Istoria scrisă pe cutii de chibrituri

Istoria poate fi scrisă în multe feluri, dar prin cutiile de chibrituri se poate ghici cel mai bine trecutul unei societăţi, mai ales dacă erau folosite pe post de vehicule de propagandă. Aniversarea semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România, a combinatului siderurgic Hunedoara, a uzinei de construcţii de maşini din Reşiţa, a laminorului Brăila, anul mondial al populaţiei (1974), anul internaţional al păcii (1986) au fost marcate pe cutiile de chibrituri care erau transformate în mijloace de comunicare în masă într-o perioadă în care bricheta era un gadget rarisim. Momir Dorotea este o colecţionară de cutii de chibrituri din Timişoara care a pus pasiune în aceste piese a căror destinaţie este de regulă coşul de gunoi. Cele mai vechi piese din colecţia personală datează din 1945, costau 2 lei pe vremea aceea şi erau imprimate cu tricolorul, însă cele din ’57 aveau Casa Poprului desenată pe faţă. Pe site-ul modoro.ro puteţi vedea cele câteva sute de cutii de chibrituri în funcţie de teme şi perioada în care au fost fabricate.

 

Impulsul de a aduna cutii de chibrituri i-a venit Doroteei de la 10 ani, în anul 1965. “Recent fusesem la şcoală, cu tovarăşa învăţătoare, la film. Vizionasem două filme şi apoi, la scurtă vreme după aceea, am văzut cutiile de chibrituri pe care erau lipite etichete cu numerele filmelor pe care le văzusem. Prima care mi-a atras atenţia a fost cutia care avea eticheta cu reclama filmului «Cartierul veseliei», aceasta fiind şi prima cutie colecţionată, iar peste ceva timp apărând şi cea cu «De-aş fi Harap-Alb»“, îşi aminteşte colecţionara, care identifică acest eveniment cu momentul acela despre care se zice că ai început să observi lumea. “Descoperind lumea fascinantă a acestor mici opere de artă îmi este imposibil să trec pe lângă ele nepăsătoare. Îmi este imposibil să explic în cuvinte de ce. Totul vine din suflet. Valoarea colecţiei mele constă în piesele fabricate la noi în ţară de-a lungul întregului secol XX la fabricile de chibrituri din Timişoara, Bucureşti, Brăila, Gherla, fabrici care şi-au închis de mult porţile, producţia actuală făcându-se exclusiv în străinătate”, a spus Dorotea pentru Cotidianul.

 

Dacă iniţial prioritate avea îmbogăţirea colecţiei cu piese noi, acum este mai mult preocupată să o expună, pentru asta investind timp pentru actualizarea site-ului www.modoro.ro, unde prezintă şi alţi colecţionari de chibrituri din ţară. Colecţionarea chibriturilor se numeşte filumenie şi provine de la grecescul “philos” - iubitor, şi cuvântul latin “lumen” - lumină. Cu alte cuvinte, iubitori de lumină. “Dar aici lumina are înţelesul simbolic al luminii informaţiei de pe cutiile de chibrituri”, a spus ea, adăugând că urmează să organizeze o expoziţie cu colecţia. “Concepţia mea de bază este că în general colecţiile trebuie expuse, nu ajunge să le ţinem doar pentru noi, undeva ascunse într-un sertar. Iar o colecţie devine cu atât mai valoroasă cu cât este mai sistematizată, iar colecţionarul ştie să ofere şi informaţii legate de respectiva colecţie, respectiva tematică.”

 

Cutiile dedicate unor evenimente istorice au cea mai mare valoare, pentru că oamenii răspund la ele emoţional. Primul zbor în cosmos al unui român, Dumitru Prunariu, finala Cupei Davis 1972, câştigată de Ilie Năstase, lansarea unor magazine mari precum Victoria au fost sărbătorite pe câte o cutie de chibrituri.