc. În maximum o oră de la efectuarea apelului telefonic, orice fel de problemă legată de sistemul de electricitate este rezolvată. Aceasta este noutatea, în materie de servicii, oferită de electricienii care lucrează pentru serviciul IntervEL, un serviciu nou apărut pe piaţă.
Advertorial:
Piscina, ca o rachetă de apă
(Sau poveşti din prostiile amatorilor şi din universul profesioniştilor)
12 Mai 2010 0 comentarii
În timp ce Mihaela Bucur de la Chemoform vorbea despre proporţia obligatorie a substanţelor chimice în apa de piscină mi-am adus aminte cum, prin 1993, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români se căina pe marginea unui bazin. Ce dracu' are, că schimb apa tot la două-trei zile şi tot se înverzeşte. Nici omul nostru şi nici românii în general nu prea au habar ce maşinărie complicată este o piscină.
Oscarul italian pentru “Concertul”
10 Mai 2010 0 comentarii
Lansat în premieră mondială toamna trecută, la Festivalul de la Roma, “Concertul” regizorului francez de origine română Radu Mihăileanu a primit cel mai mare premiu decernat în Italia, “David di Donatello”, pentru cel mai bun film european. Văduva neagră cucereşte Parisul
09 Mai 2010 2 comentarii
Musée d’Orsay prezintă o şocantă expoziţie, „Crimă şi pedeapsă”, ce va fi deschisă până la 17 iunie.
Mirela Zeţa (Mondenii) despre parodierea vedetelor: “Suntem actori, nu judecători”
08 Mai 2010 2 comentarii
Îndrăgostită de scenă şi de universul provocator al personajelor pe care le interpretează, Mirela Zeţa este printre puţinii artişti care preferă în egală măsură să trăiască în lumina reflectoarelor dar şi în spatele acesteia. Jurnal pe portativ, la Viena
09 Mai 2010 0 comentarii
Nicicând Viena nu este mai frumoasă decât primăvara, când este scăldată de mirosul pomilor în floare. Este unul dintre cele mai înverzite oraşe ale Europei.
Shoppingul Principelui
08 Mai 2010 1 comentarii
Muzeul Liechtenstein din Viena, complet renovat, el însuşi un univers baroc, găzduieşte una dintre cele mai importante colecţii private din lume, aparţinând Prinţului Hans Adam al II-lea de Liechtenstein. Colecţia cuprinde peste 1.500 de picturi, sculpturi şi piese de mobilier, de la Renaşterea timpurie până la Romantismul austriac.
Publicitate
GHID CULTURAL DE CALATORIE
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".













