Meciul suspendarii lui Basescu se cistiga la puncte. Jucatorii nu au inca stiinta knock-out-ului, iar arbitrii din ring nu sint mereu pe faza cu cronometrul pregatit.
Undeva, pe drumul ce leaga politica de ipocrizie, exista o raspintie. Doua poteci stau la dispozitia celor ce aleg sa-si toceasca talpile fara a fi nici pe deplin ipocriti, dar nici intru totul consecventi unor minime reguli impuse de politica moderna.
Prima poteca duce in sus, drept spre Dumnezeu. Dar nu pentru a-l slavi evlavios, ci pentru a-i confisca numele si a-l face afis electoral. Ce anume este in neregula aici e lesne de observat.
Publicitate
In timp ce pledeaza pentru un stat laic si cauta sa-si adjudece puterea, politicienii, fie din grupul celor 322, fie din garda celor ce vor sa le tina piept, apeleaza la toate firele ce mai exista intre cer si pamint, cautind sprijin divin pentru dezmatul muritorilor. Ispita mare, marul seducerii electorale cu parfum de agheasma incepe sa stea din ce in ce mai mult la baza unei diete ce se vrea reformatoare. De la Becali si Vadim pina la Geoana si Basescu, amprentele dentare i-au invadat coaja fara jena. Voturile nu se cauta in nori. Ele nu se gasesc in rai sau in iad, dar te pot trimite acolo. Mai ales cind forta caderii s-ar masura inmultind masa functiei detinute cu acceleratia penala a dosarelor legate de picior.
A doua carare este una prafuita, acoperita de mirosul hamsiilor prajite, al berii varsate in timpul unor exercitii ciudate de echilibristica. Dupa ce a dat pe la biserici in cautarea electoratului, Basescu a ajuns la Vama Veche. Acolo unde oamenii se aduna sa fie oameni. Unde danseaza, beau, fumeaza, petrec, se saruta si nu numai. Unde nu se uita la cum sint imbracati cei din jur. Unde nu unul singur ii atrage pe restul, ci totalitatea celor prezenti, ingropata in nisip ori aburita dupa o noapte cheflie, reprezinta un magnet. Acolo trebuie cautate voturile. Pentru ca libertatea pe care o invoca vamaiotii, desi nu toti au virsta legala pentru vot, nu poate exista in afara politicii. Iar politica, in sensul ei democratic, presupune voturi. Faptul ca, doar pus intr-o situatie de criza, Basescu a aterizat in Vama indeparteaza cararea de simtul datoriei si o apropie de instinctul ipocriziei. Dar faptul ca totusi a descoperit-o este, in sine, un punct in plus pentru presedintele suspendat. Iar meciurile din politica romaneasca se cistiga la puncte. Jucatorii nu au inca stiinta knock-out-ului, iar arbitrii din ring nu sint mereu pe faza cu cronometrul pregatit. Eventual, cite un pumn norocos le mai intra in barbia adversarului, dar fara a-l trimite pe tarimul viselor. Doar cit sa-l ameteasca pe moment, sa-l intarite. La intersectia drumurilor ce duc spre Dumnezeu, Vama Veche, politica si ipocrizie, Basescu este primul care da semne ca se trezeste din mahmureala suspendarii.
As avea un singur comentariu: nu exista "drumul ce leaga politica de ipocrizie" pentru simplul motiv ca "politica" e sinonim cu "ipocrizie".Din fericire, reciproca nu e valabila: "ipocrizie" nu e sinonim cu "politica" fiindca locurile de politicieni sint,totusi,mult mai putine decit ipocritii care candideaza la ele.Slava Domnului!
Sunt pro-Basescu. Dar recunosc un articol bun. Totusi autorul a strecurat o rautate bazata pe un neadevar. Basescu chiar daca nu a fost pana acum la Vama Veche nu este ipocrit cand vine acolo. Va amintiti de dansurile sale cu tiganii. Basescu a inspirat aerul marii si al litoralului toata viata sa. Aici ei prinde viata si este autentic. A spune ca Basescu descopera acum ceva nou prin partile acelea este ceva apropiat de orbire sau minciuna. Il urati intratata, incat sa nu-i recunoasteti nici macar legatura organica cu atmosfera cu marea si litoralul ?
Si totusi mie Basescu nu mi se pare distonant in Vama Veche.Nu este nici o stridenta prezenta lui acolo.Dimpotriva, cred ca atmosfera din Vama i se potriveste perfect.Se muleaza perfect pe personalitatea lui.
Haideti sa fim seriosi.Faceti si voi un exercitiu de imaginatie:pe cine vedeti mai aproape de cei din Vama care: "danseaza, beau, fumeaza, petrec se saruta si nu numai"? pe un Basescu cu un pahar de bere in mana (EVENTUAL IN SORT SI PAPUCI DE PLJA) razand cum rade el,inconfundabil, vorbind cu oamenii cum stie el,fara inflorituri si pretiozitati, tragand un fum din tigara, sau pe un Geoana , stangaci si incurcat, care cauta cuvintele potrivite pt. publicul si atmosfera de acolo? sau poate pe un Tariceanu scortos si cinic incercand sa convinga oamenii ca:He is the one?Mi-l si imaginez cu sort si papuci de plaja dar cu papion la gat.Voi pe cine vedeti mai aproape de spiritul Vamii?
Imi amintesc ca acum cativa ani i s-a luat un interviu lui Tariceanu. Una din intrebari a fost : ce melodie va reprezinta cel mai mult?
Stiti ce a raspuns?
I can't get no satisfaction ! Cred ca atunci a fost sincer.E un om lipsit de orice satisfactie, cu exceptia celei de a-l vedea pe Basescu in genunchi. Mi-e mila de el uneori. Cum o fi sa nu poti sa te bucuri niciodata?
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
“Egoistul”, un spectacol în care Jean Anouilh se pare că şi-a ascuns biografia sub chipul maestrului Radu Beligan. Îl secundează Marin Moraru, Mihai Fotino, Carmen Stănescu, Lamia Beligan, Medeea Marinescu, Sanda Toma, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş. Sâmbătă, la Sala Amfiteatru a TNB.
Astăzi s-a deschis cea de-a 23-a ediţie a “Salonului Internaţional al Cărţii” de la Torino, care va dura până pe 17 mai. Sunt prezente peste 1.400 de standuri. O noutate a actualei ediţii este şi extinderea manifestării dincolo de hotarele regiunii: la Roma, Milano, Florenţa, Bologna şi Napoli. Pe lângă lansările de carte, publicul entuziast va putea asista la mese rotunde, conferinţe, dar şi la numeroasele concerte ce se vor derula în Salonul Galben de la Lingotto, precum şi în librăriile şi cafenelele din centrul oraşului.
Ploaie de bliţuri, numeroase personalităţi, în seara inaugurală. Cu “maximus, maximus” a fost primit Russell Crowe la premiera filmului “Robin Hood”, o ecranizare a legendei haiducului medieval englez, în viziunea regizorului Ridley Scott. Îi dă replica celebra Cate Blanchett în rolul Lady Marian.
Cu numai două zile înainte de deschiderea festivalului, în competiţia oficială a mai intrat o peliculă. E drept, autorul ei nu este un necunoscut. Organizatorii au admis înscrierea filmului „Route Irish” al lui Ken Loach.
Acesta a fost invitaţia clubului Fire pentru şapte tineri talentaţi care s-au duelat într-o confruntare artistică, miza fiind îndeplinirea visului oricărui folkist: o chitară electro-acustică Ibanez.
Între 21 şi 23 mai se dă adunarea amatorilor de rock, folk, funk, techno, raggae, hip-hop, house şi electro la Urziceni, într-un loc pitoresc, o pădure de 27 de hectare, la Iarmaroc Fest, eveniment ce-şi doreşte să recreeze întâlnirile duminicale de bâlci.
Noaptea europeană a muzeelor este patronată pentru a doua oară consecutiv de UNESCO. Anul acesta, sediul organizaţiei de la Paris îşi va deschide porţile în noaptea de sâmbătă spre duminică marelui public.
În 14 mai, la Festivalul Filmului de la Cannes, în secţiunea Cannes Classics, va fi prezentată capodopera lui Luchino Visconti, “Ghepardul”. Pelicula, realizată în 1963, după romanul omonim al lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, a fost distinsă cu Palme d’Or pentru cel mai bun film, la cea de-a 16-a ediţie de pe Croisette. Filmul va fi prezentat în avanpremieră mondială într-o versiune restaurată digital în 4K.
Celebra construcţie de 167 de metri (masa construcţiei are 113 metri, iar cupola, 47 de metri), al doilea edificiu ca înălţime din Italia, “La Molle Antonelliana”, situată în centrul istoric, simbol arhitectonic al oraşului Torino. Această construcţie, în forma cea mai paradoxală din câte pot exista, are o sală de proiecţie în care vizitatorii se pot întinde pe şezlonguri comode pentru a urmări filmele şi unde, la anumite intervale, proiecţiile se întrerup, cupola se deschide lăsându-te să urmăreşti stelele şi norii, care fug cu aceeaşi viteză ca şi imaginile fantastice ale lanternelor magice.
Protestele pensionarilor şi posibilele mari mişcări sindicale se pare că au generat unele frisoane. Drept urmare, presa “oficială” a luat atitudine. B1 şi EVZ au fost din nou în prima linie.
Ambasada Rusiei şi Centrul de Afaceri al CSI încearcă să aducă aminte că Rusia nu înseamnă doar gaze naturale, ci şi Cehov sau Mihalkov. Un prim pas este spectacolul de pe 16 mai, ora 18.00, de la Sala Tinerimea Română al ansamblului muzical căzăcesc “Jivaia Rus”. Urmează zilele culturii ruse în oraşele româneşti şi retrospective de filme după piesele lui Cehov, la 150 de ani de la naşterea autorului.
Sistemul sanitar românesc este fără îndoială şubrezit sau mai degrabă sabotat de perpetua confuzie birocratică în privinţa surselor de finanţare. Situaţia s-ar îmbunătăţi foarte simplu.
Pictoriţa Elisabeth Vigée-Le Brun, portretista Mariei Antoaneta, spunea despre Torino, în 1789, că este unul dintre cele mai spectaculoase oraşe ale Europei, unde “străzile, pieţele au o regularitate a ţesutului urban”.
Angajaţi punctuali şi un serviciu organizat după modelul nemţesc. În maximum o oră de la efectuarea apelului telefonic, orice fel de problemă legată de sistemul de electricitate este rezolvată. Aceasta este noutatea, în materie de servicii, oferită de electricienii care lucrează pentru serviciul IntervEL, un serviciu nou apărut pe piaţă.
În timp ce Mihaela Bucur de la Chemoform vorbea despre proporţia obligatorie a substanţelor chimice în apa de piscină mi-am adus aminte cum, prin 1993, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români se căina pe marginea unui bazin. Ce dracu' are, că schimb apa tot la două-trei zile şi tot se înverzeşte. Nici omul nostru şi nici românii în general nu prea au habar ce maşinărie complicată este o piscină.
Lansat în premieră mondială toamna trecută, la Festivalul de la Roma, “Concertul” regizorului francez de origine română Radu Mihăileanu a primit cel mai mare premiu decernat în Italia, “David di Donatello”, pentru cel mai bun film european.
Îndrăgostită de scenă şi de universul provocator al personajelor pe care le interpretează, Mirela Zeţa este printre puţinii artişti care preferă în egală măsură să trăiască în lumina reflectoarelor dar şi în spatele acesteia.
Nicicând Viena nu este mai frumoasă decât primăvara, când este scăldată de mirosul pomilor în floare. Este unul dintre cele mai înverzite oraşe ale Europei.
Muzeul Liechtenstein din Viena, complet renovat, el însuşi un univers baroc, găzduieşte una dintre cele mai importante colecţii private din lume, aparţinând Prinţului Hans Adam al II-lea de Liechtenstein. Colecţia cuprinde peste 1.500 de picturi, sculpturi şi piese de mobilier, de la Renaşterea timpurie până la Romantismul austriac.
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".