Home » Ultima ora » Internetul nu face rabat de la calitate şi are virtuţi sociale, spun jurnaliştii de online

Internetul nu face rabat de la calitate şi are virtuţi sociale, spun jurnaliştii de online

10 Sep 2009 | 0 comentarii | 837 vizualizari
Rating:
8 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
 
Jurnaliştii de online şi bloggerii au ridicat mănuşa aruncată de presa tradiţională prin vocea magnatului Rupert Murdoch, care a decis să contracareze concurenţa agregatorilor de ştiri gratuite, proclamând un Manifest al Internetului, indipensabil, spun ei, oricărui discurs mediatic de astăzi.

15 junalişti şi bloggeri din Germania au redactat o proclamaţie în 17 principii , intitulată "Internet Manifesto", despre cum funcţionează jurnalismul în ziua de azi şi care ar trebui să fie relaţia dintre presa tradiţională şi noile forme de media.

"Când vezi că schimbarea se apropie, ai trei moduri de a răspunde: să o ignori, să încerci să împiedici schimbarea sau să găseşti în ea o oportunitate. Dar inovatorii sunt depăşiţi: marile trusturi media îşi acordă o mare atenţie. (...) Manifestul este important, pentru că, dacă inovatorii se adună împreună, este singurul mod de a atrage atenţia", este premisa de la care pornesc bloggerii.

"Sutem obosiţi de faptul că discuţiile despre viitorul jurnalismului nu iau în considerare internetul, dar se concentrează asupra dorinţelor despre cum cred jurnaliştii că trebuie să fie", spune unul dintre iniţiatorii manifestului, Sascha Lobo, citat de The Guardian, referindu-se la dezbaterea din ultima vreme, provocată de decizia lui Rupert Murdoch de a introduce la toate publicaţiile sale conţinutul online contra cost. Pentru magnatul de presă, miza asumată era cea a calităţii jurnalismului: conţinutul de calitate, indiferent dacă este în print sau online, nu poate fi gratuit, era deviza lui Murdoch.

"Internetul este diferit: produce sfere publice diferite, precum şi diferite deprinderi culturale", este primul principiu proclamat de iniţiatori. Internetul aduce îmbunătăţiri presei, dacă acesta îşi adaptează metodele de lucru realităţii tehnologice de astăzi, "în loc să ignore provocările", argumentează aceştia.

"Internetul este un imperiu mediatic de buzunar", se arată în cel de-al doilea punct al proclamaţiei.. Web-ul rearanjează structurile media existente, transcendând chenarale şi polii ologarhici. Publicarea şi diseminarea conţinutului mediatic nu mai este legată de investiţiile majore, argumentează bloggerii, pentru care funcţia definitorie a jurnalismului este aceea a gatekeeping-ului.

"Internetul este societatea noastră, societatea noastră este internetul", spune al treilea principiu, arătând că platformele web, Wikipedia sau YouTube au devenit parte a vieţii cotidiene. "Dacă trusturile media vor să mai existe, trebuie să înţeleagă lumea utilizatorilor de azi şi să adopte formele lor de comunicare", explică proclamaţia.

Următoarele două puncte sunt generale, specificând că "Libertatea de pe internet este inviolabilă", respectiv că "Internetul înseamnă victoria informaţiei". Mai mult, autorii răspund mesajelor din presa tardiţională, care spun că online-ul face rabat de la calitate, spunând că "schimbările din internet îmbunătăţesc jurnalismul. Prin intermediul intrnetului, jurnalismul îşi poate îndeplini rolul socio-educaţional".

Internetul îşi asumă o funcţie de coeziune socială, pentru că funcţionează prin reţele, iar acestea înseamnă conexiuni. "Cei care nu le folosesc se exclud din discursul social", susţine punctul şapte al manifestului, într-o formulare sociologică.

Agregatorii facilitează calitatea jurnalismului, nu o distrug şi nici nu o izolează în registrul minor. Mai mult, Internetul contribuie la consolidarea democraţiei: "Democraţia de bazează pe participare şi pe libertatea informaţiei. Transferul discuţiei politice de la presa tradiţională la internet şi lărgirea discuţiei prin includerea participării civice este una dintre noile sarcini ale jurnalismului".

"Libertatea presei înseamnă libertatea de opinie", iar acest privilegiu este valabil pentru oricine care poate contribui la îndeplinirea obligaţiilor jurnalistice. "Calitativ vorbind, nicio distincţie nu trebuie făcută între conţinutul plătit şi cel neplătit, ci între jurnalismul bine sau prost făcut".

"Mult este mult- nu există prea multă informaţie", spun bloggerii. Pamfletiştii, enciclopediştii şi jurnaliştii dovedesc că mai multă informaţie duce la mai multă libertate, atât pentru individ, cât şi pentru societate în ansamblu. În plus, "tradiţia nu este un model de afacere" de care să te cramponezi. "Copyright-ul a devenit o datorie civică pe internet", dar acest principiu trebuie echilibrat, pentru că şi "proprietatea antrenează obligaţii", susţine manifestul.

"Internetul are mai multe sisteme de valori", iar "Ce este pe internet rămâne pe internet" sunt următoarele puncte ale manifestului, care se încheie cu o replică dată pretenţiilor presei tradiţionale de a rămâne unica instanţă media de calitate: "Calitatea rămâne cea mai importantă calitate" şi "Totul pentru toţi". Internetul, se argumentează, constituie o infrastructură pentru schimbările sociale, superioară presei din secolul XX. "Generaţia Wikipedia" este capabilă să discearnă credibilitatea sursei, răspund bloggerii.

În ultimele luni, presa tradiţională, ameninţată de spaţiul virtual în care ştirea se propagă fără a fi asumată jurnalistic şi pe care fiecare anonim este invitat să o reconstruiască într-un context al subiectivismelor, a decis să contracareze concurenţa online-ului. Tonul l-a dat Murdoch, care, pornind de la premisa că "revoluţia digitală a deschis canale noi şi ieftine, dar nu a făcut conţinutul gratuit", a anunţat introducerea unor taxe pentru accesul la ediţiile online ale tuturor publicaţiilor pe care le deţine. Arma pe care Murdoch se bazează în lupta cu online-ul gratuit este excelenţa, pentru că publicul cititor de presă nu este nici orb, nici indiferent la conţinut. Miza majoră, dincolo de recuperarea terenului şi a banilor, este una umanistă: publicul însuşi trebuie trezit. Este vorba, în esenţă, de construirea unei noi paradigme mediatice, după decenii în care percepţia asupra ziaristicii a fost deformată, considerându-se că oricine are acces la internet poate juca şi rolul unui jurnalist.

Associated Press, una dintre cele mai puternice agenţii media, a decis să-şi modifice strategia şi modul de lucru, pe acelaşi principiu al diferenţei specifice, furnizând conţinut împachetat şi dezvoltând pagini tematice pe fiecare subiect al actualităţii. Pentru a face diferenţa faţă de ediţiile online ale publicaţiilor şi faţă de site-urile gratuite de ştiri, agenţia a decis să ridice miza şi să livreze un conţinut original.

Mai mult, peste 500 de publicaţii din întreaga lume şi-au anunţat intenţia de a introduce un sistem de plată pentru ediţiile online, pe un portal unic iniţiat de grupul Journalism Online. Grupul a anunţat că, până în prezent, responsabili de la 176 de cotidiene şi alte 330 de publicaţii au semnat scrisoarea de intenţie, pentru a deveni afiliaţi la proiectul portalului unic de comercializare a conţinutului online. NewsIn

 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ULTIMA ORA