Insula Serpilor: Ucraina ne forteaza platoul continental

Kievul sfideaza  realitatea si legile internationale, inventind o localitate pe Insula Serpilor, disputata la Haga intre Romania si Ucraina.

Parlamentul ucrainean (Rada Suprema) a atribuit miercuri denumirea de Satul Alb asezarii umane de pe Insula Serpilor, care face obiectul unui diferend intre Bucuresti si Kiev. In urma deciziei, localitatea va figura pe hartile oficiale ucrainene, ca parte a teritoriului tarii vecine. Decizia nu reprezinta decit o incercare de intirziere a unui verdict favorabil Romaniei si in pronuntarea caruia statutul insulei nu este cel mai relevant aspect juridic.

Miza: petrolul si platforma continentala

Statutul Insulei Serpilor, in apropierea careia se afla importante zacaminte de petrol, face obiectul unui contencios care se judeca la Curtea Internationala de Justitie de la Haga (CIJ).

Eforturile ucrainene de a acredita o realitate, care din punct de vedere juridic si practic nu exista, nu au nici un efect asupra procedurii de la Haga. Ucraina incearca sa complice procedura, facind apel la circumstante speciale, precum prezenta unei insule. Bucurestiul sustine ca insula este, in termeni juridici, doar o stinca si nu are drept la zona economica exclusiva, conform articolului 121 al Conventiei privind dreptul marii, la care sint parte atit Romania, cit si Ucraina. In acest caz, platforma continentala din jurul acesteia si resursele aferente ar urma sa fie divizate, conform legilor internationale, intre Romania si Ucraina.

Sat construit artificial

Conditia ca formatiunea stincoasa sa capete statut de insula este ca ea sa aiba si surse de apa potabila proprii, pentru a putea adaposti asezari umane autonome. Insula Serpilor nu are insa nici o asemenea sursa. Dupa ce au transportat aici zeci de persoane si au construit magazine, posta, banci etc., pentru a crea aparenta locuirii, autoritatile ucrainene au adus inclusiv apa cu cisternele, desi nici asa nu indeplineau conditiile juridice necesare.

Eforturi fara efect juridic

"MAE a trimis deja o nota verbala ambasadei ucrainene la Bucuresti, prin care avertizeaza ca aceste masuri nu sint opozabile, din punct de vedere juridic, partii romane", a declarat agentul Romaniei la Haga, Bogdan Aurescu, care a condus negocierile cu Ucraina si, dupa esecul acestora, actiunile Romaniei pe linga Curtea de la Haga. La intilnirea pe care au avut-o luna trecuta, presedintii Traian Basescu si Viktor Iuscenko s-au angajat sa respecte decizia CIJ. In acest moment se asteapta depunerea documentatiei scrise de catre Ucraina, dupa care vor urma pledoariile celor doua parti. Un verdict al CIJ se asteapta in 2008 sau 2009.

Ce spun istoricii

E un abuz, considera istoricul Adrian Cioroianu. "S-a inventat o localitate pentru a include insula pe harta. Nu are nimic a face cu istoria, este o decizie pur politica. Argumetele lor sint de forta. E inca o piesa la dosarul romano-ucrainean, si asa destul de incarcat. Aveam deja in agenda Canalul Bistroe si protectia minoritatilor", spune Cioroianu, care considera necesara ridicarea problemei la nivel european.

Un alt istoric, Adrian Cioflinga, constata ca Ucraina merge constant pe o politica a faptului implinit si incearca sa puna Romania in fata unor actiuni pe care apoi sa le accepte. "Vecinii nostri pastreaza ceva din tehnica politica a fostei URSS, desi isi doreste sa intre in NATO si are o tactica europeana. Ar trebui sa trateze Romania ca pe un partener. Guvernul nostru ar trebui sa-si formuleze mai clar punctul de vedere in aceasta privinta", spune Cioflinga.

"Transformind un teritoriu nelocuit intr-unul locuit, Ucraina urmareste sa obtina un argument de ordin demografic la contenciosul cu Romania", opineaza si istoricul Steliu Lambru. "Mai este si o miza strategica, pentru ca e important ca spatiul sovietic sa aiba control asupra a ceea ce se intimpla in avanposturile NATO. Se mai zvoneste ca ar fi vorba si despre interese economice legate de petrol."

• Templul lui Ahile

Insula Serpilor a fost pentru prima oara mentionata in anul 777 inainte de Hristos. In mitologia elena, intinderea de pamint este creatia lui Neptun, zeul marilor, care la rugamintea zeitei Thetis a scos din pamint o insula pentru fiul ei Ahile. Ramasitele eroului troian si cele ale lui Patrocle au fost aduse de Thetis pe actuala Insula a Serpilor, pentru a fi puse intr-un sanctuar. Cercetarile efectuate in zona in 1823 confirma legenda grecilor antici. Atit capitanul rus Kritzki, cit si neamtul Kohler au descoperit ruinele templului inchinat lui Ahile, dar si alte edificii, presupuse locuinte ale preotilor din antichitate. O alta legenda se refera la faptul ca insula era o lume in care se refugiau sufletele celor morti. (D.L.)

• Motiv de cearta intre mai multe natiuni

Pina in epoca moderna, Insula Serpilor a trecut pe rind prin miinile grecilor, romanilor, bizantinilor, otomanilor sau rusilor, aceasta revenind Romaniei abia in 1878. Intre 1941 si 1944 e administrata de trupele germane, ce sint alungate in august 1944 de un detasament sovietic. Tratatul de pace de la Paris (1946) lasa insula in posesia Romaniei, insa doar pentru doi ani. In 1948, primul-ministru Petru Groza si ministrul de externe al URSS, Viaceslav Molotov, semneaza la Moscova un protocol ce reface granita dintre Uniunea Sovietica si statul roman. Aici se stabileste ca Insula Serpilor intra in componenta URSS. In 1949, navele militare sovietice ocupa insula si instaleaza o baza militara de supraveghere maritima si aeriana, cu sistemele radar care supravegheaza zona Balcanilor. Situatia legala a protocolului si a procesului-verbal de predare a insulei este problematica. Actele sint ratificate in 1961 doar de Consiliul de Stat al Republicii Romane, nu si de Marea Adunare Nationala a Romaniei, asa cum cerea Constitutia. Prin urmare, actele sint nule din punct de vedere juridic. Dupa disparitia Uniunii Sovietice (1991), insula, impreuna cu baza militara, trece in administrarea Ucrainei. (V.B.)

Alte diferende cu Ucraina

"In ajunul Summitului NATO de la Madrid, in 1997, cind s-a parafat tratatul bilateral dintre Ucraina si Romania, multe forte politice de la noi, plus mass-media, s-au manifestat impotriva semnarii. De altfel, tratatul a lasat nerezolvate citeva chestiuni: frontiera si delimitarea platoului continental al Marii Negre, inclusiv Insula Serpilor", concluzioneaza istoricul Armand Gosu.

Canalul Bistroe a servit si el drept motiv de cearta: pe 27 ianuarie, Romania s-a plins la ONU, reclamind esecul de a se consulta asupra constructiilor survenit din partea ucrainenilor. In iulie 2006, o institutie a ONU dadea publicitatii un raport care confirma faptul ca progresul lucrarilor la Canalul Bistroe are un impact negativ asupra ecosistemului din Delta Dunarii. In plus, Ucraina incalca aproximativ noua tratate internationale avansind cu constructia. Nici in trecutul recent postcomunist nu ne-am inteles prea bine. "Pe 1 decembrie 1991, statul ucrainean organizeaza un referendum pentru independenta, dar relatiile dintre ei si noi debuteaza cu stingul. Chiar in timpul referendumului, Parlamentul Romaniei adopta niste hotariri prin care contesta suveranitatea Ucrainei asupra unor teritorii care au apartinut Romaniei in perioada interbelica. Practic, relatiile dintre Romania si Ucraina dupa 1989 au fost in subsidiar dominate de acest diferend teritorial", subliniaza Gosu. (A.O.)