Home » Ultima ora » Gripa spaniolă din 1918, o pandemie în trei valuri dintre care primul, cel mai uşor, în primăvară

Gripa spaniolă din 1918, o pandemie în trei valuri dintre care primul, cel mai uşor, în primăvară

04 Mai 2009 | 0 comentarii | 2173 vizualizari
Rating:
6 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
 
Pandemia de gripă spaniolă din 1918-1919, care s-a soldat cu cel puţin 40 de milioane de morţi în lume, a avut trei valuri, primul în primăvară, al doilea în toamnă, iar al treilea în iarnă, relatează AFP.

"Pandemiile cunoscute evoluează în valuri. Pandemia din 1918 a avut un val în martie - aprilie, exact în aceeaşi perioadă (ca şi epidemia actuală de gripă porcină - n.red.), care s-a soldat cu puţini morţi, şi un alt val în octombrie-noiembrie, care s-a soldat cu mult mai mulţi morţi", a subliniat şeful secţiei de microbiologie de la spitalul Necker din Paris, Patrick Berche.

Pandemia din 1918 s-a "răspândit mai mult sau mai puţin simultan în trei valuri distincte, într-o perioadă de 12 luni, 1918-1919, în Europa, Asia şi America de Nord", au afirmat alţi doi experţi într-un articol intitulat "Gripa din 1918: mama tuturor pandemiilor", publicat în 2006.

Chiar dacă primul val a fost "mai bine descris în Statele Unite, în martie 1918", originea geografică a virusului nu a fost stabilită, au explicat Jeffery Tautenberger, de la Institutul de Patologie al Forţelor Armate Americane şi David Morens, de la Institutul Naţional de Sănătate (NIH) în revista Boli infecţioase emergente a Centrelor americane pentru controlul şi prevenirea bolilor (CDC).

În timpul acestui prim val, "numărul persoanelor bolnave a fost mare, dar rata mortalităţii în majoritatea zonelor nu a fost deasupra celei normale", potrivit experţilor.

Un al doilea val a survenit în septembrie şi noiembrie 1918, simultan în emisfera nordică şi în cea sudică, şi s-a soldat cu foarte multe decese. Un al treilea val, marcat tot de o rată mare a mortalităţii, a urmat la începutul anului 1919, care corespunde iernii în emisfera nordică.

"A putut muta virusul profund şi aproape simultan în întreaga lume, în perioadele scurte de timp dintre valuri?", se întreabă experţii.

O reacţie imunitară prea puternică, ce a antrenat distrugerea masivă de celule la bolnavi ar putea explica gravitatea gripei spaniole, potrivit altor materiale ale lui Jeffery Tautenberger, publicate în 2006 în revista britanică Nature.

Rata de mortalitate în rândul persoanelor care au suferit de gripă spaniolă a depăşit 2,5%, în timp ce în cazul altor pandemii gripale a fost de sub 0,1%, au subliniat Tautenberger şi Morens.

Gripa spaniolă a fost provocată tot de un virus de tip H1N1, dar diferit de cel apărut în Mexic. Virusurile gripale sunt în evoluţie constantă, iar numele lor complet trebuie să precizeze originea grografică şi data apariţiei. NewsIn
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ULTIMA ORA
 
CELE MAI