Fratii vor legalizarea incestului

Doi frati germani vor sa schimbe legea care incrimineaza relatiile de singe. Dezbaterea a luat amploare internationala, iar Romania nu este ocolita de controversa.

Patrick Stuebing se lupta cu legea germana pentru a-si creste copilul impreuna cu sora sa.

Patrick Stuebing si Susan Karolewski traiesc impreuna de sase ani si au patru copii, informeaza editia online BBC News.

Nordicii accepta mai multe

O controversa asemanatoare au stirnit-o acum doi ani Allen si Patricia Muth, din SUA, care au ajuns in fata Curtii Supreme in 2005 si au facut inchisoare. In alte tari, legislatia permite incestul, insa doar in anumite circumstante. Astfel, in Brazilia, un unchi poate lua de mireasa o nepoata doar daca cei doi prezinta dovezi medicale in favoarea sanatatii lor. La fel, in anumite state din SUA, verii de gradul intii se pot casatori doar daca au trecut de virsta fertila. Franta se arata mult mai libertina, nelegiuirea incestului fiind scoasa din codul penal inca de acum doua secole, in perioada lui Napoleon, dar, in schimb, fratii nu se pot casatori. Suedia este singura tara din Europa care permite casatoriile intre fratii care impart acelasi parinte, iar in Olanda, incestul consensual nu mai este supus judecatii legale. "Societatea nu mai doreste ca statul sa intervina in vietile private cind nu are de ce sa o faca. Dar inca nu este pregatita sa acorde drepturi depline cuplurilor incestuoase", spune Masha Antokolskaia, expert in dreptul familiei.

De la Carol citire

Legea romaneasca incrimineaza incestul, in mod explicit, din 1936. Formularea din timpul lui Carol al II-lea a ramas neschimbata si in codul din 1968, si in cel de dupa Revolutie, potrivit lui Lucian Bercea, profesor de drept la Universitatea de Vest din Timisoara. In prezent, relatiile cosangvine sint reglementate in Codul penal, la articolul 222. "In 1968 s-a agravat pedeapsa, de la 1 la 3 ani cit era pe vremea lui Carol al II-lea, la 2-7 ani. Anterior, in Codul penal din 1865 nu aparea explicit, dar fapta era prevazuta in cazul minorilor. Definitia este aceeasi: un raport sexual intre rude directe sau intre frati si surori. Cazurile mediatizate sint asociate, de cele mai multe ori, unor cazuri mai grave, de viol, intre parinti si copii. Problema este alta din punctul meu de vedere: de ce numai aceste cazuri sint mediatizate? Pentru ca incestul ca atare, fara sa implice violente psihice sau fizice, e o relatie interpersonala care se petrece intr-un spatiu privat", arata pentru "Cotidianul" profesorul timisorean. Incestul a aparut insa in legea romaneasca inca din 1652, in "Indreptarea legii", cod tiparit in vremea lui Matei Basarab si folosit in practica tribunalului ecleziastic pina la 1865, explica Constanta Vintila-Ghitulescu, cercetator la Institutul de istorie "Nicolae Iorga" si autoarea volumului "In salvari si cu islic. Biserica, sexualitate, casatorie si divort in Tara Romaneasca a secolului al XVIII-lea". Pedepsele prevazute de Pravila mergeau pina la pierderea vietii: "Fratele de sa va impreuna cu soru-sa, fara nici o nadejde se va omori". Sanctiunea capitala pentru incest a aparut, de altfel, acum 4.000 de ani, in codul lui Hammurabi.

Pentru avere

Citeva comunitati romanesti, cunoscute pentru incest, au fost mediatizate in 2004 in "Clujeanul" si "Banateanul". Jurnalistii au incercat sa reconstituie o parte din traseul medicului Constantin Lupu, cel care in anii �60 a studiat in premiera cazurile de cosangvinitate inregistrate in grupurile etnice izolate de pe malul Dunarii si care au dus la grave malformatii genetice in rindul copiilor. Astfel, unul dintre satenii din Sfinta Elena, localitate banateana in care traieste cea mai mare comunitate de cehi din tara, stia ca rudele apropiate se casatoreau intre ele pentru pastrarea averii si a traditiilor din familie, situatie care a avut loc si in familia sa. La data cind a fost facuta documentarea, reporterii arata ca rudele din Sfinta Elena nu se mai casatoreau intre ele. "Si-au dat seama ca nu e bine. Doctorii le-au explicat efectele cosangvinarii si de ani buni se evita astfel de casatorii", declara la acea vreme primarul Ilie Boboescu. Aceeasi situatie a fost intilnita si in comuna Sic, aflata la 50 km de Cluj si locuita in mare parte de maghiari.

"Se stia pe plan local ca oamenii sint reticenti sa se casatoreasca cu persoane din afara comunitatii. Am stat de vorba cu preotul paroh de acolo si cu alte persoane care mi-au confirmat ca pina in anii �80 era un obicei local. Oamenii sint extrem de reticenti, ca si cum le-ar fi rusine si acum vor sa scape. Practic, de 15-20 de ani nu se mai intimpla acest lucru. Motivatia, in primul rind, tinea de bogatie, sa nu fie instrainata averea. O perioada s-au inregistrat multe cazuri de copii nascuti prematur sau cu malformatii", povesteste Bogdan Stanciu, jurnalistul care a realizat reportajul la Sic, in prezent editor la "Evenimentul zilei" de Transilvania.

• Stiinta nu e de acord cu Freud

Toti ar comite incest cu rudele lor apropiate daca ar avea sansa, spunea Sigmund Freud in secolul 19. Concluzia lui este contestata de cea mai recenta cercetare pe tema relatiilor dintre frati, realizata de John Tooby si Leda Cosmides, publicata in numarul din februarie al revistei "Nature". Cei doi oameni de stiinta dau o replica evolutionista, prin care demonstreaza ca fratii dezvolta chiar o aversiune sexuala unii fata de altii. Si antropologul finlandez Edward Westermarck crede ca familiaritatea da nastere respingerii sexuale in copilarie. Teoria sa a fost testata intr-un studiu care avea ca subiecti copii neinruditi crescuti impreuna intr-un kibbutz din Israel. Desi parintii incurajau relatiile dintre ei, copiii nu gaseau o atractie sexuala pe masura ce se maturizau.

• Printre homosexuali si corupti

1% dintre romani cred ca incestul e unul dintre cele trei pacate pe care le poate face un crestin, potrivit unui sondaj realizat de Biroul de cercetari sociale in decembrie anul trecut. Gravitatea relatiei neortodoxe dintre rude se aseamana, in opinia autohtonilor, cu homosexualitatea (0,8%), coruptia (1%) si bataia (1,2%), intrecind pruncuciderea (0,3%). De altfel, Biserica Ortodoxa Romana interzice casatoriile intre rudele de singe, coborind pina la a saptea spita in gradul de rudenie, oprite fiind chiar si casatoriile intre rudele spirituale, dupa cum ne spune Constanta Vintila-Ghitulescu. "Amestecarea de singe ramine un pacat foarte grav pe care Biserica l-a sanctionat intotdeauna. Cum familia si moravurile s-au aflat in zona sa de competenta pina tirziu in secolul al XIX-lea, statul i-a sprijinit initiativele si sentintele", adauga cercetatoarea.