Home » Societate » Administratie » Harta migraţiei în Est: Românii pleacă în familie, polonezii şi bulgarii sunt solitari

Harta migraţiei în Est: Românii pleacă în familie, polonezii şi bulgarii sunt solitari

30 Noi 2008 | 0 comentarii | 2339 vizualizari
Rating:
10 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Două treimi din migranţii români sunt însoţiţi de membri ai familiei, în timp ce vecinii bulgari preferă să părăsească graniţele neînsoţiţi, la fel ca majoritatea polonezilor şi a slovacilor.
 
Pasaport
Românii se întorc mai des acasă în comparaţie cu ceilalţi migranţi din Europa Centrală şi de Est.
Una din 35 de persoane de pe glob îşi părăseşte ţara de origine în căutarea unui trai mai bun peste hotare. Mai exact, lumea înglobează 192 de milioane de migranţi, dintre care în jur de 60-65 de milioane muncesc, rata anuală de creştere a migraţiei internaţionale apropiindu-se de 3%.

„Migraţia nu a fost văzută drept un factor de dezvoltare în anii trecuţi. Acum da. Nu este vorba doar de creştere economică, de miliarde de euro, ci şi de transferul de educaţie, de experienţă în câmpuri de muncă neştiute în ţara de origine de către comunităţile de origine”, explică Cristina Gheorghe, de la Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM).

Concluziile au fost fixate în cadrul Conferinţei internaţionale „Migraţia în Europa”, desfăşurată în Bucureşti pe 27-28 noiembrie şi concentrată asupra migraţiei din Estul şi Centrul Europei spre Occident. Participanţii sunt experţi şi membri ai reţelei Open Society Institute (OSI) - fundaţiile naţionale Soros -, precum şi ai altor ONG-uri din regiune. Conferinţa a încercat să fixeze profilurile migranţilor est-europeni, plecaţi din ţara de origine în număr mare mai ales după liberalizarea regimului de vize de la începutul anilor 2000 şi angrenaţi, în mare parte, în munci necalificate.

Potrivit unui studiu al Fundaţiei Soros de la sfârşitul lui 2006, care nu a fost prezentat în cadrul conferinţei, accesul liber în spaţiul Schengen obţinut în 2002 i-a împins de la spate pe români să îngroaşe numărul emigranţilor plecaţi afară să muncească. În perioada 2002-2006, tinerii fără studii până în 30 de ani au devenit principalii actori ai migrării, iar Italia şi Spania - principalele destinaţii.

Cât îi priveşte pe vecinii lor moldoveni, prezenţi în afara graniţelor în număr de peste 600.000 potrivit recensământului din 2004, 60% dintre ei aleg Rusia ca destinaţie zero, iar 70% au sub 40 de ani. Printre destinaţiile lor populare se mai numără Turcia, Israel şi Ucraina, iar dintre cele mai noi sunt enumerate Coreea de Sud, Africa de Sud şi Malaiezia, s-a arătat în cadrul conferinţei.

De cealaltă parte, între 2003 şi 2007, Bulgaria a punctat 4% din migraţia în interiorul UE, conform Ivankăi Ivanova, de la OSI Bulgaria. O migraţie temporară, ca în cazul României, explodată din 2001, odată cu liberalizarea regimului de vize, şi având un singur scop: munca. Nemulţumiţi băneşte de slujbele avute acasă, migranţii bulgari îşi caută rapid locuri de muncă pentru care sunt foarte puţin calificaţi, mai ales în Spania (56%) şi Germania (15%). Ei au în jur de 35-40 de ani şi diferă de migranţii anilor ’90 pentru că au acumulat experienţă de viaţă şi ceva calificare profesională. Le lipseşte însă pregătirea universitară a confraţilor de acum 18 ani. Potrivit studiului, femeile sunt cele care, într-o proporţie mai mare, migrează legal.

La sfârşitul lui 2006, aproape două milioane de polonezi locuiau temporar în afara graniţelor, mai mulţi bărbaţi decât femei, a punctat Magdalena Lesinka, directorul adjunct al Centrului pentru Cercetarea Migraţiei de la Universitatea din Varşovia. Cei sub 35 de ani se bucură de o educaţie ridicată, au abilităţi lingvistice şi preferă Marea Britanie şi Irlanda. Cei mai „bătrâni”, în schimb, cu experienţe anterioare de migrare, nu cunosc alte limbi şi aleg gazde mai „tradiţionale” precum Germania, Italia şi Spania.

În jur de 200-250.000 de cetăţeni slovaci lucrau anul trecut în spaţiul Uniunii Europene, majoritatea bărbaţi cu diplomă de liceu, în căutare de experienţă profesională şi de viaţă, de venituri mai mari sau de îmbunătăţire a abilităţilor lingvistice. În schimb, din cei 3,5 milioane de oameni din diaspora sârbească (500.000 dintre ei sunt stabiliţi doar în Germania), 12% au studii superioare, însă o parte considerabilă a lor au locuri de muncă necalificate.

Bazându-se pe rezultatele unei cercetări realizate de studenţii săi în comunitatea românească din Madrid, sociologul Dumitru Sandu, de la Universitatea Bucureşti, a descris, „dincolo de cifre”, migraţia temporară românească drept una mediată de legăturile din comunitate şi presărată cu intenţii de întoarcere la origini. Potrivit lui Sandu, cel puţin jumătate dintre românii din Madrid vor să revină în ţară, însă probabilitatea este puţin peste zero. Migraţia românească este mai puţin selectivă decât în anii trecuţi, potrivit lui Sandu, şi puternic legată de ciclurile economice şi de reglementările de pe piaţa muncii.

Se observă o creştere considerabilă în intenţiile de întoarcere în ţară ca răspuns la o criză financiară, însă semnele sunt cele ale unei întoarceri temporare. Românii, spre deosebire de polonezi, se întorc mai des acasă (pentru că ţara este mai aproape), încadrându-se în migraţia circulară. În plus, ea este determinată de familie. Mai ales că două treimi din migranţii românii sunt însoţiţi de membri ai familiei. De cealaltă parte, vecinii bulgari preferă să părăsească graniţele neînsoţiţi. La fel, majoritatea migranţilor polonezi şi slovaci nu au copii şi călătoresc adesea singuri.

Participanţii la conferinţă au vorbit şi de nevoia unei mai bune reglementări în domeniul migraţiei internaţionale, pentru a-i exploata părţile pozitive - transferul de bani, de know-how, de tehnologie, de noi modalităţi de gândire socială şi politică - şi a le reduce pe cele negative, precum traficul de persoane, contrabanda sau xenofobia. „Mulţi dintre migranţi nu îşi cunosc drepturile. Trebuie să ia o decizie informată asupra migraţiei lor, dar ei încă se bazează pe fabule şi mituri. Au încredere mai mare într-un verişor decât într-un consul”, continuă Cristina Gheorghe, cu precizarea că unii dintre emigranţi au rămas invalizi pentru că au semnat contracte care nu le ofereau asigurare medicală. Astfel, migraţia ar trebui integrată în programele şcolare, întrucât „copiii de azi vor fi migranţii de mâine”.

Totodată, nu există o categorie a drepturilor migranţilor în dreptul internaţional, la care se adaugă şi hibe în sistemele statelor: dacă migranţii au drepturi fundamentale precum cel la libera mişcare, la naţionalitate, la unitate familială şi cel de a cere azil, statul are dreptul să-şi controleze graniţele, să stabilească noncetăţenii, să se descotorosească de ei şi să ia paşii necesari pentru asigurarea securităţii.

Şantierele sunt la mare cinste

Cât priveşte domeniile profesionale căutate peste hotare, românii se înscriu în tandemul: bărbatul-constructor, femeia-menajeră. Deşi migrantele române au început, după 2007, să se îndrepte mai mult spre restaurante şi turism, şi locurile de muncă din agricultură se află pe un trend ascendent faţă de anii ’90. Pe aceleaşi cărări păşesc şi migranţii moldoveni, potrivit profesorului Valeriu Moşneaga, de la Universitatea de Stat din Moldova. Majoritatea bărbaţilor lucrează în construcţii (51%), transport, în industrie şi agricultură, femeile fiind axate în special pe servicii şi comerţ, îngrijirea bolnavilor, a copiilor şi a celor în vârstă şi pe menaj. La rândul lor, mare parte din migranţii bulgari sunt angajaţi în construcţii, gospodării private, hoteluri, restaurante şi în domeniul agriculturii, iar slovacii sunt angrenaţi în industrie (29,3%) şi în construcţii (28,7%), următoarele pe listă fiind hotelurile şi restaurantele, transporturile şi telecomunicaţiile, sănătatea publică şi asistenţa socială.
 

 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ADMINISTRATIE
 
CELE MAI