Home » Media » Cotidianul 5.000 » Genetica va fi foarte importantă în studiul limbajului

Genetica va fi foarte importantă în studiul limbajului

29 Apr 2008 Dan Dediu | 5 comentarii | 4096 vizualizari
Rating:
9 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Dan Dediu, doctor în lingvistică, dar cu studii în programare şi neurobiologie, crede că în viitor genetica va influenţa profund lingvistica.


 
Este de notorietate faptul că a face predicţii despre viitorul unui domeniu ştiinţific reprezintă un exerciţiu intelectual foarte riscant. Mai ales atunci când implică durate relativ mari, de ordinul deceniilor. Spre exemplu, câţi şi-ar fi imaginat în anii ’70 impactul pe care îl au computerele asupra existenţei noastre de astăzi?

Iar când vine vorba despre un domeniu care abia acum prinde formă, majoritatea predicţiilor vor eşua. Acest fapt, departe de a fi negativ, este mai mult decât îmbucurător pentru că subliniază dinamismul şi complexitatea demersului fascinant care este Ştiinţa. Un factor suplimentar este reprezentat de subiectivitatea şi limitele cunoaşterii celui care face aceste predicţii.

În cazul particular pe care îl voi discuta pe scurt, toate acestea se compun din: domeniul care studiază interacţiile foarte complexe dintre genetică şi limbaj este unul foarte nou şi interdisciplinar, implicând genetică şi lingvistică, dar şi geografie, istorie, biologie evoluţionistă, antropologie şi un întreg arsenal de metode cantitative (modelare matematică şi informatică, statistică).

Acest domeniu este pentru moment destul de heterogen şi poate fi împărţit în trei mari arii, primele două fiind „clasice“, iar a treia extrem de nouă, articulată de echipa formată din profesorul D. Robert Ladd şi subsemnatul. Prima direcţie „clasică“ priveşte contribuţia genelor (pozitivă, dar şi negativă) la capacitatea noastră de a învăţa şi de a folosi limbajul.

Astfel, este evident că unii oameni au un „talent“ extraordinar, spre exemplu, de a învăţa limbi străine sau de a folosi un vocabular foarte extins şi rafinat. În extrema opusă, există persoane care au dificultăţi de exprimare în pofida unei inteligenţe normale sau peste medie.

Studiile din domeniul Geneticii Comportamentale a Limbajului sugerează că diferenţele genetice dintre oameni au un impact puternic asupra abilităţilor şi dizabilităţilor lor. Dar nu este vorba despre o viziune simplistă de tipul „gene versus mediu“, ci de o interacţie complexă între gene şi mediu.

Pentru următoarele decenii, acest domeniu va oferi, cu o mare probabilitate, o înţelegere mai aprofundată a mecanismelor prin care diferenţele genetice între oameni produc diferenţe în abilităţile lor lingvistice. Practic, asta va însemna tratamente mai eficiente pentru cei cu probleme, dar şi programe mai bune de perfecţionare pentru cei fără probleme, cum ar fi învăţarea limbilor străine.

A doua direcţie „clasică“ este reprezentată de studiul istoriei populaţiilor umane, prin analiza paralelă a genelor lor şi a limbilor pe care le vorbesc. Spre exemplu, aceste studii pot contribui la elucidarea istoriei complexe a românilor şi a limbii române, dar probabil răspunsul nu va fi unul simplu, ci va implica, la fel ca pentru orice altă populaţie de pe faţa Pământului, o serie de amestecuri şi diferenţieri locale, reflectând astfel istoria limbii noastre.

Probabil că acest răspuns nu va fi pe placul unora, dar, din fericire, întotdeauna realitatea e mai complexă şi, în ultimă instanţă, mai frumoasă decât o vor afirmaţiile simpliste. A treia direcţie priveşte modul în care genele pe care le avem pot influenţa limba pe care o vorbim.

Desigur, nu este vorba despre teorii de genul „trebuie să fii chinez (adică să ai gene de chinez) ca să poţi vorbi chineza“, în mod evident greşite: este clar stabilit de lingvistica modernă că orice copil normal poate învăţa ca limbă maternă orice limbă vorbită de o populaţie umană, iar exemplele abundă. Este vorba despre tendinţe foarte subtile, influenţate genetic, care fac anumite populaţii să „prefere“ anumite structuri lingvistice, tendinţe care se pot manifesta doar prin transmiterea imperfectă a limbii din generaţie în generaţie.

Modele matematice şi informatice sugerează că aceste consideraţii sunt plauzibile, iar un studiu concret a fost publicat recent de echipa noastră. În anii ce urmează cred că această teorie va fi aprofundată atât pe plan experimental, cât şi teoretic şi va juca un rol important în înţelegerea funcţionării creierului uman şi a bazelor biologice ale culturii.

În concluzie, cred că cele mai importante direcţii de progres vor fi reprezentate de identificarea unui set de gene care influenţează limbajul, atât la nivel individual, cât şi de populaţie.

Principalele metode care vor permite acest lucru vor fi în continuare cele specifice geneticii şi lingvisticii, la care se vor adăuga, într-o măsură din ce în ce mai mare, modelările matematice şi informatice, dar şi metode statistice adaptate din geografie, ecologie şi epidemiologie. Consecinţele asupra vieţii noastre vor fi profunde, şi nu doar de ordin medical şi de optimizare a activităţii, ci şi filozofic, ca mod de a privi lumea, pe noi înşine şi istoria al cărei produs suntem.

Dan Dediu

Născut în Focşani, în 1974, a absolvit în 1997 Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti, specializarea matematică-informatică, iar în februarie 2002 şi-a luat masterul în neurobiologie şi comportament la Facultatea de Biologie din cadrul Universităţii Bucureşti. În decembrie 2006 îşi obţinea doctoratul în lingvistică şi limbă engleză la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie.

A ţinut cursuri de genetica şi evoluţia omului studenţilor înscrişi în programul de master Evoluţia Cogniţiei şi a Limbajului la universitatea britanică. Dan Dediu a fost programator, inginer software, administrator de proiect şi lider tehnic la firma Softwin, Bucureşti, între 1997 şi 2004, asistent de cercetare la Universitatea din Edinburgh în ianuarie-martie 2007, apoi cercetător asociat şi cercetător postdoctoral până în iulie 2008, de când ocupă postul de cercetător la Institutul Max Planck pentru psiho-lingvistică, din Nijmegen, Olanda. Are publicate mai multe articole şi capitole de carte.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

5 comentarii

 
1
CP_away 30-Apr-2008 01:38
mda
aspectul interesant este "ideea"> De a carei valabilitate, ma indoiesc din start; chiar in text se spune ca "orice copil poate invata orice limba"...si atunci..care-i corelatia genetica/limba???
Da' ma rog, atat timp cat se gasesc niste contribuabili dornici sa subventioneze efectul razelor de luna asupra papucilor de guma, eu nu ma impotrivesc.
Creierul este pur si simplu o tabla neagra, pe care poti sa scrii ce semne vrei: chineza sau ecuatii diferentiale[cu conditia sa te tzina "retzeaua"].
Iar cu indivizii aia inteligenti care "nu pot sa invete" o limba, exista, ashea, o statistica sau sunt 2 cazuri izolate? Are domnu' idee de cate "cohort studies" ar trebui sa faca, astfel incat sa scoata "stiinta" si nu articole de ziar in zi de "duminica"?
Iar aia care invata 8 limbi au un IQ de 110 sau trec de 125?
Oricum, principalu' e bazat pe 2 idei acilea:
1. daca stimatul cercetator ia niste bani de la niste enoriasi, toata stima, as vrea sa vad si eu grantul ala:)).
2. Cu ocazia asta, in Cotidianul a mai aparut niste stiinta:)). E tot un fel de gaina cu pui vii, dar e una elitista..si evident, suficient de sofisticata cat sa sustina ca nu este gaina, ci mamifer.
2
henry 30-Apr-2008 08:33
nu-i chiar asa...
cp_away...e vorba de categorii cognitive fundamentale care sunt predeterminate genetic, limbile avand un trunchi comun in ciuda diversitatii extreme...din aceasta cauza orice copil poate invata orice limba...nu chiar o tabula rasa pe care-l modelam cum dorim, vezi relatiile de incertitudine ale lui heisenberg...
3
CP_away 30-Apr-2008 11:52
@henry
-expresia "categorii cognitive fundamentale care sunt predeterminate genetic" nu ma face sa cad pe spate. Ceea ce spuneam eu, printre mishtouri, este ca sunt de acord cu ideea ca exista o chestie predeterminata genetic pt "limbaj" dar NU PT O ANUMITA LIMBA.
in rest:
- asocierea LIMBAJ/brain/genetica nu este o ideee noua, deci nu aflam acum cu surprindere ca s-a inventat roata.
- asocierea unei "anumite limbi" cu genetica mi se pare o speculatie care pe mine nu ma convinge. In momentul in care am sa vad o secventa ATCG care face ceva in directia asta, mai discutam.
-e dragutza ideea sa mixezi Alfred de Saussure/Umberto Eco cu MegAlign, SeqBuilder, etc. Dupa cum spuneam mai sus, important e sa convingi "enoriasii" contribuabili...
-cred ca poti sa modelezi o "retea neuronala" exact cum vrei tu, cu conditia sa ai "timpul" si "nodurile de retea", neuronii adica; adica"bazele azotate"=genetica, ofera "o platforma", o unealta.
-limbajul este fundamental pt dezvoltarea creierului uman, dar asta nu e o idee noua.

Un om fara maini, poate sa invete sa scrie "cu picioarele" ca si cum ar scrie cu mainile. E vorba doar de dezvoltarea "altor conexiuni", de modelarea "altor sinapse"; diferenta e ca in loc sa ai o conexiune intre aria 39 si aria 4 "lateral", prb ai sa ai o conexiune intre 39 si parietal "fata interna". Aia care stiu(si) neuroanatomie, inteleg de ce. Deci, poti modela creierul cum ai chef(stiu, ma repet).

Iar cu Heinsenberg si cuantele la nivel sinaptic, m-am gandit si io, mai de mult:). Mi se pare amuzant, sa incerci sa "design an experiment" cu asta, cand nici conceptul nu este bine fundamentat/demonstrat "teoretic". UIte asa, revenim la enoriasii contribuabili:). Cu preturile astea la petrol, tare ma tem ca n-o sa mai fie interesati:).
4
Muresan07 30-Apr-2008 18:37
Dl Dediu n-a reusit sa ma convinga
N-am citit toate lucrarile d-lui Dediu, dar l-am citit pe cel scris in colaborare si publicat in Biolinguistics (2008).

Se da acolo drept argument pentru o posibila influenta genetica asupra limbajului relatia care ar exista intre activitatea a doua gene si tendinta ca populatiile respective sa vorbeasca limbi cu tonuri (gen chineza).

Toate bune si frumoase. Ce ne facem insa cu modificarile pe care le sufera in timp limbile naturale? Se stie doar ca in evolutia nu putinor limbi s-a trecut de la ton la accent de intensitate (ca in multe limbi indo-europene) sau invers. Ma tem ca asemenea contraexemple fac ca teoria d-lui Dediu si a colaboratorilor sai, cand este cazul, sa fie greu de aparat.

Ma rog, ca articol de popularizare stiintifica intr-un ziar, e interesant si spectaculos, dar ce ne facem cand suntem confruntati cu argumente ce tin de rigoarea cercetarii stiintifice?
5
inchirierimasini 05-Oct-2011 11:44
...
Acest domeniu este pentru moment destul de heterogen şi poate fi împărţit în trei mari arii, primele două fiind „clasice“, iar a treia extrem de nouă, articulată de echipa formată din profesorul D. Robert Ladd şi subsemnatul
Vezi primele comentarii
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
COTIDIANUL 5.000
 
CELE MAI