Home » Bani & Afaceri » Lumea in criza » Ghid psihologic pentru gestionarea stresului financiar

Ghid psihologic pentru gestionarea stresului financiar

04 Dec 2008 Victor Popescu | 2 comentarii | 2930 vizualizari
Rating:
10 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
În plină criză economică, românii nu par să se fi trezit încă din inerţia consumului de voie bună şi nici nu dau semne că ar şti să-şi chibzuiască bugetul. Specialiştii în psihologie şi resurse umane oferă soluţii pentru a ţine echilibrul între nepăsarea inconştientă şi fatalismul anxios al celor care nu vor să creadă că ar putea reveni la sărăcia din perioada comunistă.
 
Oameni la cumparaturi
Criza financiar-economică va maturiza gândirea economică a românilor aflaţi încă în inerţia consumului nechibzuit.
În această primăvară, când criza financiar-economică bătea la poartă, premierul ne asigura că uraganul dezlănţuit peste Ocean nu va survola Carpaţii. În toamnă însă, tăvălugul şomajului şi al crispărilor bancar-bursiere n-a mai zăbovit. A dat buzna peste noi şi ne-a prins oarecum uimiţi, într-o inerţie comodă, şi puţin dispuşi să ne gândim la greutăţile ce ne pasc. De vină pentru lipsa de reacţie ar fi imaturitatea consumatorilor autohtoni, obiceiul de a gândi de pe o zi pe alta, dar şi negarea evidenţei de teamă că ne-am putea întoarce la vremurile paupere din perioada ceauşistă, susţin psihologii. Ei recomandă, în schimb, evitarea reacţiilor panicarde, chibzuinţa pe termen lung şi îndreptarea privirii spre partea plină a paharului, spre a profita de oportunităţile oferite de criză.

“Mă frapează că pe români nu-i interesează prea mult creşterea preţurilor sau faptul că ar putea cheltui mai puţin dacă ar cumpăra de la un alt magazin. Singurul lucru care îi îngrijorează este faptul că salariile nu mai cresc, aşa cum au fost obişnuiţi în ultima vreme”, observă psihoterapeutul Anda Păcurar. Este o gândire “păguboasă”, spune ea, aceea care nu ţinteşte altceva decât creşterea lefurilor. “Românul nu pune niciodată presiune pe el, să-şi recalculeze bugetul, să elimine cheltuielile care nu sunt necesare”, completează psihoterapeutul. Ea crede că vom ieşi din inerţia cheltuielilor exagerate abia la anul, când vom simţi pe propria piele ce înseamnă scăderea puterii de cumpărare.

Chiar dacă şapte din zece consumatori români admit că situaţia lor financiară nu este prea bună şi că nu îşi vor mai permite extravaganţe, 57% dintre aceştia “au o percepţie bună sau foarte bună asupra finanţelor pentru următoarele 12 luni”, precizează Sondajul Global de Evaluare a Încrederii Consumatorilor realizat de compania Nielsen în luna octombrie. În plus, abia doi din cinci români consideră că ţara se află în recesiune. “Acest optimism exagerat e un semn de imaturitate şi vine din obişnuinţa românilor de a trăi de pe o zi pe alta. Au sentimenul că se vor descurca într-un fel sau altul la fel cum au procedat în alte momente mai dificile”, interpretează psihologul Ticu Constantin, conferenţiar dr. la Facultatea de Psihologie a Universităţii “Al.I. Cuza” din Iaşi. Românii refuză încă să vadă evidenţele, iau o atitudine de negare, pentru că “mulţi dintre ei au trecut anterior prin sărăcie şi acum, când au obţinut condiţii materiale mai bune, nu mai pot accepta ideea că ar putea fi din nou săraci”, explică Anda Păcurar.

Reversul inconştienţei este panica, o reacţie la fel de păguboasă, spun psihologii. “Dacă ai îngrijorări cu privire la creşterea dobânzii creditului, e bine să întrebi direct la bancă şi nu să te mulţumeşti cu informaţii din media. Panica e cu atât mai mare cu cât nu cunoşti ce se întâmplă”, punctează Anda Păcurar. Psihoterapeutul crede că, în loc să ne îndreptăm atenţia spre hopurile din trecut (sărăcie, faliment) sau să ne îngrijorăm pentru viitorul incert, ar trebui să ne concentrăm asupra prezentului. “Dacă eşti mai atent la viaţa de zi cu zi, dacă te uiţi la cum anume cheltuieşti banii într-o lună, începi să deţii controlul bugetului, să ai sentimentul că stăpâneşti situaţia. Or, cei mai mulţi se trezesc după două zile că nu mai au nici un ban în buzunar şi nu pot să-şi explice unde s-au dus banii”, spune Păcurar. Viaţa conjugată la timpul prezent presupune şi alte avantaje. Pe lângă faptul că înlătură îngrijorările fără obiect, ne motivează să trecem la acţiune, completează psihoterapeutul.

Ca şi cum grijile pentru bunăstarea familiei n-ar fi de-ajuns în vremurile ceţoase, managerii mai au pe cap şi gestionarea viitorului companiei şi a resurselor umane. Oricât de sumbră este imaginea graficelor abrupte, coach-ul Horea Murgu crede că persoanele în poziţii de conducere ar trebui să vadă mai degrabă oportunităţile ivite în urma dezechilibrelor financiar-economice. Aceasta doar cu condiţia definirii aplicate a “crizei”. “Criza înseamnă lucruri foarte diferite pentru diversele nişe economice. Odată ce a fost lămurit ce înseamnă criza pentru companie şi pentru fiecare departament în parte, încurajez managerii să-şi reconfigureze harta mentală, să vadă unde se deschid noi drumuri”, explică preşedintele Coaching Institute. El invocă un caz recent al unei companii din industria vânzărilor de maşini. În condiţiile în care era clar că vânzările sunt în descreştere, coach-ul, împreună cu executivii companiei, a pus la punct o soluţie pentru a compensa aceste pierderi. “Ne-am gândit cum putem creşte veniturile din mentenanţă, din service, prin îmbunătăţirea relaţiei cu clienţii care au cumpărat deja acea marcă şi au nevoie de un service mai bun şi mai aplicat”, exemplifică Horea Murgu.

În faţa constrângerilor financiare, o măsură managerială imediată va fi şi eficientizarea, mai spune coach-ul. “În ultimii ani, unele cheltuieli au fost motivate de aşteptările mari legate de creşterea volumelor de vânzări. Companiile şi-au permis cheltuieli pe care poate nu le-au chibzuit la maximum. De exemplu, un agent de vânzări bântuia prin capitala ultrasufocată destul de multe ore cu o maşină, pentru că tehnica de vânzare rămăsese fixată pe această formulă, care nu aducea un profit prea mare”, rememorează Horea Murgu. În afara economiei de resurse, coach-ul mai recomandă rapoarte ceva mai frecvente pentru a căpăta o imagine cât mai clară asupra evoluţiei companiei. În plus, precizează coach-ul, unii directori pun răul în faţă şi evaluează mai des salariaţii (o dată pe lună, şi nu semestrial) pentru a şti care dintre ei sunt indispensabili pentru companie în momentul în care vor fi necesare disponibilizări în grup.

Şomajul în perioada de recesiune înseamnă un stres enorm, dar şi pericolul de a cădea într-o vrie a deznădejdii, avertizează specialistul în gestionarea resurselor umane Ion-Ovidiu Pânişoară, conferenţiar universitar la Facultatea de Psihologie a Universităţii din Bucureşti. “Individul disponibilizat într-o vreme în care e mai dificil să-şi găsească un loc de muncă va fi expus riscului apariţei «neajutorării dobândite»: omul începe să se vadă pe sine ca pe un ratat, ceea ce îi închide pe mai departe posibilitatea unor viitoare succese, chiar şi după calmarea crizei”, observă Pânişoară. Totul e să rămâi încrezător că poţi să realizezi anumite lucruri şi, paradoxal, să-ţi impui obiective mai curajoase decât până acum, cu o singură condiţie: să fie fezabile. “Şomerul s-ar putea gândi că, dacă până acum îi era teamă să încerce altceva, noua situaţie ar putea deveni o şansă pentru a face ceea ce şi-a dorit toată viaţa”, spune Pânişoară. El admite însă că unei persoane ajunse la ananghie îi va fi teribil de greu să aplice aceste tehnici de gândire pozitivă.

Chiar şi angajaţii care n-au ajuns pe drumuri trăiesc în această perioadă sub o presiune enormă. În 2008, 81% dintre americani susţin că banii reprezintă un factor semnificativ de stres, aceeaşi părere fiind împărtăşită în 2007 de numai 73% din populaţie, iar în 2006 de 59% dintre respondenţi. Aceleaşi creşteri ale procentelor de îngrijoraţi au fost înregistrate şi în legătură cu stabilitatea locurilor muncă sau cu banii pentru gospodărie, relevă un sondaj realizat de Asociaţia Psihologilor Americani (APA). Or, cronicizarea stresului îşi lasă amprentele sale şi asupra organismului: sistemul imunitar este slăbit şi creşte vulnerabilitatea la gripă, artrită, atacuri de cord sau diabet. Persoanelor preocupate tot timpul de bani, psihoterapeutul Jane Pavich le recomandă o dietă echilibrată, ore suficiente de somn şi exerciţii fizice constante. “Ştiu că sună simplist, dar toate acestea pot îmbunătăţi sănătatea fizică şi emoţională. Te ajută să treci cu bine peste grijile cotidiene”, recomandă Pavich, citată de portalul APA.

Tot la nivel de recomandări, conferenţiarul Ion-Ovidiu Pânişoară crede că în condiţiile excepţionale de azi ar fi util ca statul să gândească un serviciu pentru consilierea psihologică a persoanelor zdruncinate de criza economică. “Şomerii sunt disperaţi, ar trebui să aibă un consilier căruia să îi vorbească. Pe lângă aceasta ar fi nevoie şi de o intensificare a cursurilor de recalificare”, arată specialistul în gestionarea resurselor umane. Pe de altă parte, psihologul ieşean Ticu Constantin crede că odată cu criza financiară românii vor deveni mai copţi la nivel de mentalitate economică. “După ce-am trecut în anii ’90 printr-o perioadă de recuperare a frustrărilor şi după ce am ajuns acum în beţia creditărilor, criza ne va ajuta să ne maturizăm. Vom înţelege că trebuie să gândim pe termen lung, să investim în copiii noştri şi să ne raportăm mai atenţi la bani şi la produse”, conchide specialistul în psihologia economiei.


Femeile, mai vulnerabile la criză
“Odată cu deteriorarea condiţiilor economice, stresul cauzat de bani şi de problemele economice s-a transformat într-o veritabilă suferinţă fizică şi psihică, afectând mai ales femeile”, spune psihoterapeutul Katherine Nordal într-un comunicat al Asociaţiei Psihologilor Americani, instituţie care a realizat recent un sondaj privitor la nivelul stresului în SUA. Astfel, 83% dintre femei sunt stresate din cauza banilor, aceeaşi presiune resimţind-o abia 78% dintre bărbaţii americani. Cele mai afectate sunt americanele de peste 44 de ani, preocupate mai cu seamă de stabilitatea locului de muncă şi de sănătatea familiei. La polul opus de vârstă, tinerele între 18 şi 29 de ani sunt cel mai îngrijorate pentru banii de întreţinere.

Contul bancar emoţional
“Vremurile financiare dificile pot despărţi sau pot apropia oamenii. Totul depinde de ceea ce eu aş numi contul bancar emoţional”, afirmă psihoterapeutul american Jeff Anglin, citat de portalul Asociaţiei Psihologilor Americani. Supravieţuirea unui cuplu depinde de “cât de transparent eşti în a-i spune celuilalt în ce fel eşti afectat de criză”, precizează Anglin. Terapeutul recomandă cuplurilor să-şi reamintească în ce fel au trecut cu bine peste alte momente de restrişte. “E important pentru cupluri şi familii să-şi spună: «Am reuşit să ne descurcăm atunci, o să reuşim şi de data asta»“, recomandă psihoterapeutul. Tema crizei e bine să nu fie un subiect tabu în familie, dar nici nu trebuie să devină tema exclusivă a cuplului, nuanţează psihoterapeutul Anda Păcurar. “E firesc să se discute, atâta vreme cât replicile sunt constructive şi încerci să pui la punct un buget al familei. Dacă partenerii pun lucrurile pe hârtie şi ajung la un acord privind cheltuielile, inclusiv un buget pentru cheltuieli neprevăzute, se pot elimina eventualele certuri. Accentul trebuie pus pe a rezolva problema, şi nu pe ceartă sau acuze”, subliniază psihoterapeutul.
 

 

 

 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

2 comentarii

 
1
8Nick5 05-Dec-2008 09:06
''romania trezestete''
...un adevar care ar trebui sa puna pe ganduri...daca am fi mai atenti am duce.o putin mai bine
2
www.khris.ro 05-Dec-2008 10:45
Criza
Ce face romanul pe timp de criza? Schimba euro...
Sa nu ne miram daca vom vedea ca de Craciun, lumea se va calca in picioare la hipermarket
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
LUMEA IN CRIZA
 
Vrei un business la cheie?
ChicagoPizza - Good Old Style Pizza - este un lant de pizza ce opereaza atat pe segmentul de pizza delivery cat si restaurant service . Segmentul de clienti caruia i se adreseaza sunt entuziastii anilor 60-70 dar si a tuturor persoanelor care iubesc cultura si stilul de viata american.
Chicago Piz [detalii]
 
CELE MAI