Login Inregistrare ca membru
Vin, 25 Mai 2012, 12:40
Actualizat: 11:35, 2010 Mai 22
Actualizat: 11:35, 2010 Mai 22
Jesus a pogorât în Bărăgan cu 28 de milioane de euro la el (video)
Investitorul spaniol Jesus Menchero negociază de sâmbătă cu sătenii din Sohatu - Călăraşi, ca să le cumpere terenurile şi să facă acolo un oraş industrial. Negocierile au început cu un adălmaş de proporţii
Ziua de sâmbătă, 10 mai 2008, va rămâne pentru cei 3.500 de oameni din Sohatu acea zi de neuitat când Jesus Menchero s-a coborât din Audi pe pământurile lor şi n-a vrut să le cumpere imediat şi să se apuce de turnat temeliile oraşului promis, ci a început, după obiceiul locului, cu un chef general, lăsând afacerile să mai aştepte o zi. Berea a curs ca la potop, cerul s-a înnegrit de fumul de la grătare, sute de kile de jambon, mici, caşcaval, cotlete, muşchi ţigănesc, babic, pastramă, salate şi peste 2.000 de pâini au dispărut în guşi, în buzunare, în sacoşe, s-au săturat şi câinii, şi raţele. Lăutari de la judeţ, miniştri, ambasadori, oameni de afaceri, vedete de televiziune. O petrecere cum n-a mai fost niciodată în Sohatu. Cu foc de artificii la urmă.
Pe la amiază, străzile sunt pustii. Pe terenul de fotbal, acoperit acum cu un cort uriaş, ridicat în numai trei zile, roiesc maşini cu bunătăţi. Abia la primul sfârâit de mici încep să apară oameni pe la porţi şi o iau agale către corturi. Uliţele sunt şi ele pietruite de câteva zile, dar numai până după prima cotitură, până unde se vede. Chiar şi aşa, e o încântare pentru săteni să meargă pe drum şi să nu se murdărească pe adidaşi. Câţiva mai norocoşi au prins şi asfalt, o pojghiţă de două degete turnată în fugă peste pietrişul pus iniţial. Cum ajung la corturi, urmând indicatorul „Acceso invitados“, unde din clipă în clipă trebuie să apară spaniolul cu camionul de bani, oamenii se vorbesc între ei: „Facem ca la alegeri: mâncăm şi bem şi la urmă tot cu cine ştim noi votăm. Adică cine vrea vinde, cine nu, nu“.
Jesus Menchero vrea să cumpere 2.800 de hectare de teren la Sohatu, aproape 40 la sută din suprafaţa agricolă a comunei (7.035 ha). Unde acum cresc vii primitive, întinse pe araci, şi grâu foşnind în aşteptarea secetei, ca în anii din urmă, vrea să contruiască un oraş cu 54.000 de locuinţe, 4.480 de spaţii industriale, 122 de clădiri logistice, şcoli, spitale, catedrală, un complex sportiv, gară, linie de tramvai, şosele. Spaniolul dă un euro pe metrul pătrat. 10.000 de euro hectarul. A mai făcut aşa ceva şi în Spania şi i-a ieşit. Primarul Iulian Dumitrică a fost acolo, a văzut şi s-a minunat. Acasă, le-a spus oamenilor să nu vândă o şfară de pământ până nu vine spaniolul. Mai mult de
10-12 hectare nu s-au vândut.
Acum, în aşteptarea spaniolului, moş Anghel Urlă, de 80 de ani, se întreabă ce va face cu banii. A lucrat fix 12.100 de zile la CAP şi primeşte 220 de lei pensie. Când i-a murit nevasta, popa Balcău i-a luat 500 pe înmormântare, aşadar nu e de trăit cu o pensie cu care nici nu te poţi îngropa. „Mai am un hectar, zice bătrânul, îl dau. Nu ştiu cât înseamnă zece mii de euro. Mult, puţin, eu îl dau, că nu mai am ce face cu pământul.“
În Sohatu, nimeni nu prea are ce face cu pământul. E un sat sărac, n-are nici un atelier de croitorie măcar, nici o frizerie sau cizmărie, ceva. Doar câţiva salariaţi, paznici prin Bucureşti. Nici farmacie n-are, nici dentist. Vreo zece sohăteni muncesc în străinătate, nu se cunoaşte că aduc bani în sat. Tineretul a plecat la oraş şi nu se mai întoarce.
Au mai rămas bătrânii. Media de vârstă e de 60 de ani. Primăria adună din taxe şi din impozite într-un an cam cât dă Menchero pe şase hectare de pământ. N-ai cu ce, bă, n-ai cu ce! Bătrânii şi-au dat pământul în asociaţie şi primesc 200 kg de grâu la hectar. „Eu am 5 hectare, zice moş Marin Mihai, adică iau o mie de kile de grâu. Kila de grâu e 7.000 de lei vechi. Care va să zică, eu de pe 5 hectare iau grâu cam de 7 milioane de lei, hai să zicem 200 de euro pe an. Acu’ să-mi spui dumneata câte mii de ani trebuie să trăiesc eu ca să iau de pe pământul meu atâta cât îmi dă spaniolul grămadă, că eu mă încurc la socoteală, că am băut o ulcică de vin cu vecina, la poartă.“
Când Menchero ajunge la cort, se duce direct la macheta imensă din mijlocul cortului, unde viitoarele zeci de mii de case stau aliniate de-a lungul străzilor închipuite de dungi maro. Sătenii mai rămân un timp afară, privesc în lungul şoselei, dar când văd că nu apare nici un camion cu bani, aşa cum ziceau unii, se adună în jurul investitorului. „Domnu’ Isus, domnu’ Isus, chiar faci spital, bre? Hai, bre, că-i vrăjeală! Tramvai la Sohatu?“ - întreabă unul, iar domnişoara Marcela, traducătoarea, răspunde că da, domnul Jesus Menchero a răspuns că tot ce e pe macheta aia şi tot ce se vede în filmul de pe ecranul mare cât poarta de fotbal va fi făcut în amănunt, chiar şi copacii ăia din polistiren vopsit cu verde, panourile solare, tot, tot, tot, dar acum e timpul să petrecem, prieteni români.
„Bă, ce vrăjeală pe ăsta!“, zice Ion Niţă, unul care nu are de vânzare decât pământul de sub unghii. Tocmai el e cel mai sceptic. Îi ţine partea moş Oprea Hodorog, de 71 de ani, care n-are decât un hectar, dar în sud, nu unde cumpără spaniolul. „Eu nu aş vinde. Am pământul de la tata, care l-a avut de la tatăl lui. Să nu vândă nimeni, că fără pământ e aşa cum ne-am vinde sufletul. Să nu-l dăm la străini. Când o să se vadă cu bani, mulţi o să-i bea şi-or să manânce până crapă. Şi, dacă nu mor de băutură, rămân calici.“
Cei mai mulţi nu se îndoiesc că proiectul e ceva serios, şi asta pentru că le-a zis primarul liberal Iulian Dumitrică, omul care în 6 luni, de când e primar, a eliberat de patru ori mai multe titluri de proprietate decât în ultimii opt ani, iar în ultimele zile a pietruit câteva uliţe şi una chiar a asfaltat-o cumva. Printre sătenii invitaţi de Menchero se învârt zeci de activişti liberali cu tricouri şi şepci galbene ca rapiţa, petrecerea a devenit campanie electorală gratuită pentru primar, care oricum nu mai are nevoie de aşa ceva, are de-acum asigurate atâtea mandate câte poate duce. Ţiganii din sat au scos şi manele electorale, pe care copiii lor, îmbrăcaţi cu tricouri cu săgeata liberală, le cântă cu sinceritate: „Măi, primare, măi, primare,/ Dintre toţi eşti ăl mai tare,/ Dintre toţi eşti ăl mai bun/ Că ne-ai pus pietriş pe drum“.
Moş Ştefan Mihai, după o bere, se sprijină de machetă şi încearcă să-şi imagineze cum va arăta azilul de bătrâni care se va înălţa tocmai pe postaţa lui de iarbă, „chiar aici“, arată el cu degetul, unde i-a fătat vaca astă-primăvară. „Cincizeci de mii de euro…, spune bătrânul rar, gânditor. Cinci hectare de pământ. Eu n-am câştigat atâţia bani toată viaţa muncind la colectiv. O să le dau bani la copiii mei de la Bucureşti, să-şi ia câte o maşină şi ce mai vor ei. Mie să-mi rămână numai să stau eu la azil, ca boierul, să mă uit la televizor. Dar oare ne-o da banii ăştia? Eu, până nu văd banii, nu-i dau actele.“
Pentru Ionel Scrisu, secretarul primăriei, banii ăştia nu sunt destui. „Am zece hectare, zice el. Vând acum patru, să zicem. Şi cu restul mai aştept. Când nu o să mai poată de pământul meu care o să-i stea în drum, o să-mi dea cât cer eu.“ Strategia prinde repede, mulţi îşi fac planuri să ia… cât să ia pe un hectar? Douăzeci, o sută de mii! Un milion de euro. Bătrânii se joacă senin cu sumele, pentru mulţi dintre ei suta de mii sau milionul sunt aşa de mari încât nu îşi pot da seama ce înseamnă cu adevărat.
Copiii lor, ajunşi la vârsta a doua, au venit la petrecere, poate de mulţi ani nu au mai călcat prin Sohatu, şi ţin sumele în frâul lucidităţii. Iar Petru Bouroş, agentul imobiliar care se va ocupa de cumpărarea pământului, le spune verde în faţă: „Oferta noastră este de 10.000 de euro pe hectar, de 4-5 ori mai mult decât preţul zonei. Nu se negociază. Dacă în 3-4 luni nu vom avea cumpărate 80 la sută din terenuri, domnul Menchero se va retrage din Sohatu şi va căuta altă locaţie pentru acest proiect“. Dar sătenii, deveniţi parteneri de afaceri ai Grupului Menchero, nu îl aud, acum se luptă pentru a apuca un mic, un cotlet, îşi smulg măslinele din pumnii încleştaţi. Se strivesc în înghesuială, beau, dansează şi îşi fac vise. Până nu se vor semna actele, Sohatul va rămâne acelaşi sat fără nimic altceva decât pământul de 200 de kilograme de grâu la hectar şi cerul de deasupra.
-
Cotidianul.ro iti recomanda stirea de business a momentului: Aici sunt banii dvs: Elena Udrea a dat 40 de mil. euro pe săli de sport
8 comentarii
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
|
||
|
||
|
Vezi primele comentarii
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
- SECRETARA - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- Assistant Manager - BCL Group
- consultant financiar - DIASING Agent de Asigurare SRL
REPORTAJ
Recomandări de weekend
14 Mai 2010 0 comentarii
“Egoistul”, un spectacol în care Jean Anouilh se pare că şi-a ascuns biografia sub chipul maestrului Radu Beligan. Îl secundează Marin Moraru, Mihai Fotino, Carmen Stănescu, Lamia Beligan, Medeea Marinescu, Sanda Toma, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş. Sâmbătă, la Sala Amfiteatru a TNB.
Salonul Cărţii de la Torino
Fantasmele memoriei
13 Mai 2010 0 comentarii
Astăzi s-a deschis cea de-a 23-a ediţie a “Salonului Internaţional al Cărţii” de la Torino, care va dura până pe 17 mai. Sunt prezente peste 1.400 de standuri. O noutate a actualei ediţii este şi extinderea manifestării dincolo de hotarele regiunii: la Roma, Milano, Florenţa, Bologna şi Napoli. Pe lângă lansările de carte, publicul entuziast va putea asista la mese rotunde, conferinţe, dar şi la numeroasele concerte ce se vor derula în Salonul Galben de la Lingotto, precum şi în librăriile şi cafenelele din centrul oraşului.
Drame, politică şi “dezmăţ” la Cannes
14 Mai 2010 2 comentarii
Ploaie de bliţuri, numeroase personalităţi, în seara inaugurală. Cu “maximus, maximus” a fost primit Russell Crowe la premiera filmului “Robin Hood”, o ecranizare a legendei haiducului medieval englez, în viziunea regizorului Ridley Scott. Îi dă replica celebra Cate Blanchett în rolul Lady Marian.
Surprize şi nostalgii la Cannes
12 Mai 2010 0 comentarii
Cu numai două zile înainte de deschiderea festivalului, în competiţia oficială a mai intrat o peliculă. E drept, autorul ei nu este un necunoscut. Organizatorii au admis înscrierea filmului „Route Irish” al lui Ken Loach. O chitară pentru tine
15 Mai 2010 0 comentarii
Acesta a fost invitaţia clubului Fire pentru şapte tineri talentaţi care s-au duelat într-o confruntare artistică, miza fiind îndeplinirea visului oricărui folkist: o chitară electro-acustică Ibanez.
Iarmaroc Fest, muzică şi bâlci în pădure
14 Mai 2010 0 comentarii
Între 21 şi 23 mai se dă adunarea amatorilor de rock, folk, funk, techno, raggae, hip-hop, house şi electro la Urziceni, într-un loc pitoresc, o pădure de 27 de hectare, la Iarmaroc Fest, eveniment ce-şi doreşte să recreeze întâlnirile duminicale de bâlci. La Arte, Cetăţeni!
15 Mai 2010 0 comentarii
Noaptea europeană a muzeelor este patronată pentru a doua oară consecutiv de UNESCO. Anul acesta, sediul organizaţiei de la Paris îşi va deschide porţile în noaptea de sâmbătă spre duminică marelui public. „Ghepardul” revine la Cannes
11 Mai 2010 2 comentarii
În 14 mai, la Festivalul Filmului de la Cannes, în secţiunea Cannes Classics, va fi prezentată capodopera lui Luchino Visconti, “Ghepardul”. Pelicula, realizată în 1963, după romanul omonim al lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, a fost distinsă cu Palme d’Or pentru cel mai bun film, la cea de-a 16-a ediţie de pe Croisette. Filmul va fi prezentat în avanpremieră mondială într-o versiune restaurată digital în 4K. Incertitudini, proteste şi speranţe pe Croisette
11 Mai 2010 0 comentarii
S-ar părea că anul acesta împotriva Festivalului de Film de la Cannes s-au unit şi cerul, şi pământul, şi apele mării.
Un templu al cinematografului
14 Mai 2010 0 comentarii
Celebra construcţie de 167 de metri (masa construcţiei are 113 metri, iar cupola, 47 de metri), al doilea edificiu ca înălţime din Italia, “La Molle Antonelliana”, situată în centrul istoric, simbol arhitectonic al oraşului Torino. Această construcţie, în forma cea mai paradoxală din câte pot exista, are o sală de proiecţie în care vizitatorii se pot întinde pe şezlonguri comode pentru a urmări filmele şi unde, la anumite intervale, proiecţiile se întrerup, cupola se deschide lăsându-te să urmăreşti stelele şi norii, care fug cu aceeaşi viteză ca şi imaginile fantastice ale lanternelor magice.
Cu foarfeca prin ziare şi emisiuni
Oamenii mogulului cel bun spun lucruri trăsnite
13 Mai 2010 0 comentarii
Protestele pensionarilor şi posibilele mari mişcări sindicale se pare că au generat unele frisoane. Drept urmare, presa “oficială” a luat atitudine. B1 şi EVZ au fost din nou în prima linie.
Nu doar Gazprom, ci şi „Rusia Vie”
România devine şi piaţă culturală pentru Rusia
14 Mai 2010 0 comentarii
Ambasada Rusiei şi Centrul de Afaceri al CSI încearcă să aducă aminte că Rusia nu înseamnă doar gaze naturale, ci şi Cehov sau Mihalkov. Un prim pas este spectacolul de pe 16 mai, ora 18.00, de la Sala Tinerimea Română al ansamblului muzical căzăcesc “Jivaia Rus”. Urmează zilele culturii ruse în oraşele româneşti şi retrospective de filme după piesele lui Cehov, la 150 de ani de la naşterea autorului.
Dosarele de presă cotidianul.ro
Eforia Spitalelor Civile
O restituire necesară
10 Mai 2010 1 comentarii
Sistemul sanitar românesc este fără îndoială şubrezit sau mai degrabă sabotat de perpetua confuzie birocratică în privinţa surselor de finanţare. Situaţia s-ar îmbunătăţi foarte simplu. Torino. Allegro con gusto
12 Mai 2010 2 comentarii
Pictoriţa Elisabeth Vigée-Le Brun, portretista Mariei Antoaneta, spunea despre Torino, în 1789, că este unul dintre cele mai spectaculoase oraşe ale Europei, unde “străzile, pieţele au o regularitate a ţesutului urban”.
Interviu cu Florin Marcu - director general Sindserv
Primul serviciu de urgenţe electrice (2)
12 Mai 2010 1 comentarii
Angajaţi punctuali şi un serviciu organizat după modelul nemţesc. În maximum o oră de la efectuarea apelului telefonic, orice fel de problemă legată de sistemul de electricitate este rezolvată. Aceasta este noutatea, în materie de servicii, oferită de electricienii care lucrează pentru serviciul IntervEL, un serviciu nou apărut pe piaţă.
Advertorial:
Piscina, ca o rachetă de apă
(Sau poveşti din prostiile amatorilor şi din universul profesioniştilor)
12 Mai 2010 0 comentarii
În timp ce Mihaela Bucur de la Chemoform vorbea despre proporţia obligatorie a substanţelor chimice în apa de piscină mi-am adus aminte cum, prin 1993, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români se căina pe marginea unui bazin. Ce dracu' are, că schimb apa tot la două-trei zile şi tot se înverzeşte. Nici omul nostru şi nici românii în general nu prea au habar ce maşinărie complicată este o piscină.
Oscarul italian pentru “Concertul”
10 Mai 2010 0 comentarii
Lansat în premieră mondială toamna trecută, la Festivalul de la Roma, “Concertul” regizorului francez de origine română Radu Mihăileanu a primit cel mai mare premiu decernat în Italia, “David di Donatello”, pentru cel mai bun film european. Văduva neagră cucereşte Parisul
09 Mai 2010 2 comentarii
Musée d’Orsay prezintă o şocantă expoziţie, „Crimă şi pedeapsă”, ce va fi deschisă până la 17 iunie.
Mirela Zeţa (Mondenii) despre parodierea vedetelor: “Suntem actori, nu judecători”
08 Mai 2010 2 comentarii
Îndrăgostită de scenă şi de universul provocator al personajelor pe care le interpretează, Mirela Zeţa este printre puţinii artişti care preferă în egală măsură să trăiască în lumina reflectoarelor dar şi în spatele acesteia. Jurnal pe portativ, la Viena
09 Mai 2010 0 comentarii
Nicicând Viena nu este mai frumoasă decât primăvara, când este scăldată de mirosul pomilor în floare. Este unul dintre cele mai înverzite oraşe ale Europei.
Shoppingul Principelui
08 Mai 2010 1 comentarii
Muzeul Liechtenstein din Viena, complet renovat, el însuşi un univers baroc, găzduieşte una dintre cele mai importante colecţii private din lume, aparţinând Prinţului Hans Adam al II-lea de Liechtenstein. Colecţia cuprinde peste 1.500 de picturi, sculpturi şi piese de mobilier, de la Renaşterea timpurie până la Romantismul austriac.
Publicitate
GHID CULTURAL DE CALATORIE
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".














