Lady Madonna

Mi-a tot fredonat mama această melodie a Beatles-ilor pe când eram copilă, încât şi astăzi o am în memoria mea auditivă. Am tot fredonat acest frumos song al Beatles-ilor încât şi atunci când ştiam pe dinafară versurile de la „Like a Virgin“ a Madonnei... nu mă puteam detaşa de trecut. Şi iată că au trecut anii şi ne-a fost dat s-o vedem pe Madonna la Bucureşti. Toate canalele de televiziune româneşti s-au întrecut pe sine ca să dea importanţa cuvenită evenimentului: venea Madonna la Bucureşti!

 

Mai întâi am văzut un avion elegant din care au coborât fel de fel de umbre - şi am fost şi eu emoţionată precum reporterul de la Realitatea TV când se agita, şi ridicând tonul vocii, ne anunţa solemn: „La ora 19.32 Madonna a păşit pe pământ românesc!“. Au urmat imagini cu traseul urmat de diva americană, cazarea la Radisson Hotel, secretoşenia din jurul ei, nu respira nici o informaţie, totul era pus la punct dinainte. Şi a urmat concertul propriu-zis, din parcul Izvor, după ce au fost impuse restricţii de circulaţie, iar programul metroului a fost prelungit cu două ore pentru a ne ajuta să mai ajungem şi acasă. Cum a fost? Cum putea să fie, super! Zeci de mii de oameni, nu neapărat doar dintre cei foarte tineri, căci mai există şi alţi amatori de muzică decât copiii de azi care au crescut cu Shakira, Beyoncé şi Celine Dion, aşa, am vibrat la unison la spectacolul total oferit de marea vedetă. Care s-a comportat natural şi firesc, a cântat, a dansat, a zburat de colo -colo şi ne-a înfierbântat şi pe noi, astfel ca pentru câteva ore să uităm de tot ce e urât pe lume. Şi să ne bucurăm.

 

Am văzut şi videoclipul „Get’s Stupid“, care a fost cu mare scandal în SUA. Şi în care nu mesajul pentru salvarea planetei sau încălzirea globală era pe prim-plan, ci faptul că Obama apărea lângă Maica Tereza, Gandhi şi John Lennon, iar candidatul democraţilor, simpaticul moşulică John McCain, lângă... Hitler! Asta e, au şi artiştii partizanatele lor politice, aşa că ştiu politicienii ce ştiu când vor să aibă lângă ei nume zăngănitoare din lumea cultural-intelectuală. Prezenţa Madonnei la Bucureşti, în toată România altminteri, oricâte obiecţii au ridicat reprezentanţii cultelor, a fost o mare sărbătoare naţională. Şi nu doar pentru lumea care s-a îmbulzit la concert, ci şi pentru restul românilor, care au mai uitat, chiar şi pentru 24 de ore, de criza mondială şi concediul obligatoriu pe care-l vor primi bugetarii cadou în această toamnă. Dar cu gândul la venirea lui Leonard Cohen şi la Festivalul Enescu, care va aduce şi el un dram de visare peste România, credem că putem trece şi iarna care vine. Cu zâmbetul pe buze se poate orice. Mulţumim, Madonna!