Home » Bani & Afaceri » Guvernul: băncile nu pun umărul la relansarea economiei. Băncile: nu putem să riscăm pe banii oamenilor

Guvernul: băncile nu pun umărul la relansarea economiei. Băncile: nu putem să riscăm pe banii oamenilor

23 Sep 2009 Adrian Popa | 0 comentarii | 776 vizualizari
Rating:
10 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Băncile sunt reticente să cofinanţeze proiectele pentru fonduri europene deoarece nu ştiu dacă acestea vor fi rentabile, iar criza le face şi mai prudente, a declarat ieri la o conferinţă pe tema absorbţiei fondurilor europene analistul financiar şi fostul bancher Bogdan Baltazar.
 
Bogdan Baltazar
“Circa 90% din banii băncilor sunt depozitele noastre, ale populaţiei. Doar 10% sunt banii lor. Nu pot să arunce cu credite atunci când au responsabilitatea gestionării banilor oamenilor. Uneori sunt banii văduvelor şi ai orfanilor. Băncile comerciale nu caută profituri ridicate, ci să-şi recupereze măcar banii împrumutaţi”, a declarat Baltazar la evenimentul organizat de Grupul Pentru Dialog Social şi “Revista 22”. Reacţia analistului a venit după ce ministrul PSD al IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Constantin Niţă, a acuzat băncile că tărăgăneaza şi trei luni o persoană interesată de cofinanţare pe proiecte europene şi apoi o refuză. “Micii afacerişti înjură băncile. Ştiu asta din deplasările mele în teritoriu. Băncile, după ani de profit şi vremuri bune, ar trebui să pună şi ele umărul la redresarea economiei, acordând credite. Nu au făcut asta nici în vremurile cînd criza era departe, acum nici atât nu o fac”, a spus Niţă. La scurt timp, tirul ministrului la adresa industriei bancare a continuat: “Băncile acordă foarte greu credite, chiar dacă este vorba de investiţii europene, garantate în proporţie de 80%. Băncile nu au încredere în firme şi invers. Există o lipsă de încredere care nu ştiu în cât timp se va soluţiona”.
Baltazar a replicat, spunând că cei interesaţi de fonduri europene, pentru a evita un refuz, pot merge mai întâi la bancă pentru consultanţă şi abia apoi la organismele care gestionează fondurile UE. “Fac un apel în acest sens. Este bine ca firmele să meargă mai întâi la banca lor pentru a şti de la început dacă aceasta este interesată să cofinanţeze proiectul sau nu”, a mai spus Baltazar.

Finanţare prin piaţa de capital

În condiţiile în care accesul la credite este dificil, Stere Farmache, prim-vicepreşedintele Alpha Bank şi fost director al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), a arătat că şi piaţa de capital poate oferi mecanisme de cofinanţare pe proiectele pentru fonduri europene. El a explicat că în alte state există IMM-uri cotate pe bursă. “Mai nou, bursele au şi cote specifice, unde cerinţele de listare nu sunt atât de înalte, unde prospectul este simplificat şi investitorii sunt rugaţi să subscrie. Aceste mecanisme funcţionează foarte bine în Polonia sau Marea Britanie. Banii de data aceasta vin de la investitori. Efortul celui listat este cel al transparenţei minime. Din punct de vedere tehnic, bursa poate să acomodeze tranzacţionarea unui astfel de produs. Societatea trebuie însă să fie pe acţiuni”, a spus Farmache, precizând că acest mecanism funcţionează pentru cofinanţări reduse, de 100.000-200.000 de euro. El a adăugat că în acest moment BVB lucrează la un astfel de proiect. Posibilitatea cofinanţării printr-un astfel de mecanism a fost susţinută, în cadrul aceleiaşi conferinţe, şi de consultantul financiar Radu Limpede, precum şi de Bogdan Baltazar. Potrivit ultimului, varianta aceasta este încă în faşă.

Aflat într-un moment de negativism, ministrul Niţă a atacat şi această posibilitate, după tirul la adresa băncilor. “O IMM din Satu Mare nu vine să o susţină piaţa de capital. Realist vorbind, nu veţi reuşi treaba asta deoarece este foarte complicat. Omul nu ştie cum să transforme o SRL într-o societate pe acţiuni şi mulţi nici nu doresc să înstrăineze o parte din capitalul social investitorilor. Dacă dumneavoastră puneţi la punct platforma, eu sunt primul care îmi fac o firmă şi o listez”, i-a spus el lui Stere Farmache. Niţă a venit apoi cu propria propunere “futuristă”: statul va face un fond venture capital, în care ar putea deţine 40-45%, pentru cofinanţarea priectelor. Ministrul este nemulţumit de ritmul de absorbţie internă a fondurilor europene. “Din contracte în valoare de 80 de milioane de euro firmele nu au reuşit să absoarbă decât 300.000 de euro”, a spus el. De ce? Tot el oferă şi răspunsul: “Ne confruntăm cu un sistem birocratic, creat în anii trecuţi tot de noi. Când omul strângea cele 30 de acte necesare pentru accesarea fondurilor lucrurile se schimbau şi constata că mai are nevoie de ceva”.

Fondurile nu-i pot pune capac crizei

Întrebaţi dacă un ritm ridicat de absorbţie a fondurilor europene ar putea scoate România din criză, cei prezenţi la dezbatere au spus că rolul acestor fonduri este acela de a atenua efectele şi nu de a le elimina total. “Fondurile europene nu sunt un instrument capabil să rezolve criza din România, ci unul care să ajute ţara să se alinieze la standardele europene”, potrivit lui Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa. “Fondurile ne pot ajuta să atenuăm efectele crizei, însă nu pot pune capacul peste ea”, a opinat şi şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, ministrul-delegat Vasile Puşcaş.
 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
BANI & AFACERI
 
Vrei un business la cheie?
MIKIT este: Societatea nr. 1 in construirea de case individuale traditionale (caramida/beton) in Franta, cu o experienta de peste 20 de ani in acest domeniu;
A dezvoltat in piata de origine o retea de peste 120 parteneri francizati;
[detalii]
 
CELE MAI