Home » Stiinta & Tehnologie » Generaţia alungată vânează în Vest particula lui Dumnezeu şi stelele pitice

Generaţia alungată vânează în Vest particula lui Dumnezeu şi stelele pitice

12 Iun 2008 Ionut Dulamita | 50 comentarii | 13571 vizualizari
Rating:
22 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Mulţi tineri români şi-au părăsit ţara ca să studieze în universităţi de elită şi scriu capitole întregi din ramuri de vârf ale ştiinţei. Nici unul nu are de gând să se întoarcă în România.
 
Particula lui Dumnezeu si stelele pitice, vanate de doctoranzii romani din strainatate
Particula lui Dumnezeu si stelele pitice, vanate de doctoranzii romani din strainatate
Doctoranzii şi doctorii români în ştiinţă de la marile universităţi de cercetare din lume îşi publică munca în reviste internaţionale şi aşteaptă momentul în care România îi va merita înapoi.

La începutul lunii trecute, brăileanca Aurora Simionescu, de 24 de ani, doctorand la institutul german Max-Planck, detecta în premieră mondială o bucată din materia lipsă din univers, împărtăşindu-şi descoperirea cu presa internaţională şi cu ziarul Cotidianul. Observaţia este şi parte a tezei ei de doctorat, pe care ea o va prezenta Universităţii din München. Tinerii români pleacă în număr tot mai mare la doctorat peste graniţe, doar site-ul Ad Astra având înregistrate câteva sute.

Ba prin concursuri, ba cu recomandări, ba chiar cu invitaţii, ba mânaţi de himere, împânzind laboratoarele marilor universităţi din SUA, Canada, Marea Britanie, Franţa sau Germania. România ştie de ei doar din prestigioase publicaţii internaţionale, ei ştiu că cercetarea din România, pe care o văd un act de simulare, are cale lungă de bătut până să merite ceva din expertiza lor. Până atunci ar trebui să fie pompaţi mai mulţi bani pentru echipamente şi deplasări ale studenţilor la cercetare, să se închege mai multe colaborări internaţionale şi să fie risipită birocraţia. În mare.

„Particula lui Dumnezeu“ poate fura oricând imaginaţia unui elev de clasa a XII-a. Adrian Buzatu, acum doctorand la Universitatea McGill din Montreal, a trăit-o pe pielea lui, acum şapte ani, intrigat de ce proprietăţi magice ar putea să aibă această particulă, cunoscută ştiinţific drept „bozonul Higgs“ şi responsabilă cu valorile maselor particulelor. O adevărată „revoluţie în fizica particulelor“ i s-a derulat apoi prin faţa ochilor când a aflat că un accelerator avea să intre în funcţiune în 2005, cu sarcina de a hăitui bozonul nedesluşit de nimeni până acum.

Rezultatele de la fazele naţionale ale olimpiadelor de fizică i-au pecetluit lui Adrian Buzatu calea spre Universitatea „Joseph Fourier“ din Grenoble, Franţa. Aici s-a găsit cufundat în Laboratorul de Fizica Particulelor şi Cosmologie şi a plecat cu o diplomă de „licence“, simţindu-se tot mai aproape de CERN şi de „particula lui Dumnezeu“. „M-am grăbit să contactez laboratorul din timp, să prind loc la experimentul ATLAS, cel mai mare ce urma să se desfăşoare la Large Hadron Collider de la CERN. Deja ştiam că acceleratorul îşi va începe activitatea cam prin 2007, nu în 2005, cum se credea iniţial. În cele şase săptămâni, am scris un raport descriptiv al detectorului ATLAS“, ne spune vânătorul lui Higgs.

Şansa l-a purtat însă peste Ocean, la Universitatea McGill, unde aplicase pentru masterat. A rămas aici să-şi facă şi doctoratul, în cadrul experimentului Collider Detector at Fermilab (CDF), urmărit de aceeaşi himeră: bozonul Higgs. Acum face parte dintr-o echipă de 100 de persoane, intrată în competiţie cu CERN. „Fără a înţelege de ce particulele elementare au masă, nu vom putea înţelege niciodată de unde venim. De mai bine de 40 de ani, fizicienii nu au putut descoperi dacă bozonul Higgs există sau nu“, îşi etalează importanţa muncii sale doctorandul, care mai este şi reprezentantul studenţilor la doctorat şi master la fizică din Canada în Consiliul Asociaţiei Fizicienilor Canadieni. O mică şansă de împrăştiere a misterului există la CDF, continuă el, una de 100% în laboratoarele CERN.

Anul trecut, Adrian Buzatu intra şi în echipa de la stiinta.info: un site de popularizare ştiinţifică pentru români, pus pe picioare de românii din Olanda cu doctoratul în ţiplă. Coordonatorul proiectului este Cristi Presură, cercetător la Philips, care şi-a luat titlul de doctor de la Universitatea din Groningen, Olanda, după un concurs pentru burse Tempus în România. „Eu sunt pasionat de podcasturi. Aşa că am început să fac şi eu unul, împreună cu prietenul şi colegul meu Andrei Filip. Cum nu puteam vorbi liber, eu scriam şi apoi citeam. Am zis să pun şi pe web ce scriu, apoi au venit şi alţii să pună şi ei, că şi lor le place ştiinţa“, spune cercetătorul de la Philips, stabilit de zece ani în Olanda. A luat naştere un adevărat club al doctorilor şi doctoranzilor români, care organizează şi un concurs de eseuri pe tema tehnologiilor viitorului.

Pe vremea în care Adrian Buzatu se lăsa pradă „particulei lui Dumnezeu“, Adrian R. Belu savura cu fascinaţie un articol din „Le Monde“, semnat de astrofizicianul francez Antoine Labeyrie, în 2002. Era deja stabilit în Franţa, încă din clasa a VIII-a. Atunci i-au sclipit ochii în faţa cuvântului „exoplanetă“ (n.r. - planetă din afara sistemului nostru solar). „Lucram într-un think-tank parizian la vremea aceea. Articolul relata posibilitatea la orizont de 50 de ani de a desluşi continente pe exoplanete. În pofida unui parcurs de inginer generalist de relativ bun nivel, cu stagii în SUA, Japonia şi Germania, era prima oară când auzeam de termenul «exoplanet㻓, îşi aminteşte Adrian Belu (33 de ani).

Pe 30 aprilie anul acesta, tânărul îşi finaliza, cu sprijinul părinţilor, doctoratul în astrofizică observaţională, la Nisa, unde se pusese în slujba detectării şi caracterizării planetelor extrasolare asemănătoare Pământului. Teza de doctorat i-a asigurat un articol în revista „Astronomy& Astrophysics“, dar şi colaborarea cu Agenţia Spaţială Europeană şi cu firma Thales, unul dintre cei mai mari fabricanţi de sateliţi.

Astrofizica l-a făcut adeptul ei şi pe Marius Dan, coleg cu Adrian Buzatu şi cu Cristi Presură la stiinta.info, care, până să ajungă la Universitatea din Bremen, nu a făcut altceva decât să se „joace“ şi să „viseze“. A terminat Fizică la Timişoara, apoi a tastat pe Google: „PhD computational astrophysics“. „Primul anunţ interesant era cel al profesorului Rosswog, un tip extraordinar“, spune el. Anunţul l-a propulsat printre astre, mai precis printre piticele albe, stele ce şi-au consumat combustibilul nuclear şi pe care le studiază acum la universitatea germană: „Evoluţia lor nu se încheie o dată cu procesele nucleare. Evenimentele cele mai explozive din Univers îşi au originile în sisteme binare ce includ şi o pitică albă, însă mai sunt şi alte fenomene, deşi nu la fel de impresionante pentru publicul larg“.

Marius Dan se chinuieşte să dibuiască şi găuri negre cu mase intermediare (aproximativ de 1.000 de ori mai mari decât Soarele), care nu au putut fi detectate până acum, doar cele supermasive s-au expus omenirii. „Am analizat anul trecut ce efecte ar avea o astfel de gaură neagră asupra unei pitice albe aflate în preajmă. Avem speranţa că rezultatele noastre, coroborate cu observaţiile astronomice, vor confirma aceste obiecte stelare“, continuă el. În plus, echipa din care face parte se apropie de clarificarea unor probleme vechi de decenii în stabilirea strămoşilor supernovelor.

În timp ce unii scanează stelele pitice, alţii caută aplicaţiile scanării prin tomografie computerizată în medicină, biologie şi geologie. De fapt asta face Marin Bodale (31 de ani), primul fizician medical angajat într-un spital din România, la doctorat, la universitatea germană din Tübingen. Aici a obţinut prima bursă Marie Curie oferită de UE. „Aplicaţiile tomografiei computerizate în radioterapie sunt utilizate în vederea simulărilor virtuale ale tumorii canceroase“, explică Marin Bodale. Ultimii ani au adus tratamente radioterapeutice 4-dimensionale, „prin verificarea poziţiei pacientului şi a tumorii canceroase în timpul real de tratament“, continuă el. Iar în geologie, tomografia computerizată este folosită la scanarea rocilor, pentru a li se stabili conţinutul fără urmă de secţionare. Tehnica este folosită până şi la mumii.

Nici informatica nu duce lipsă de doctoranzi români plecaţi peste graniţe. Octavian Iercan a îndrăgit acest domeniu încă din preistoria IT-ului, când programele se înregistrau pe bandă audio, nici vorbă de dischete, CD-uri sau DVD-uri. Absolvent de inginerie silvică la Universitatea Transilvania, unde a studiat de la topografie până la proiectare de drumuri, Octavian Iercan a ajuns, prin „Proiectul Apuseni“, doctorand la Universitatea din Freiburg, Germania, unde îşi adânceşte acum cunoştinţele de geoinformatică. Direcţiile sale de cercetare sunt două: e-Learning (n.r. - formă educaţională prin care instructorul şi elevul sunt separaţi spaţial şi temporal, dar legaţi prin tehnologiile online) şi teledetecţia („remote sensing“) pe baza modelelor 3D.

„Am lucrat la elaborarea unui software de vizualizare şi de manipulare a datelor 3D rezultate din date LIDAR (laser). Acest software poate vizualiza «on the fly» date prelucrate (modele 3D) şi neprelucrate (nori de puncte laser) provenite din scanarea suprafeţei terestre de un sensor LIDAR (Light Detection And Ranging)“, precizează el. Mai nou, tehnicile de „remote sensing“ sunt folosite de aşa-numita „arheologie spaţială“, care descoase misterele civilizaţiilor antice. În plus, în ultimii trei ani, Octavian Iercan a publicat trei articole împreună cu alţi autori, iar anul acesta speră să publice un capitol într-o carte de geoinformatică. Dacă unii români aplică direct pentru doctorat în străinătate sau ajung să-l facă în urma unor concursuri, alţii sunt propuşi sau chiar invitaţi.

Propunerea profesorului Mihai Dima a purtat-o pe Monica Ioniţă la Institutul „Alfred Wegener“ pentru cercetări marine şi polare din Germania, unde încearcă să reconstruiască variabilitatea climatică la diferite scări de timp, cercetare importantă în contextul actual creat de încălzirea globală, publicându-şi rezultatele în reviste internaţionale. În schimb, prof. dr. Mihai Ionac a fost invitat la o universitate din Nürnberg, unde şi-a finalizat doctoratul în microchirurgie.

Modelul ucenicului, în care un maestru îi insuflă tehnica învăţăcelului său, nu se pupă cu microchirurgia. Aici, medicul le învaţă de unul singur, împins de marele risc de a greşi atunci când lucrează zeci de minute pe doi-trei milimetri pătraţi. O spune Mihai Ionac, Magna cum Laudae la Universitatea „Freidrich-Alexander“ din Erlangen-Nürnberg, Germania, actualmente şef disciplină microchirurgie la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara. A fost invitat în Germania după un studiu al său pe vasele limfatice, chiar „de către şeful institutului de farmacologie, prof. dr. Kay Brune, care a vizitat universitatea noastră, să realizez un proiect de drenaj limfatic la şobolanul de laborator“, proiect la care cinci germani se opinteau deja de patru ani fără nici un rezultat. Motivul: nu aveau expertiză microchirurgicală.

„Am finalizat proiectul în şase săptămâni, după care am realizat multe alte proiecte, unul dintre cele mai spectaculoase fiind drenajul ductului toracic limfatic la şoarecele de laborator. A reuşit atât de bine încât puteam recolta de la animalele cu greutate de 15-18 grame în medie o cantitate de circa 20 ml de limfă.“ De altfel, tocmai această metodă, utilizată pentru studii farmacologice şi imunologice, a constituit tema de doctorat pe tărâmul german. „Am demonstrat că unele antiinflamatoare rămân mai mult în sistemul limfatic, oarecum «se depozitează» aici, aşa încât este util a le administra atunci când se produc inflamaţii în care sistemul limfatic este implicat. O altă aplicaţie o au în bolile parazitare, în care am putut să arăt pentru prima dată că anumiţi paraziţi se răspândesc în corp pe cale limfatică, în salve, în etape, nu în mod continuu, element foarte important în tratament.“

Totodată, Mihai Ionac a aplicat în premieră în România o serie de tehnici chirurgicale, precum tratamentul chirurgical al neuropatiei diabetice - motivul pentru care mulţi dintre diabetici suferă amputaţii -, sau reconstrucţii microchirurgicale de ţesuturi cu tehnici endoscopice.

Toţi doctoranzii şi doctorii intervievaţi văd cercetarea din România departe de rafinament. O primă problemă sunt, evident, banii. „În Olanda câştig bani să îmi întreţin familia şi maşina, în România abia aveam bani de autobuz“, spune Cristi Presură. Guvernul trebuie să aloce mai mulţi bani, cercetătorul să se zbată mai mult pentru granturi şi să investească banii cu înţelepciune în salariile studenţilor şi postdoctoranzilor, în deplasările la cercetare şi în achiziţionarea de echipament, explică Adrian Buzatu.

România e săracă şi la capitolul publicaţii la standarde internaţionale, mai ales că Vestul judecă după criteriul calităţii, spune doctorandul Ciprian Dospinescu, de la Universitatea scoţiană „Robert Gordon“ din Aberdeen, a cărui muncă este pusă în slujba unor tratamente pentru edemul şi hipertensiunea pulmonare. „Diferenţele sunt mari în atitudine, oportunităţi, în infrastructură şi resurse financiare. Din punctul meu de vedere, cercetarea din România e, cu unele excepţii notabile, mai degrabă un act de simulare pentru a păstra nişte aparenţe decât ceva ce aduce beneficii reale“, explică el. Întrebat ce ar schimba în cercetarea românească, Mihai Ionac ar permite să fie „vocale“ şi promovate în instituţiile de cercetare tocmai persoanele cu recunoaştere internaţională.

De altfel, rar se întâmplă ca un grup de cercetare de la o universitate sau un institut autohton să adere la o colaborare internaţională cu care să pună cercetarea la cale prin videoconferinţe şi mai ales prin contact fizic, reclamă Adrian Buzatu. Dincolo, îl completează Monica Ioniţă, doctoranzii au parte de conferinţe internaţionale şi participă la diverse şcoli de instruire profesională.

Birocraţia şi indiferenţa sunt următoarele pe listă. Ce îl irita cel mai mult pe Cristi Presură, în cei doi ani petrecuţi la IFA Măgurele, erau rapoartele scrise pentru minister, pe care nu le citea nimeni. „Muncă inutilă...“. Marius Dan a scăpat definitiv de vizitele la secretariat: „Nu mi-a lipsit nimic de când am sosit aici, începând de la banalul creion şi până la problemele administrative pe care le rezolv cu un simplu e-mail către persoana responsabilă. Aici chiar uitasem de vizitele pe care le făceam la secretariat, până nu m-aţi întrebat dumneavoastră“. Octavian Iercan dă verdictul în cazul românilor care aleg să studieze afară: „Majoritatea au simţit nevoia să se elibereze de un sistem corupt şi necompetiţional ca acela existent în România. Nu te poţi afirma când profesorul tău, în loc să-ţi ofere un loc de muncă, te pune să supraveghezi studenţii la examene şi să predai aceeaşi materie învechită şi searbădă ca acum 30 de ani“.

„România trebuie să arate că ne merită“
Dacă Octavian Iercan ar reveni pe meleagurile natale pentru că îşi iubeşte ţara şi a observat că „suntem mai bine educaţi şi mai concentraţi pe ceea ce vrem să realizăm“ decât restul europenilor, Marius Dan s-ar întoarce doar dacă ar putea aduce cu el „coordonatorul ştiinţific, condiţiile de muncă, respectul oamenilor şi salariul de aici“. Pe de altă parte, Adrian Buzatu spune răspicat: „întâi să se transforme România, să arate că poate şi că ne merită şi apoi o să vină şi cercetătorii din străinătate“, conchide el.

1.000 de euro pe lună, „salariu de doctorand“de euro pe lună, „salariu de doctorand“
Bursele pentru doctoratele în străinătate sunt destul de apropiate de la o ţară la alta. În Canada, Adrian Buzatu, ca student doctorand, este plătit cu 19.000 de dolari canadieni (puţin peste 12.000 de euro), din care îi rămân 14.000 după achitarea taxelor de şcolarizare, adică în jur de 1.000 de euro pe lună. „Eu sunt foarte mulţumit. Nu contează doar salariul, ci contează foarte mult puterea financiară a grupului de cercetare, dacă grantul poate să plătească pentru participarea la conferinţe, la a fi la faţa locului, la laborator, la Fermilab. Or, grupul nostru îşi permite aceasta“, explică doctorandul. Marin Bodale a fost răsplătit cu 1.200 de euro pe lună pentru bursa Marie Curie de care a beneficiat, iar Marius Dan cu 1.050 de euro. Pe de altă parte, o bursă DAAD, de care a beneficiat Monica Ioniţă, este cuprinsă între 875 şi 1.000 de euro pe lună, în timp ce bursele pentru doctoranzi în Germania se încadrează între 800 şi 900 de euro.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

50 comentarii

 
1
lucid 12-Iun-2008 21:59
Alb si negru
Dulamitza, netrebuind sa traduci, ai reprodus corect declaratziile in romaneste ale interlocutorilor. Nu cred ca esti de vina pentru dobitocia de la inceput cu Aurica braileanca "doctorand la institutul german Max Planck - ce o fi aia??!!!, a detectat în premieră mondială o bucată din materia lipsă din univers, împărtăşindu-şi descoperirea cu presa internaţională"; poate daca se limita sa descopere telemeaua de Braila chiar o lua cineva in serios. Asa nu e decat o mitomana simpatica.
Nerusinarea o ating insa declaratziile pripasitului la o obscura universitate din imputzitul - la propriu - oras Montreal, care cica vaneaza bosonu' lu' Higgs si-i deplange pe cercetatorii romani pentru ca "rar se întâmplă ca un grup de cercetare de la o universitate sau un institut autohton să adere la o colaborare internaţională", scuipand pe munca unor adevaratzi profesionisti de la Magurele implicatzi CU ADEVARAT in realizarea experimentului Atlas. Si gunoiul asta buzat pretinde ca "Romania nu-l merita". Asa e, Romania nu are nevoie de gunoaie. Iar in legatura cu "compatimirea" doctoranzilor si post-docilor romani "care nu au decat bani de autobuz", lichelele astea emigrate care fac aceste afirmatzii sa stie ca in cadrul noului Plan National 2 un doctorand la Magurele ia NET o mie de dolari canadieni lunar, ceea ce inseamna cam de doua ori cat la Montreal, considerand costul vietzii, iar un post-doc 1300-1500 de euro, tot lunar. Desigur, trag din greu pentru asta, dar sunt rasplatitzi.
M-a distrat si infatuarea cu care altul ne anuntza ca tomografia computerizata se aplica "si la mumii", iar noi in Romania habar nu am avea. Chiar azi am asistat intamplator la Magurele la o tomografie computerizata cu reconstructzie 3D facuta cu un soft original compatibil cu cele mondiale pentru niste recipiente neolitice de lut inchise in care s-au vazut bile de lut.
Dulamitza, ai face mai bine sa discutzi si cu tineri doctoranzi care nu se gandesc s-o stearga din tzara, ca sunt destui.
2
msftnotok 12-Iun-2008 23:56
really?!?!
lucid (12-Iun-2008 21:59)
Alb si negru
Dulamitza, netrebuind sa traduci, ai reprodus corect declaratziile in romaneste ale interlocutorilor. Nu cred Tonul folost ascunde o oftica care frizeaza patologicul... Ce s-a intamplat? Unchiul Sam v-a refuzat viza??
Inainte sa aruncati cu laturi: AM LUCRAT LA MAGURELE si tot ce primeam zilnic era doza de miros de transpiratie din 303/306 si mai tarziu din microbuz; ACUM IMI FAC DOCTORATUL IN STATE si nu m-am uitat inapoi. Cate articole publica oamenii de pe platforma? Si aici nu ma refer la publicatii cretinoide gen Jurmalul de Physica sau dumnezeu stie cum se mai numesc acum in RO. Stiinta e un pic cam ca in fotbal: conteaza cate goluri dai (articole, daca n-ati inteles), nu cat de genial esti ...
3
msftnotok 13-Iun-2008 00:07
retrag un pic ...
msftnotok (12-Iun-2008 23:56)
really?!?!
Tonul folost ascunde o oftica care frizeaza patologicul... Ce s-a intamplat? Unchiul Sam v-a Genialitatea este egala cu 0 in lumea stiintifica daca respectivul(a) nu comunica in niciun fel ideile, fie celor din acelasi grup experimental si/sau publicatiilor sau grupurilor din afara. Eu sunt sigur ca cel care a fost intervievat s-a referit la starea de fapt generala a stiintei din RO. Am cunoscut oameni inteligenti cat am lucrat la Magurele; chestia e ca aveau o totala desconsiderare fata de aspectul managerial ori al posibilelor aplicatii ale research-ului pe care-l conduceau.
4
nerok 13-Iun-2008 00:25
bile in oale
Nu ma indoiesc de buna intentie a jurnalistului, insa retusurile artistice sunt prea groase ici si colo.
Cat despre cei care se uita la bile in oale de lut la Magurele...am ras cu lacrimi. Desi e mai degraba tragic: falia intre cei care au prins un 303 si cei care l-au ratat devine mai adanca odata cu cresterea finantarii cercetarii? Nu e evident ca facultatea de fizica este intr-o situatie catastrofala datorita numarul redus de studenti? Scoate nasul din oala "lucide" si pune umarul nu flegma....
5
Nariad 13-Iun-2008 01:41
Minunat articol
Minunat articol, domnule Dulamita. Nu va lasati descurajati de frustrarile studentilor din tara. Daca au ceva ce merita oferit presei, ii invit sa il ofere. Pe langa Cotidianul, si Hotnews.ro ar putea sa publice un interviu cu ei. Iata un interviu cu mine de acum doua zile, unde puteti citi (si injura :D) mai departe.

http://student.hotnews.ro/stiri-burse_ stagii-3228129-totul-indraznesti-aplici-nu-toti-su ntem-genii-obtinem-bursa-completa-harvard.htm

C u bine,
Adrian Buzatu, vanator de Higgs
6
AVP 13-Iun-2008 02:00
'Ti-ai mucii-ai dreak, buzatule :))
Tu-l vânezi pe higgs, un simplu pârţ din empireu, în timp ce io îl vânez in integrum pe însuşi Dzeu, care nu e aşa cum îl descrie papa de la Roma sau popa din Buzău, decât, desigur, pentru credinciosu Lucid, pretinu meu... :)) Ai auzit de Ipoteza Kosmosului Germinativ sau de Planeta-Ou, aloo, savantişor de tip nou...? ;)

http://avp-alfaomega.blogspot.com/
7
AVP 13-Iun-2008 02:02
Dar să n-o furi, aloou... ;)
...că te bate Dzeu... :idea:
8
baudrillard-junior 13-Iun-2008 02:10
particula asta a lui Dumnezeu...
...bozonul asta buclucas. Ce-ar fi daca n-ar exista? Adica daca n-or sa-l descopere la CERN? Nu-i asa ca ar fi data dracului particula asta, ca sa zic asa? Sa vezi atunci scarpinat in cap.
Adevarul e ca e un moment tare bun sa ai 19-20 de ani si sa te apuci de fizica acum. Marile descoperiri tocmai or sa bata la usa (in USA:)).
Cat priveste situatia din tara, de departe nu arata prea atractiva.
Adica ce atata vorbaraie si dihotomie, ca-i mai bine aici sau mai bine acolo. Daca vrei sa ramai in tara sa faci cercetare si poti, jos palaria, in rest fiecare are libertatea sa-si aleaga locul de munca.
O sa beau un pahar de bere in cinstea cercetatorilor romani de pretutindeni. Sper ca fiecare din noi e mai tare decat colegul lui italian, macar zilele astea. :)
9
Nariad 13-Iun-2008 02:34
Despre bozonul Higgs - partea I
Foarte frumos ultimul post. In prezent stim cum interactioneaza particulelele elementare unele cu altele, cum se unesc sa formeze particule compuse, cum formeaza acestea atomi, atomi molecule, molecule chiar mari si organice ... Insa nu stim de ce toate acestea au masa. Adica daca am fi Dumnezeu si am dori sa recreeam Universul si am avea cunostintele de acum ale omenirii, nu am reusi aceasta, iar unul din lucrurile ce nu le-am sti ar fi: de ce materia are masa? Si daca nu stim sa reconstruim Universul, nu stim de unde venim si daca nu stim de unde venim, atindem una din intrebarile profunde ale omenirii, care are tangenta cu Dumnezeul pe care il cauta AVP (desi el pare ca nu stie sa se exprime si politicos).

Mecanismul Higgs a fost introdus in 1964 de fizicianul scotian Peter Higgs ca un fel de "peticire" a teoriei fizicii particulelor elementare, pentru a explica de ce particulele elementare au masa. Pana in prezent, nu s-a raspuns clar la intrebarea daca teoria este corecta sau nu, caci particula Higgs, prezisa de aceasta teorie, inca nu a fost descoperita experimental, dar nici nu s-a aratat ca nu exista.

Experimentele CDF si DZero de la acceleratorul Tevatron de la laboratorul american Fermilab de langa Chicago, SUA, cauta acest bozon Higgs si restrange tot mai mult posibilitatile ca acesta sa existe. Exista sansa mica sa il descopere, dar va oferi sugestii importante experimentelor de la acceleratorul LHC de la laboratorul european CERN unde sa il caute. La acele experimente participa si Romania! Este asadar foarte important pentru publicul romanesc sa urmareasca "aventura CERN". Din pacate, Romania ultima tara din fostul lagar socialist care nu este membra CERN cu drepturi depline. Este o mare rusine nationala! Afirm aceasta iar si iar, ca publicul sa preseze Guvernul spre a da acele procente din PIB ce sunt necesare pentru a conecta cercetarea romaneasca la marea cercetare europeana, mai ales acum in prag de alegerei ...

[Va urma]
10
Nariad 13-Iun-2008 02:44
Despre bozonul Higgs - partea II
Experimentele de la CERN vor putea raspunde suta la suta la intrebarea: exista sau nu bozonul Higgs? Daca acesta exista, va incepe un program de studiu intens de studiu a proprietatilor particulei. Teoria actuala va fi intarita daca proprietatile vor fi exact cu cele prezise de teorie.

Daca insa se va arata clar ca bozonul Higgs nu exista, vom fi in fata unei mari probleme pentru teoreticieni, care trebuie gaseasca noi explicatii ale originii masei particulelor. Din acest nou efort al teoreticienilor, ar putea putea rezulta o noua teorie care chiar sa unifice teoria generala a relativitatii cu mecanica cuantica. Acum toata lumea practic crede in bozonul Higgs si crede ca e doar o chestiune de timp pana va fi descoperit. Daca insa nu exista, abia atunci incepe distractia adevarata ...

Si nu e vorba doar de originea masei, dar si alte intrebari cheie exista acum in fizica particulelor, care e gata sa traeca intr-adevar prin o relevolutie:
- daca doar 5% din Univers e format din tipul de materie pe care il cunoastem, din ce este format exact restul Universului? Banuim ca 25% ar fi un tip de materie nou, inca nedescoperit, dar botezat "materie intunecata", iar 70% ar fi format din ceva ce se comporta ca o energie "antigravitationala", numita "energie intunecata" care face ca Universul sa se extinda in mod accelerat.

- exista dimensiuni suplimentare ale spatiului, cum sugereaza teoria corzilor si alte teorii?

- daca in Big Bang au fost produse cantitati egale de materie si antimaterie, cum se face ca Universul nostru este format doar din materie?

- exista particule si forte si interactii noi?

Pentru liceenii de acum, traiesc in cele mai entuziaste timpuri, cu acceleratoare de particule, telescoape cosmice puternice, gata sa raspunda la intrebarile cheie ale Universului, la granita dintre fizica particulelor, astrofizica si cosmologie. Este grozav sa fii tanar acum.

Lasati-va purtati de curiozitate ..

Cu bine,
Adrian Buzatu, vanator de Higgs
11
teodora85 13-Iun-2008 02:47
pentru AVP
AVP (13-Iun-2008 02:00)
'Ti-ai mucii-ai dreak, buzatule :))
Tu-l vânezi pe higgs, un simplu pârţ din empireu, în timp ce io îl AVP, am niste sugestii pentru tine:)
1. Incearca sa te exprimi mai finut. Un om vorbeste urat si injura, atunci cand nu are argumente. Iar tu pretinzi ca le ai.
2. Ma indoiesc ca il vei gasi pe Dumnezeu. Trebuie sa il cauti cu sufletul, nu cu mintea. Daca era asa de usor de "vanat" il aveau altii de multa vreme.
3. Recomand cu caldura ceaiul de tei pentru calmarea nervilor (daca stii la ce ma refer).

Cu respect,
Teodora Dan
12
Nariad 13-Iun-2008 02:48
Surse in romana de stiinta
In acest articol, autorul a explicat frumos cum exista deja un grup de studenti din strainatate (dar si cativa din tara) ce s-au strans impreuna pentru a ajuta promovarea stiintei in Romania. Acestia au creat site-uri de stiri stiintifice, podcasturi de stiinta, forumuri de stiinta, traduceri de articole stiintifice din straintate, concursuri de eseuri de stiinta.

Avem nevoie de ajutorul vostru pentru a construi si mai mult. Studenti din tara sunt bineveniti. Doar impreuna putem schimba tara. Nu trebuie asteptat ca cei din afara sa faca tot. Noi am oferit exemplul personal, speram ca acesta sa fie urmat de cei din tara.

Spre exemplu, in fizica particulelor, singurul site de fizica particulelor este cel creat de mine, la http://fizicaparticulelor.ro

Pentru stiri de stiinta, va recomand cu caldura http://stiinta.info si http://www.StiintaAzi.ro

Pentru forum de stiinta, va recomand http://www.StiintaAzi.ro/Forum

Pentru rezultatele concursului nostru de eseuri stiintifice pe teme de tehnologia viitorului, va invit sa intrati la
http://Stiinta.info/Concurs/Castigatori

Va asteptam sa va alaturati. Poate ca domnul de la comentariul 2 va pune si el umarul la efortul nostru de a ajuta Tara.

Cu bine,
Adrian Buzatu, popularizator de stiinta
13
Nariad 13-Iun-2008 02:50
Erata
Ma scuzati, ma refeream la domnul de la comentariul 1, nu la cel de la comentariul 2.
14
Nariad 13-Iun-2008 03:01
Despre managerial ...
msftnotok (13-Iun-2008 00:07)
retrag un pic ...
Genialitatea este egala cu 0 in lumea stiintifica daca respectivul(a) nu comunica in niciun Subscriu la ideea ca in tara inca cercetatorii nu au activitate manageriala propriu-zisa. Am avut oportunitatea sa fiu membru in consiliul Asociatiei Fizicienilor Canadieni, unde reprezint toti studentii la master si doctorat de fizica din Canada. Astfel, am participat la reuniunile oficiale unde se discuta situatia cercetarii in fizica si educatia fizicii in Canada. Si am realizat urmatoarele:

- sunt organismul care promoveza fizica in Canada, in special Guvernului, caruia ii face lobby pentru a sustine importanta studiului si cercetarii in fizica; de asemenea publicului si presei prin activitati de popularizare stiintifica

- organizeaza discutii concrete cu NSERC, agentia de finantare in cercetare, pentru a stii clar ce cerinte au ei, cum sa le implementeze, cum trebuie sa aplice cercetatorii pentru a avea sansa cat mai mare la candidaturile pentru granturi

- candidaturile sunt analizate de echipe internationale, dupa reguli clare si transparente; fiecare echipa ce analizeaza propuneri de granturi ofera apoi un raport si sugestii pentru viitor;

- in fiecare an succesele obtinute cu banii oferiti sunt analizate si se contatata daca granturile au fost eficiente sau nu

- se vorbeste mereu de a tine tara (Canada in cazul asta) intre cele mai bune din lume, sa fie competitivi economic, sa progreseze intreaga Canada din asta

- au intalniri cu industria si feedback de la aceasta

- ei organizeaza olimpiada de fizica (nu Guvernul, ca la noi, dar este drept, la ei participarea este mai modesta, invatamanul la liceu nu e asa de avansat)

- ei organizeaza o olimpiada nationala de proiecte stiintifice clare (Canada-wide science fair), ceva ce lipseste in Romania, unde elevii chiar sa faca ceva concret

- organizeaza si finanteaza turnee ale cercetatorilor mari la universitati

- fac un congres anual pentru strangerea de colaborari intre fizicienii canadieni

[va urma]
15
Nariad 13-Iun-2008 03:04
Despre management, partea a doua
msftnotok (13-Iun-2008 00:07)
retrag un pic ...
Genialitatea este egala cu 0 in lumea stiintifica daca respectivul(a) nu comunica in niciun Pe scurt, nu asteapta sa le cada mura in gura de la Guvern ... Fizicenii se organizeaza, discuta cu Guvernul, cu organismul de finantare, cu presa, cu publicului, discuta intre ei, fac planuri concrete, le pun in aplicare, fac reguli clare despre conflictul de interese, tintesc la excelenta la scara internationala, concurenta pe granturi este transparenta, dupa reguli clare, cercetatorii se zbat pentru granturi, sunt manageri, se gandesc si la aplicatii, se fac reuniuni in care cercetatorii sunt invatati cum sa discute cu politicienii, cu presa, cu industria, cum sa isi scoata un brevet, lumea se gandeste la lucruri concrete.

Domnul de la locul 1, inca credeti ca e mai bine in tara in cercetare?
16
Nariad 13-Iun-2008 03:39
Replica
lucid (12-Iun-2008 21:59)
Alb si negru
Dulamitza, netrebuind sa traduci, ai reprodus corect declaratziile in romaneste ale interlocutorilor. Nu cred Voi ignora jignirile de la punctul 1, dar cateva comentarii trebuie oferite. Afirmatia mea ca rar se intampla in Romania ca grupuri de cercetare sa se implice in colaborari internationale de cercetare a fost interpretata ca o jignire a celor de la ATLAS Romania. Ori cei de la ATLAS Romania (si de la celelalte experimente de la CERN) sunt tocmai acele rare cazuri de implicare in colaborari internationale de care vorbim mai sus. Respect pe cei de la ATLAS Romania si sper sa lucrez cu ei pe viitor, spe sa imi fac un postdoctorat la experimentul ATLAS, la o universitate europeana.

De asemenea, universitatea McGill este in topul 30 din lume. Am vazut niste comentarii despre Montreal si McGill acolo.

Daca autorul e cumva student pe la Magurele, poate o sa ma vada cand o sa vin sa dau o prezentare in curand, sa vedem atunci daca are tupeu sa aduca injective in public :).
17
baudrillard-junior 13-Iun-2008 03:48
pana iau berea in mana...
mi-am adus aminte de un articol pe BBC de acum cateva zile;
articolul se intituleaza Hints of "time before Big Bang". Merita aruncat un ochi deschis. E un exemplu de cum se poate face popularizare stiintifica. Si de asemenea ofera cel putin o idee care mi-a starnit curiozitatea. Din pacate stiu bine ca nu vom afla raspunsuri la toate intrebarile noastre dar merita sa reflectam asupra lor.
Ce vreau cu adevarat sa spun este ca admir optimismul lui Adrian, atat in privinta bozonului dracos (sa fiu sincer nu stiam ca CERN va da cu siguranta un raspuns clar in ceea ce-l priveste) si in privinta efortului sau de a strange romani dornici sa popularizeze domeniile de care sunt interesati.
Ar fi frumos daca genul acesta de comunicare interdisciplinara ar prinde la noi, stiut fiind ca scoala romaneasca (cea veche ca aia noua nu prea stiu cum e) nu prea incuraja colaborarea. Ca sa nu mai zic ca va fi nevoie intotdeauna de un efort colectiv pentru a convinge autoritatile de necesitatea unei mai bune finantari pentru cercetare.
18
Nariad 13-Iun-2008 04:04
popularizarea stiintei ...
baudrillard-junior (13-Iun-2008 03:48)
pana iau berea in mana...
mi-am adus aminte de un articol pe BBC de acum cateva zile;
articolul se Buna! Multumesc mult pentru sustinere. Promovarea stiintei este foarte importanta, intr-adevar. Constat cu bucurie ca in ultima vreme presa din Romania a inceput sa promoveze stiinta mai mult (Cotidianul, Gandul, EuropaFM, Hotnews.ro), dar si site-uri noi faurite de studenti ce au fost sau sunt in afara (cosmosul.ro, blitztech.ro, stiinta.info, stiintaazi.ro, fizicaparticulelor.ro). De asemenea cercetatori si studenti de la Magurele pot merge la scolile de la Bucuresti sa vorbeasca despre cercetarea lor (de ce este importanta, ce inseamna sa fii cercetator, cum se poate ajunge, care sunt intrebarile fascinante la care se va raspunde).

Popularizarea va informa oamenii care vor vota in cunostinta de cauza. Popularizarea va ajuta pe politiceni sa inteleaga importanta stiintei. Fara a intra in polemici politice, constat ca in ultimii patru ani tara a devenit mai tehnologizata, investitii in industrie au venit din exterior, dar si din interior Guvernul planuiteste contruirea de noi reactoare nucleare, viseaza la o Romanie tehnologizata.

Eu unul as fi foarte bucuros daca guvernul actual ar intra in istorie ca cel care a bagat Romania in CERN. Asa am intra mai repede. La urma urmei, guvernul actual este cel care ne-a bagat in Agentia Spatiala Europeana (ESA).

Si da, asteptam cu mare interes testarea teoriei actuale, adica intre altele daca exista sau nu bozonul Higgs...
19
RReagan 13-Iun-2008 08:09
Macar fii corect in ceea ce zici !
lucid (12-Iun-2008 21:59)
Alb si negru
Dulamitza, netrebuind sa traduci, ai reprodus corect declaratziile in romaneste ale interlocutorilor. Nu cred Domnule "lucid" - dumneata vrei sa demonstrezi ca si la Magurele se face ceva. Esti invitatul meu si al tuturor cititorilor ! Totusi, nu mai arunca cu noroi in ceilalti fara nici un motiv. Cand spui ceva, documenteaza-te inainte, nu te mai comporta ca si cum ai fi omnicscient. In primul rand, iti recomand sa citesti exact ce descoperire a facut Aurora Simionescu ca sa te lamuresti ca nu lucreaza cu telemea. In al doilea rand, daca nu stii ce este institutul Max Planck din Germania, mai ales in domeniul tau, zic eu ca este foarte grav.
N-am inteles totusi ce argumente fac din Montreal un oras imputit, si de ce o universitate de prestigiu din America de Nord (practic numarul 1 in Canada) tie ti se pare obscura. Argumente domnule, argumente !!! ?!?!
Inca ceva: faptul ca insulti atatea persoane pe care nici macar nu le cunosti si pe care nici nu le poti aprecia in vreun fel (aparent, cel putin) arata ca te incadrezi perfect in acea Romanie in care multora le este cam greu sa se mai intoarca !

Numai bine si spor la o gandire mai europeana !
20
Parafora 13-Iun-2008 08:43
Energia masei manicheiste
Prin '90,ministrul pe atunci Adrian Severin propunea infiintarea unei comisii parlamentarea pentru anchetarea scandaloasei compozitii de 70% N si 30% O a aerului...
Intelegerea originii masei (si a energiei) implica si o noua intelegere a intelegerii,un mental inedit - cel care sa spulbere fatalitatea captivitatii nostre mentale.Numai omul care nu mai "traieste sub vremuri",cel care-si intelege originea energiei si greutatii mentale dobandeste o perceptie inedita asupra timpului si istoriei,poate fi azi om politic.Va fi sau nu confirmata existenta bozonului,imperativul primenirii gandirii politice pare suficient.Solutia depasirii marasmului pe care-l traim prin regenerarea bazei sociale a structurilor noastre mentale,(urbanizare,dezvoltare si modernizare),trebuie sa constituie interesul politic general,pentru a complementa majoritarismul manicheist care tot politicieni ca Adrian Severin,Ion Iliescu,Vadim,Basescu,Becali va scoate in fata.
21
gyuri 13-Iun-2008 08:55
Despre folosul semintelor
Doctoranzii de azi beneficiaza de o sansa pe care generatiile mai vechi n-au avut-o. O parte dintre ei se vor intoarce in tzara, cu o experientza pe care salariatzii de la 'universitatile de carton' n-au de unde s-o dobandeasca. Truda lor reprezinta un semn de incredere in viitorul unde si altzi tineri, dornici sa invetze si sa munceasca, indrumatzi de doctoranzii devenitzi cadre universitare, vor arata ca si la noi se face fizica.
22
savedanube 13-Iun-2008 09:28
matematica bat-o vina
Articolul mi s-a parut un colaj al celor publicate anterior. Nu ma bag la fizica, pentru ca nu ma pricep. Dar daca poate sa-mi explice cineva cum 19.000 cad inseamna vre-o 12.000 euro, iar 14.000 cad doar 1.000 euro, ii voi fi recunoscatoare vesnic.
23
exilatu cel adevarat 13-Iun-2008 09:45
copii de nomenclatura pcr si securitate
daca s-ar face statistica doctoranzilor si in general a posesorilor de studii superioare - inclusiv a halitorilor de sinecuri cu burse prin lume si agatzatori de joburi prin occident - s-ar vedea tristul adevar - majoritatea acestora sunt copiii si nepotzii regimului blestemat pcr si securitatii anilor 1945 - 1989 - copiii si nepotzii lor sunt acesti asa zis alungatzi - nu sunt alungatzi ci sunt profitori - intai ei si familiile lor au profitat de regimul pcr securitate, apoi au inceput sa suga la sanul occidentului - ii cunosc foarte bine... ma lovesc de ei la tot pasul...
oameni saraci ca mine au fost si sunt adevaratzii alungatzi...
huo impostorilor !!!
24
joenegut 13-Iun-2008 09:58
Sa-i lasam pe ofticosi sa fiarba in suc
propriu! Dar ca venivorba de romani merituosi, m-am intretinut aici in California cu vicepresedintele Societatii Nucleare Canadiene si viitorul ei presedinte, profesor la Toronto care din intamplare tot roman de'al nostru de la Buzau. A fost format de unul din cei mai inteligenti fizicieni romani, mare atlet in tinerete, campion la 200 m, care n-a fost lasat la Olimpiada de la Tokio pe motive de dosar. Mai cautati stimati jurnalisti!
Exista oameni deosebiti de stirpe romaneasca, doar modestia nu le arata valoarea!
25
Zahir 13-Iun-2008 10:11
Precizare
Stimate d-nule Presedinte Reagan :), as dori sa fac o mica observatie legata de modul in care presa intelege sa prezinte anumite evenimente. Domnisoara Simionescu este mai mult ca sigur un foarte bun fizician si nu cred ca e cazul sa ne indoim in vreun fel de competentele domniei sale, insa o minima documentare pe netul nostru cel de toate zilele va releva banalul adevar ca si ea, ca mai toata lumea din cercetare, face parte dintr-o echipa si ca descoperirile legate de materia intunecata nu ii sunt atribuite ei personal, ci echipei a carei membra este. De aici pina la a ne bate cu pumnul in piept ca noi romanii am descoperit si am dres e cale lunga, iar genul acesta de abordare din partea presei nu foloseste decat la intretinerea inutila a mitului exceptionalitatii noastre. In rest, numai bine!
26
Gicu_Maracine 13-Iun-2008 11:05
Frumos ce lucreaza copiii astia
Si de inteles reactia fata de crunta realitate damboviteana: suntem inca departe de acea masa critica de cercetatori de calitate care sa formeze o comunitate stiintifica in sensul bun al cuvantului si sa asigure expulzia pseudo-valorilor!

27
raul_raul 13-Iun-2008 11:17
...
ma simt eu prost si imi este mie rusine de rusinea pe care ar trebui sa o aiba unii din cei care au scris comentarii mai sus
28
tibetan33 13-Iun-2008 11:29
postarile arata marile angoase romanesti
Postarea mea este lunga, scuzati acest defect, o voi imparti in doua sau mai multe parti.

Articolul de la care au plecat atatea comentarii - venind dintr-o tabara sau alta - este foarte bun prin intentie, nu neaparat prin forma stilistica si metaforele exagerate ("particula lui Dumnezeu").
De ce este intentia buna? Pentru ca in presa de mare circulatie se scrie foarte putin de romani care reusesc in Occident prin merite in stiinte (exacte sau umaniste), si mai mult despre romani care fura, ucid, cersesc, sau de romani care cheltuiesc foarte multi bani (VIP-uri). Sunt reprezentativi si de discutat in presa numai oamenii care socheaza prin compartament? Cum s-au selectat comentariile in tabere?

Cei care sunt de parere ca trebuie ramas in Romania pentru a continua studiile post-universitare (doctorat) subliniaza in postarile lor 2 lucruri:
1) se face totusi cercetare in Romania anului 2008, exista rezultate concrete (tomografie computerizata cu reconstructie folosind software de talie mondiala, proiectul ATLAS si multe altele din alte domenii decat fizica) Relevanta pentru intrebarea noastra: buna. Argument - bun. Punct slab: software-ul o fi el original romanesc, comparabil (sau mai bun) cu cele de talie mondiala, dar tomograful? Dar computerul? Dar sistemul de operare pe acel computer? A, veti zice, nu sunt rezultate ale cercetarii menite sa descopere "particula lui Dumnezeu". Dar acum 35 de ani, cand aici se batea din palme la Congresul IX, cineva facea cercetare la Bell Labs si scria sisteme de operare. Decalajul acesta va continua sa existe, chiar daca acestei tabere nu ii place sa il recunoasca.
29
tibetan33 13-Iun-2008 11:44
marile angoase romanesti (II)
Citindu-mi prima parte, am remarcat ca in timp ce imi editam textul pentru a ma conforma limitei de 2000 de caractere, am uitat sa pastrez intrebarea pe care acest articol o ridica: Ce sa faca un elev / student roman cu aplecare catre stiinte, harnicie si rabdare - sa-si faca studiile superioare si post-universitare in Romania sau
in strainatate?
Continui cu partea II, comentarii la al doilea argument adus de tabara care sustine ramanerea in Romania:

2) Salariul de doctorand din Romania este 1000 dolari canadieni net, sau nu stiu cati euro. Relevanta pentru discutie - foarte mica. Oriunde in lume, un doctorand nu se poate imbogati. Scopul acestei perioade din viata nu este sa te imbogatesti material ci sa poti sa te concentrezi pe profesie si invatare la un ritm propriu, dupa ce ai trecut prin invatare cu ritm impus din afara. Bineinteles ca nu ai putea face asta fara un salariu decent. Acum - cercetarea in Romania se face exclusiv in orase mari. Iar Bucurestiul este un oras extrem de scump, asa incat cei 1000 de orice (CAD, USD, EUR) nu inseamna nimic in plus fata de cei 1000 de orice in Montreal. Cunosc ambele orase, nu vorbesc din citiri
de carti, ziare, internet sau statistici oficiale.

Tabara cealalta - care recomanda plecarea din Romania aduce si ea argumente pe care se poate discuta ceva:

1) Studiile in strainatate te insereaza mai bine in comunitatea stiintifica. Relevanta - buna. Argument - bun. Punct slab - pe masura ce nivelul de cercetare din Romania ar creste, s-ar forma grupuri noi si entitati total diferite de ramasitele sistemului vechi de institute de cercetare, care grupuri ar putea avea acces mult mai rapid la sprijin material intr-o tara mai mica, decat in USA, Canada sau alte tari occidentale mari. In aceste tari mari, valorile, grupurile si universitatile sunt formate de ceva timp. "Eticheta" viitorului om de stiinta este pusa mai mult dupa istoria grupului din care face parte decat dupa potentialul de viitor.
30
tibetan33 13-Iun-2008 12:00
marile angoase romanesti (III)
Continui cu partea III - argumentul 2 al pozitiei dupa care e de preferat plecarea din Romania:

2) "Am plecat alungati, ne vom intoarce cand Romania ne va merita."
Relevanta - mare. Argument - slab. De ce - multi isi motiveaza dorinta de realizare pe nereusita in a-i convinge pe "birocratii" si pe "batranii" din Romania sa-i sprijine in a face cercetare aici. Daca domeniul in care vor sa faca cercetare de varf a) nu exista b) este in paragina c) este ocupat numai de mediocri care vor indexari de salarii si plecari la conferinte fara relevanta, atunci nici nu trebuie sa-si motiveze plecarea. Este simplu - vreau si pot sa fac ceva important in acest domeniu X? Daca da, caut sa plec la studii in locul in care imi fac studiile si lucrez efectiv in domeniu. Daca nu, ma apuc de altceva, in Romania sau in strainatate.
Presupunand ca imi termin doctoratul, post-docurile, si lucrez la un laborator de renume o vreme si la un moment dat as dori sa ma intorc din diverse motive, cand ma intorc? Raspunsul - Cand ma merita Romania este partea slaba a argumentului. Daca domeniul X nu exista, sau daca exista dar era blocat de "dinozauri" si mediocri, la momentul plecarii mele din Romania, cine credeti ca l-a dezvoltat intre timp cat eu am fost in spatiul propice acestui domeniu? In nici un caz domnul Adrian Severin, daca ar fi vorba de Chimia atmosferei terestre. Nu am nimic cu persoanele politice, e bine sa nu ne implicam aici in a analiza competentele de orice fel (inclusiv de cultura generala) ale oamenilor politici. Pentru asa ceva, avem si vom avea in continuare rezervate parti uriase din presa si TV.
31
Parafora 13-Iun-2008 13:23
Big-bang politic
Fireasca si sanatoasa,reticenta omului de stiinta vis-a-vis de ceea ce,pretinzandu-se,nu este politica.Daca profitul numai pentru profit si puterea numai pentru putere domina cecitatea gandirii afaceriste si pseudo-politice,cercetarea pentru cercetare nu face altceva decat sa i se subsumeze.Nu traim numai pentru a trai,ci pentru a fi si mai vi.Intr-o societate de consum care nu vrea sa stagneze,viguroasa,oferta comanda cererea.A pretinde recompense sporite pentru continuarea producerii de patente,licente,cercetari si descoperiri inseamna a face politica autentic motivata de imperativele regenerarii. Lab-urile spatiale sau programele de cercetare ca CERN,in care frontierele dintre macrocosm,regnuri si microcosm par trans-disciplinar sa nu mai existe croiesc o realitate trans-nationala,globala si universala,dimensiunile unei viziuni intr-adevar corecte politic.Nu stiinta si cunoasterea sunt determinate de politica,nici invers,ci,ca strategii ale regenerarii,sunt complementare.Nici omul de stiinta nici politicianul nu pot fi alungati dintr-o lume unica si totala,decat in si de mintile care o si se faramiteaza.
32
comangigi 13-Iun-2008 15:34
Declaratia de subzistenta
Ma bucur ca un asemenea articol a avut un asemena impact. Demonstrează ca ne pasa. Ma bucur de toti cei care slujesc stiinta pe orice meleag al lumii. Evident ca acolo unde se aloca resurse se vad imediat si rezultate. Articolele publicate sunt semnate impreuna cu coordonatorii de proiecte de cercetare. Nu semneaza ca unic autor. Ii invit sa publice si din Romania asemenea lucrari in reviste de circulatie internationale. Multe din asemenea publicatii nu includ Romania in listele lor de colaborari. Propun o competitie internationala la care sa participe cercetatori din intreaga lume si sa-si dovedeasca maiestria in conditiile oferite de Romania. Este clar, ca daca toti avem conditii si salarii vom putea fi capabili sa obtinem rezultate surprinzatoare. Si mai vreu sa se stie ca Romania mai are inca si cercetatori autohtoni care isi storc mintea pentru 1000 RON pe luna, care calatoresc cu transportul in comun si care subzista. Problema va deveni acuta in momentul in care nu vor mai fi si acestia.
33
Nariad 13-Iun-2008 18:03
Salarii
savedanube (13-Iun-2008 09:28)
matematica bat-o vina
Articolul mi s-a parut un colaj al celor publicate anterior. Nu ma bag la Conversia dolar - euro fluctueaza de la zi la zi, asadar trebuie retinut ca salariul ajunge si la 19.000 de dolari canadieni, din care 3-4000 merg pe taxe de scolarizare si asigurare de sanatate, totul pe 12 luni, cu concediu vreo 3 saptamani. Apoi fiecare poate face calculul pentru salariul lunar, poate converti in euro, etc ...

Ma bucura sa vad atatea comentarii, arata ca subiectul prezinta interes si sper ca presa sa scrii tot mai mult despre cercetare si sa promoveze valorile atat din strainatate cat si din tara.

Ma surprinde sa aud ca un doctorand in Romania are avea 1000 de dolari canadieni pe luna, eu credeam ca se zbate in saracie lucie cu vreo 300 de dolari canadieni pe luna maxim. O sa intreb pe la Magurele mai mult, pana atunci nu cred. Stiu ca abia profesorii universitari au 1000 de euro, si chiar si un asistent universitar are abia salariu de vreo 3-400 de dolari canadieni.

Dar poate ma insel. Nu aruncati cu rosii in mine ... Arata ca presa din tara are inca de lucru sa relevede ADEVARULE despre tara. Noi, cei plecati, ne informam mai ales din presa. Dar trebuie si contacte personale cu cercetatorii din tara.
34
Nariad 13-Iun-2008 18:23
Particula lui Dumnezeu
Am vazut ca i s-a reprosat domnului Dulamita folosirea sintagmei "particula lui Dumnezeu". Ei bine, este o metafora, menita sa atraga atentia asupra fizicii particulelor si sa faca publicitate domeniului. E nevoie de mare publicitate, caci publicul stie putin despre domeniu si bozonul Higgs.

Termenul a fost creat chiar de un fizician ce a luat premiul Nobel, Leon Lederman. El a scris chiar o carte denumita astfel, "particula lui Dumnezeu", in care popularizeaza cautarea bozonului Higgs. Dumnealui era pasionat de popularizare, a creat Lederman Educational Center de la laboratorul Fermilab, al carui director era prin anii '80.

Nu e vina autorului asadar, ci meritul lui, ca foloseste metaforele din fizica particulelor, pentru a ajunge in sufletul publicului larg. Si apoi sa fim seriosi: daca Dumnezeu nu stie masa particulelor, ce fel de Dumnezeu e asta? Dumnezeu daca exista, stie sigur si masa particulelor ...
35
RReagan 13-Iun-2008 18:33
SDI & Star Wars
Zahir (13-Iun-2008 10:11)
Precizare
Stimate d-nule Presedinte Reagan :), as dori sa fac o mica observatie legata de Adevarat domnule Zahir, total adevarat. Am trecut cu vederea acest amanunt FOARTE important, ceea ce este o greseala. Totusi, scopul nu era sa ofer informatii corecte despre descoperire, ci sa pun intr-o lumina mai buna persoane pe care un entuziast al criticii fara fond si fara rost (care a raspuns primul la articol) le arunca direct in groapa de gunoi.

Recunosc ca prin asta am incalcat principiul de corectitudine descris in primul comentariu, dar nu am sustinut ca nu voi face greseli eu insumi.

In rest, sa auzim de bine !
36
lucid 14-Iun-2008 00:46
Pilduitorul story al SSC-ului
Acum exact 25 de ani, USA se lansa in vanatoarea bosonului Higgs incepand un gigant proiect in Texas - Superconducting Super Collider. A aparut si concurentza europeana - proiectul LHC. Ambele s-a mintzit ca vor costa undeva intre 1 si maximum 3 miliarde USD (nu exista euro atunci). Dupa 10 ani, "groapa" SSC si o parte din "tunel" se realizase, costurile se cam dublasera - unii zic chiar triplasera in rapoartele confidentziale, asa ca celebrul comitet financiar al Congresului, condus cred ca de tot celebrul senator Sam Nunn a demarat o ancheta. Expertzi din toate domeniile consultatzi au spus simplu: nu merita imensa cheltuiala. Fizicienii s-au dus cu jalba in protzap la congressmeni in toamna lui 1993. Speaker a fost batranul Viktor Weisskopf - da-i cu bosonu', cunoasterea tainelor materiei, etc - convins ca va fi o descoperire epocala. Sam Nunn i-a ascultat in tacere, apoi a reiterat NO, de data asta definitiv. Literalmente plangand, Weisskopf i-a spus: va datzi seama ca bosonul Higgs va ramane nedescoperit? Nunn i-a raspuns scurt de genial: SO WHAT? NIMENI NU A FOST IN STARE SA REPLICE NIMIC. Si a ramas groapa in Texas. Ioropenii, impinsi de orgolii si interese natzioanle (companii furnizoare, afacerea cu infrastructura pe care o fac frantzuzii (hoteluri, restaurante, magazine) la CERN, etc au mers mai departe. Pretzul s-a dublat - triplat si la LHC. Azi nimeni nu vrea sa-l spuna - bate spre 10 miliarde USD, dar cu devalorizarea asta... Aymar, adus de la EURATOM, a reusit sa mai dinamizeze lucrurile dar si termenul 15 iunie - duminica - pentru prima injectzie nu se va respecta, probabil. Cand se va sti daca a meritat banii LHC? Greu de spus. Eu miros ca va fi ca povestea cu cocosul rosu - plasma quark-gluonica (experimentul ALICE), al carei "prag" de detectzie tot creste si creste ("temperatura" adica energia necesara a se imprima particulelor care ciocnindu-se dau plasma).
Asa ca usor cu datul de PIB romanesc la CERN pana nu analizezi serios daca merita.
37
Nariad 14-Iun-2008 03:07
Motivatie pentru fizica particulelor
Lucid, ma bucur sa vad ca poti vorbi si civilizat. Ne cam facusem toti o parere nu prea frumoasa despre tine. Vad ca stii putin din istoria fizicii. Si mai frumos. Atunci te invit sa te pui la curent cu istoria fizicii, argumentele sunt inca si mai puternice in prezent, cand stim ca doar 5% din Univers este format din materie obisnuita, cand stim ca Universul este nu doar in expansiune, ci in expansiune accelerata si cand inca nu am descoperit originea masei. Ah, si te invit sa te documentezi de "grid computing", adica viitorul internetului, care a fost dezvoltat la CERN tocmai pentru LHC si care va fi transmisa apoi ca tehnologie intregii lumi, inclusiv Romaniei. Participarea noastra la CERN va aduce toata aceasta tehnologie si in Romania si vom intra in lumea mare a stiintei. Industria noastra se va dezvolta de asemenea prin participarea la CERN (ai zis tu bine ceva de furnizori ...). Fizica particulelor este stiinta fundamentala, nu aduce profituri imediate, dar are avantaje pe termen lung si chiar efecte secundare pe termen mediu. Dar in primul rand mentine antrenata o multime de creiere care in caz de nevoie pot fi puse sa munceasca la alte probleme (precum in caz de razboi, sau in cazul crizei energetice). Este nevoie de investitii masive in cunoasterea Universului. Dar toate tarile europene pot sa dea un procent din PIB, Romania e mai cu mot si nu poate? Poate Bulgaria inca din 1999 si Romania nu poate?

Te laudai cu contributia noastra la ATLAS si alte experimente de la CERN. Contributia noastra e minimala! Vezi ce au facut bulgarii. Au facut o bucata de otel pentru detectorul de muoni. Si stii cine l-a facut? Industria lor, care a castigat din faptul ca au investit sa devina membri CERN.

Faptul ca inca sunt oameni care stiu despre CERN si nu sunt convinsi ca merita ca Romania sa devina membra CERN, arata ca inca avem de lucru ... noi fizicienii romani din tara si din afara trebuie sa ne mobilizam si sa convingem politiceniii ...
38
Nariad 14-Iun-2008 03:12
Tot despre SSC
Cercetatorii americani regreta si acum, tare amarnic, ca sefii lor de la Washington au intrerupt finantarea SSC-ului. Si acum vad cum suprematia in fizica particulelor a fost luata de Europa. Daca americanii au gresit, europenii au facut bine. Acum noi cu un efort minim, putem lua parte la marea aventura ...

Iata o lista cu tehnologiile dezvoltate la CERN si transferate industriei, care ne fac viata mai buna, atat in domeniul medical, cat si in alte domenii.

http://technologytransfer.web.cern.ch/Technolo gyTransfer/en/Successful_Transfers/Successful_Tran sfers.html
39
Nariad 14-Iun-2008 03:31
De ce atata entuziasm pentru LHC?
Iata niste brosurele foarte frumos realizate despre experimentul ATLAS, la care participa si Romania, de la acceleratorul departicule LHC!

http://atlas.ch/atlas-brochure-2004/

De ce atata entuziasm?

- Care este originea masei?

- Unde a disparut antimateria?

- Ce este materia intunecata?

- Exista dimensiuni spatiale suplimentare?

- Exista noi particule elementare, noi forte si interactii?

Si Romania va fi parte a acestei extraordinare aventuri ... urmariti aceasta aventura ...

www.fizicaparticulelor.ro

Adrian Buzatu, doctorand in fizica particulelor si popularizator al acestui domeniu fascinant al stiintei
40
Channah 14-Iun-2008 08:54
”Romania nu-l merita".” - Alb si Negru
lucid (12-Iun-2008 21:59)
Alb si negru
Dulamitza, netrebuind sa traduci, ai reprodus corect declaratziile in romaneste ale interlocutorilor. Nu cred Incep prin a-l felicita pe Adrian si a-i ura mult succes in continuare. Tind sa cred ca mesajul acestui ”Alb și Negru” nu este nici curat, nici murdar, ... dar este gri- o culoare ce mie nu imi place, este o persoana a carei părere nu este de luat în seama.. Se vede clar ca il tradeaza INVIDIA și de aceea, gândește în ceață! Are perfectă dreptate ”msftnotok . Bravo, Adi petru câte faci pentru România! Cei care te stiu cu adevarat , te apreciază în continuare. Ești o persoană puternică demnă de admirat!! Câți nu și-ar dori sa fie în locul tău...
41
SF 14-Iun-2008 11:57
"Dumnezeu" e imaginar
Nu exista zei. Dumnezeu e imaginar!

Traducerea articolului e incredibil de proasta.
La Higgs ii spune "The god particle", insa asta e metaforic.
Romanii insa cand vad "Dumnezeu", se gandesc la zeul crestin. Fraza "Particula lui Dumnezeu" e o traducere incredibil de eronata.

Nu are nicio legatura nici cu zeii ( toti fiind imaginari ) cu atat mai mult cu ala crestin.

http://the-lucifer-principle.blogspot. com/
42
Nariad 14-Iun-2008 16:32
Ce traducere?
Domnule SF, faceti niste greseli grave. In primul rand spuneti ca articolul este o traducere proasta. Ne puteti si noua spune sursa din care articolul e tradus, dupa opinina dumneavoastra? Articolul e scris de domnul Dulamita, dupa interviuri luate doctoranzilor romani in strainatate.

Sau poate sustineti ca sintagma "the God particle" este tradusa gresit cu "particula lui Dumnezeu"? Daca da, atunci dumneavoastra cum ati traduce? Mi se pare o traducere perfecta, traducere ce deja s-a incetatenit in romana, a aparut in multe ziare ...

Cum am explicat mai sus, este vorba de o metafora, nu are nimic de-a face cu Dumnezeii si cu zeii ...
43
tibetan33 16-Iun-2008 10:15
sugestie de traducere alternativa
Nariad (14-Iun-2008 16:32)
Ce traducere?
Domnule SF, faceti niste greseli grave. In primul rand spuneti ca articolul este o Ma bucur ca particip in discutia din forum. Am aflat lucruri si site-uri foarte interesante si vad ca oamenii pot renunta si la limbajul si argumentarile excesiv de polarizate.

In ceea ce priveste stilul articolului care a initiat discutia, raman la parerea ca se putea mai bine, dar inca o data, nu asta e important. Cum puteti vedea azi in ziarul Gandul, un nou articol ne aduce cu picioarele pe Pamant - "un roman arestat in Italia pentru ca ar fi violat o italianca", alegerile din Bucuresti s-au terminat cum s-au terminat, etc.

Ar fi logic si frumos daca domnul Dulamita ar continua seria de articole cu unul despre cercetarea care se face in Romania, in ce conditii, ce merge, ce nu merge, si asa mai departe.

Despre traducerea sintagmei "The God particle", am cateva sugestii de traducere alternativa: Particula Zeu Particula Dumnezeu, Zeul Particula, nu Particula lui Dumnezeu. Se bazeaza pe faptul ca The God's Particle ar fi corespondentul in engleza al metaforei folosite de domnul Dulamita. O cautare pe Google ar sustine aceasta parere, pentru ca titlul original al cartii publicate de Leon Lederman este "The God Particle: If the Universe is the Answer, what is the Question?"

O lectura placuta in engleza pentru cei care vor unul din miile de texte jurnalistice despre cautarea acestei particule elementare o gasiti in National Geographic din Martie anul curent:

http://ngm.nationalgeographic.com/2008/ 03/god-particle/achenbach-text/6
44
wwritza 16-Iun-2008 14:17
he he he
msftnotok (12-Iun-2008 23:56)
really?!?!
Tonul folost ascunde o oftica care frizeaza patologicul... Ce s-a intamplat? Unchiul Sam v-a "msftnotok 12-Iun-2008 23:56
Cate articole publica oamenii de pe platforma? Si aici nu ma refer la publicatii cretinoide gen Jurmalul de Physica... "

Bingo! Lovitura sub centura data domnului lucid. Mai luati inca una (relevanta mai ales pentru cei care nu vor sa ramana toata viata in domeniul academic): ce sanse are un "tanar doctorand" care si-a facut studiile exclusiv in Romania, sa fie angajat intr-o firma in vest?
Si alte tari din blocul estic (inclusiv fosta germanie democrata) au beneficiat asa numita perioada de gratie - timp in care nu au fost evaluate cu aceeasi rigurozitate si la aceleasi standarde cu vestul pentru ca nu era fair si nu ar fi avut nici o sansa.
Totusi au trecut 18 ani... s-a dus si Ceausescu, s-a dus si Iliescu, am intrat si in UE... vara aceasta copii revolutiei vor merge la facultate! Nu credeti ca perioada de gratie a cam trecut?
"Asteptam ca Romania sa ne merite" poate e un pic cam dur si aduce a grandomanie, totusi e de inteles daca unii oameni si-au pierdut rabdarea.

Si ca sa fiu la final avocatul diavolului... in multe cazuri Romanii (alaturi de alti est-europeni, chinezi si indieni) au fost acceptati nu atat pentru ca aveau IQ 160, ci si pentru ca se multumeau cu putini bani, nu emiteau prea multe pretentii, si nu aveau probleme in a face zilnic ore suplimentare fara vreun beneficiu (de multe ori nici o bataie cu palma pe umar). Poate nu in ultimul rand erau acceptati (uneori) si din cauza penuriei de materie cenusie din tara respectiva, tinerii din vest preferand cai de succes mai facile, ghidandu-se dupa sloganul "go where the money is". Chiar odata doctoratul terminat, noul post-doc (sau dupa caz, inginer intr-un departament R&D) castiga mai putin decat omologii sai din medicina, arhitectura, inginerie IT, avocatura.
E un aspect pe care tinerii ce vor sa emigreze maine ar trebui sa-l aiba in vedere.
45
wwritza 16-Iun-2008 14:43
continuare
Cei trecuti de 25 care s-au stabilit deja pe alte meleaguri probabil ar fi plecat oricum avand in vedere alternativele, si ma numar si eu printre aceia.
Pentru cei foarte tineri insa emigrarea ar putea deveni o solutie mai putin tentanta (din motivele mai sus mentionate) pe masura ce situatia in Romania s-ar imbunatati -sperand ca va fi asa!
46
Nariad 16-Iun-2008 18:58
The God Particle
tibetan33 (16-Iun-2008 10:15)
sugestie de traducere alternativa
Ma bucur ca particip in discutia din forum. Am aflat lucruri si site-uri foarte Buna, multumesc mult pentru comentariile foarte precise. Inteleg acum ca tu ai traduce "The God Particle" nu prin "Particula lui Dumnezeu", ci prin "Particula Zeu", adica cea mai tare dintre particule. Nu e rau. Insa nu m-ai convins ca e gresit a traduce particula lui Dumnezeu. Daca zic "The Romania man" se traduce cu "omul din Romania", care e tot una cu "omul Romaniei". Dar voi intreba pe unii priceputi la engleza.

Apreciez si ca ai oferit un link, insa nu merge, il poti da din nou?

Iata un articol in National Geographic editia romaneasca:
http://www.natgeo.ro/stiinta/cercetar e-si-tehnologii/particula-lui-dumnezeu/

Iata si articole despre aceasta particula pe fizicaparticulelor.ro, traduse de voluntarii nostri:

Bozonul Higgs pe intelesul tuturor
http://fizicaparticulelor.ro/index.php?op tion=com_content&task=view&id=439&Item id=48

Bozonul Higgs in 60 de secunde
http://fizicaparticulelor.ro/index.php?op tion=com_content&task=view&id=107&Item id=47

Bozonul Higgs, intrebari frecvente
http://fizicaparticulelor.ro/index.php? option=com_content&task=view&id=82&Ite mid=48

Ce este masa
http://fizicaparticulelor.ro/index.php?optio n=com_content&task=view&id=83&Itemid=4 6

Iata si pe forum unde discutam despre bozonul Higgs:
http://www.stiintaazi.ro/Forum/index.php?t opic=204.15

Lectura placuta si nu uitati sa puneti intrebari pe forum, suntem cativa fizicieni acolo care va fom raspunde!
http://www.StiintaAzi.ro/Forum

Adria n Buzatu, popularizator de stiinta in timpul liber
47
tibetan33 17-Iun-2008 11:34
link corect catre National Geographic
Scuze, primul link iesise din cautarea Google si nu l-am testat cum merge de sine statator; revin cu unul pe care l-am verificat si merge:

http://ngm.nationalgeographic.com/2008/0 3/god-particle/achenbach-text.html
48
Nariad 18-Iun-2008 01:42
Multumesc
Excelent articolul, acum merge, o sa il studiez atent, caci doresc sa stiu cat mai multe despre popularizarea bozonului Higgs ... [atentie a se sterge spatiul intre 0 si 3]
49
Nariad 31-Iul-2008 19:29
Inca un mic progress spre bozonul Higgs
Cat de rar este cu adevarat un fenomen rar? In cazul experimentului DZero de la Fermi National Accelerator Laboratory (Fermilab), rar inseamna trei evenimente din 200 de mii de miliarde. Acesta este rezultatul obtinut de fizicienii experimentului DZero cand au triat 200 de mii de miliarde de coliziuni proton-antiproton pentru a produce o pereche de bozoni Z, adica "carausi" ai fortei slabe, una din cele patru forte fundamentale ale Universului.

Ce urmeaza pe meniu? Coliziunile inca si mai rare care produc bozonul Higgs, care ar explica de ce particulele elementare precum electronii au masa.

Descoperirea procesului rar ZZ, anuntat in o declaratie de presa pe 30 iulie, este ultimul pas realizat cu succes din o serie de descoperiri de procese tot si tot mai rare, toate realizate la experimentele CDF si DZero de la Fermilab in ultimii 15 ani (priviti, va rugam, graficul de mai jos).

Pentru articolul intreg tradus din revista Symmetry, va rugam sa mergeti aici:

http://www.stiintaazi.ro/Forum/index.php?topic =523.0
50
kkkkk 11-Sep-2008 17:17
am gasit ceva foarte interesant
si este pe intelesul tuturor

www.particulaluidumnezeu.ro
Vezi primele comentarii
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
STIINTA & TEHNOLOGIE
 
CELE MAI