Home » Ultima ora » Cultura » Herta Müller vorbeşte despre România şi povara trecutului, în interviul acordat Comitetului Nobel

Herta Müller vorbeşte despre România şi povara trecutului, în interviul acordat Comitetului Nobel

09 Oct 2009 | 0 comentarii | 3354 vizualizari
Rating:
10 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
 
Chiar dacă societatea românească m-a exclus şi nu mi-a dat voie să îi aparţin, chiar dacă românii nu mă acceptă nici astăzi, pentru că spun adevărul despre vechii securişti aflaţi tot la putere, limba română mă însoţeşte permanent, spune Herta Müller, în interviul acordat Comitetului Nobel.

Întrebată de ce continuă să scrie despre România, ţara în care a experimentat răul major al dictaturii, Herta Müller spune că "literatura se naşte acolo unde există cea mai mare încărcătură emoţională. Am trăit mai bine de 30 de ani din viaţa mea sub dictatură, astea au fost obstacolele de care m-am lovit, nu am căutat eu aceste teme, ele m-au căutat pe mine. Este necesar să scrii despre ceea ce constituie provocarea ta constantă".

"Am scris întotdeauna doar pentru mine. Încerc să decriptez, în interior, ceea ce se petrece cu mine, ce s-a ales din mine. Mă trag dintr-un sătuc, am ajuns la oraş, unde m-am confruntat cu o minoritate germană conservatoare, apoi am scris prima mea carte, mi-am renegat mereu originile, am scris despre chestiunile naţional-socialismului, apoi despre modul de viaţă arhaic, de la sate, despre etnocentrism şi mulţi au caracterizat scrierile mele, din acest motiv, ca o literatură naţionalistă, ceea ce eu nu cred că am făcut", este mărturia unei scriitoare care, neobosind să denunţe totalitarismul comunist, a primit recunoaşterea Nobelului.

Cu simplitatea gesturilor mari, Herta Muller povesteşte, pe ton domol, cum a plecat din România şi cum nu a ajuns să se despartă de ţara în care a crescut, chiar dacă tot în ea a trăit marile dureri. Unele dintre ele, cele mai multe de nevindecat, dar mărturisite cu atâta onestitate, încât nu compasiunea este sentimentul pe care îl trezeşte, ci curajul de a ne asuma, fiecare dintre noi şi toţi împreună, istoria. "Din societatea românească am fost exclusă pe motive politice, cumva, ca şi când nu aş fi aparţinut acelui loc. Am ajuns în Germania, unde am fost considerată dintotdeauna româncă. În România am fost privită mereu ca o nemţoaică, am fost mereu considerată altfel, diferită". Sentimentul de excludere "m-a făcut adesea să sufăr, dar l-am considerat, în final, ca pe un fapt şi atât. Nu poţi constrânge un om să dezvăluie ceea ce gândeşte. Dacă prin ceea ce cred şi gândesc nu pot dovedi că aparţin unui loc, ce mai rămâne de făcut?", spune Muller.

În ultimul roman pe care îl semnează, "Atemschaukel", Herta Muller ridică miza şi aruncă în joc teme grele, ca memoria socială şi similarităţile dintre cele două rele majore ale secolului trecut, nazismul şi comunismul. Mulţi din minoritatea germană din România au făcut parte din structurile SS sau Wehrmacht; la fel, românii au ţinut, o parte dintre ei, cu Antonescu, spune Muller. "Deportarea lor s-a petrecut în ianuarie '45, iar războiul s-a terminat în mai. Tatăl meu a făcut parte din structurile SS, s-a întors din război. România a avut parte de un regim nazist, dar ruşii i-au constrâns pe români să schimbe regimul politic. Aşa cum minoritatea maghiară a fost făcută răspunzătoare, cu Horthy, de simpatia faţă de nazism, horthyştii fiind asimilaţi cu naziştii, aşa şi nemţii din România au fost asimilaţi doctrinei naziste. Mama mea a fost şi ea deportată, timp de cinci ani şi am încercat să văd aceste lucruri legate, interconectate. Fără actele criminale ale Germaniei naziste, deportarea nu ar fi avut loc. Aşa că lucrurile acestea trebuie gândite împreună", explică autoarea.

În ceea ce priveşte relaţia cu România, Herta Muller nu se dezice de tonul critic, dar lucid, al tuturor intervenţiilor ei publice pe această temă: "Cei care recenzează cărţile mele le privesc subiectiv şi în societatea românească nu sunt apreciată în mod deosebit pentru că spun ce gândesc despre situaţia de acolo - exact aşa cum este. Vechea nomenclatură şi Securitatea şi-au împărţit poziţiile de putere din stat, s-a creat o întreagă reţea şi se deservesc reciproc, motiv pentru care corupţia este la cote atât de înalte în această ţară. Din păcate, eu cred că românii sunt încă departe de un regim democratic autentic, lucru care nu este primit foarte bine în România, e o veşnică problemă, greu de înţeles în exil", este concluzia, dar şi avertismentul Hertei Muller.

"Am învăţat limba română foarte târziu, la 15 ani, la oraş, mi-am dorit mult să învăţ această limbă, pentru că o consider o limbă plină de sens, poetică. Mi-am dat seama că a fost bine şi faptul că am învăţat târziu această limbă, pentru că mi-am format o anumită imagine a acesteia. Am fost mereu uimită de varietatea lingvistică a limbii române, de metaforele pe care le conţine. E o altă dimensiune a sinelui, pe care ţi-o conferă, de parcă aş avea două staţii, una a limbii pe care o întrebuinţez, alta, cea oferită de cuvântul echivalent al celeilalte limbi, care oferă o altă imagine. Limba română mă însoţeşte permanent, o am în cap, chiar dacă scriu în limba germană. Mă însoţesc, întotdeauna, în paralel, imaginile celeilalte limbi", mărturiseşte scriitoarea.

"Eu cred că trebuie să fii onest, împăcat cu tine însuţi. Cred că scriind, omul se împlineşte altfel decât prin cele cinci simţuri. Scriind sunt descoperite lucruri din altă dimensiune. Atâta timp cât scriu, îmi dau seama măcar un pic cum ar putea decurge viaţa, dar când termin textul, iară nu mai ştiu", este confesiunea Hertei Muller, scriitoare născută în România, exilată în Germania şi laureată a prestigiosului premiu Nobel pentru literatură. NewsIn
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
CULTURA
 
CELE MAI