Home » Arte & Popcult » Teatru » Ioana d’Arc şi meşterul Marius Manole

Ioana d’Arc şi meşterul Marius Manole

20 Oct 2008 Gabriela Lupu | 0 comentarii | 1882 vizualizari
Rating:
9 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Weekendul trecut a avut loc la Teatrul de Comedie premiera spectacolului “Ioana şi focul” în regia Cătălinei Buzoianu. Autorul piesei, Matei Vişniec, s-a aflat printre spectatori.
 
Ioana si focul
“Ioana şi focul” pune faţă în faţă o figură mitică a Evului Mediu cu receptarea sa în posteritate. O trupă de actori de la Teatrul de Comedie (varianta modernă a teatrului de bâlci) face un spectacol despre Ioana d’Arc sau mai degrabă despre cum o vede Regizorul-Povestitor (Marius Manole) pe fecioara din Orleans (Dorina Chiriac). După ce a avut parte în viaţă de o făcătură de proces, Ioana nu mai suportă să îi fie din nou răstălmăcită viaţa şi apare în carne şi oase pentru a da mărturie despre “adevărata poveste a adevăratei Ioana d’Arc”. Regizorul are însă propriile viziuni care în capul lui se aud mai tare decât “vocile” ce-o călăuziseră pe Ioana în luptă. În imensa-i generozitate, el o lasă totuşi pe fecioara din Orleans să-şi joace propriul rol, spre disperarea unei actriţe care ar fi făcut orice să primească rolul principal, inclusiv să se dezbrace (aceasta părând a fi o culme a “artei” actoriceşti din zilele noastre).

Povestea adevărată este în mod sistematic înzorzonată cu un detaliu fals, dar “de efect”. Încoronarea regelui nu se face la Reims, în catedrala regilor Franţei, ci la copacul zânelor (o formă ciudată din carton), având ca martori pe arhanghelul Mihail cu o sabie de lemn (“din recuzită”) şi un inorog mare şi hidos, pentru că “aşa e mai poetic”. Kitschul poveştii contrafăcute e mai puternic decât adevărul, pentru că “dreptatea este de partea celui care spune povestea”. Piesa lui Vişniec pare a spune că martiriul Ioanei d’Arc continuă şi în artă, ea fiind transformată pe scenă nici mai mult, nici mai puţin decât în eroină de music-hall. Actorii îi spun povestea pe ritmuri jucăuşe, în cântece şi paşi de dans. Eroina însăşi ajunge uşor-uşor să repete ca o actriţă cuminte, papagaliceşte, cuvintele gândite de Povestitor şi susurate în urechea-i de sufleor. Aşa se face că, deşi a reuşit să-l încoroneze pe regele Charles al VII-lea la Reims şi să-i alunge pe englezi din Franţa, Ioana d’Arc nu poate să-şi înfrângă “brandul”. Beatificată şi apoi canonizată de Biserica Catolică, fecioara din Orleans a trecut proba posterităţii fiind azi “comercializată” în supermarketuri ca marcă de oţet, de muştar şi de brânză Camembert.

Cătălina Buzoianu s-a aplecat mereu cu generozitate spre actorii tineri, dându-le şanse de afirmare. De data aceasta a făcut-o poate cu prea multă generozitate pentru că unii dintre actorii ce compun “corul”, care ar fi trebuit, conform “job description-ului”, să cânte, să danseze, să mânuiască măşti şi uneori păpuşi, nu au nici voce, nici graţie, nici dicţie, nici ritm, ci, cel mult, bunăvoinţă. Iar diferenţa era cu atât mai vizibilă cu cât Dorina Chiriac şi Marius Manole au făcut nişte roluri la ani lumină distanţă de “coriştii” din fundal. Dacă Dorina Chiriac era răvăşitoare în simplitatea şi autenticul pe care le degaja cu fiecare privire, cu fiecare poveste, aproape cu fiecare respiraţie, Marius Manole a fost flamboiant, electric, ceva între omul-orchestră şi iluzionistul Iosefini. A cântat de părea că nu va mai avea niciodată voce, a dansat de parcă i-ar fi spus şi lui Nureiev “Watch and learn!” şi a făcut şpagatul mai bine ca Drăgulescu. Sofisticat, decadent, manipulator de sentimente, şarlatan, cinic, perfid, vibrând de emoţie autentică sau mincinos ca dracul gol, în cele şase personaje pe care le-a jucat, Manole a dat măsura talentului lui expandabil lăsând impresia că poate face absolut orice, cărând adesea pe umerii lui întreg spectacolul, precum Atlas în zilele lui bune.


 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
TEATRU
 
CELE MAI