Home » Arte & Popcult » Fashion » Fotografii români de modă, idei trăsnite şi vedete dificile

Fotografii români de modă, idei trăsnite şi vedete dificile

19 Feb 2009 Ioana Calen | 0 comentarii | 4806 vizualizari
Rating:
8 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Fotografia de modă poate asigura un trai decent în România. Printre nemulţumirile artiştilor, cea mai importantă e lipsa de deschidere către inovaţie a redactorilor locali.
 
Alex Galmeanu are o slabiciune pentru cadrele spartane
Alex Galmeanu are o slabiciune pentru cadrele spartane
Dacă întrebi un redactor de modă sau un stilist care sunt fotografii de modă de la noi, tuturor le ies în jur de zece la socoteală. Cosmin Bumbuţ, Cosmin Gogu, Ionuţ Staicu, Marius Bărăgan, Alex Gâlmeanu, Ionuţ Macri şi Camil Dumitrescu sunt cei mai „pe val” la ora actuală. Generaţia emergentă e reprezentată, în mare, de Tudor Ciuciuc, Tibi Clenci şi de Vali Călinescu. „Pe termen lung, piaţa nu este saturată, deşi acum aşa pare”, e de părere Alex Gâlmeanu, care are obiceiul să fotografieze modelele în pauzele de la shooting, pentru a le surprinde expresia naturală.
 
Doru Amăriucăi este un fel de premergător. Toată lumea se referă la el ca la „primul”. În aproape 20 de ani s-a obişnuit cu temperamentele dificile ale vedetelor, cărora le observă slăbiciunea în faţa propriei imagini. „Multe dintre ele sunt dezamăgite când se privesc în monitor şi nu recunosc că au imperfecţiuni, au trecut anii, au o zi proastă sau stylingul propus nu se potriveşte. Aici încep de fapt problemele.”
 
A început prin anii ’90 şi a ales moda într-o perioadă în care toată lumea făcea reportaj şi ţara arăta jalnic. „Am vrut să arăt că există şi o parte frumoasă a lucrurilor, şi anume că avem cele mai frumoase femei din această parte a Europei, şi am mers pe această cale. Drumul nu a fost uşor, dar nu puteam concepe să fac altfel de fotografie. Apoi, prin 1995 au venit revistele «Avantaje» şi «Elle», cu care am colaborat excelent, paralel creându-mi clienţi şi din publicitate”, povesteşte el. După ce a experimentat fotografia pe film i se pare că acum este un domeniu facil. „De când cu democratizarea fotografiei cu ajutorul digitalului văd fotografi care au apărut ca ciupercile după ploaie. Culmea e că toţi fac modă”, spune Amăriucăi. „Un fotograf de modă trebuie să fie familiarizat cu istoria costumului, să urmărească tendinţele din modă şi din fotografia de modă, de la un sezon la altul”, a completat, amintind însă că partea cea mai grea este crearea unui stil personal, recognoscibil.
 
Alex Gâlmeanu este unul dintre fotografii mainstream la ora actuală. „Gâlmeanu îşi urăşte studioul, pentru că prea multe şedinţe foto s-au întâmplat acolo şi s-au epuizat ideile. Nici nu e mare improvizator, în schimb exploatează minunat orice loc. Pare tot timpul nemulţumit până în momentul în care începe şi zice «foarte bine, foarte bine, aşa, aşa» şi face modelele să se simtă în largul lor”, povesteşte stilista Dana Anghel. Ca proiect personal, Gâlmeanu o fotografiază pe fiica lui Andrei Gheorghe, Anastasia, în fiecare an (deja de şase ani), pe acelaşi scaun din studio, într-un demes asemănător cu cel al artistului Mihai Stănescu cu fiica sa.
 
De când i s-a născut fiul, Cosmin Gogu îl foloseşte pentru tot felul de proiecte. El e recunoscut pentru spiritul de improvizaţie. „Gogu e cel mai mare bricoleur pe care îl ştiu. Are tot felul de idei trăsnite. Înainte de shooting îl vezi că dispare, pictează două panouri din plexiglas şi gata. Decorul e legat de studioul lui, care e un fel de backstage de teatru interactiv într-o continuă schimbare”, spune Anghel. Camil Dumitrescu, în schimb, merge mult pe concept şi acordă o mare importanţă luminilor. „Camil e ca în cartea aia a lui Coelho, «Războinicul luminii». Trademarkul lui sunt luminile puse dubios. Vrea să facă mereu ceva anticeva şi ţine foarte mult ca pozele să nu fie doar frumoase, ci să aibă un mesaj. Îi plac mizeria şi degradarea şi urăşte glamul. «Oh, yeah!» e replica lui de bine”, spune stilista.
 
Corina Olaru e una dintre puţinele femei de succes din branşă. A fotografiat aproape toate vedetele locale şi e recunoscută pentru stilul său calm, conciliant şi constructiv. Lucrează de pe vremea când pictorialele se făceau pe film şi când nu aveai la îndemână minunea Photoshop, în care acum excelează. „La început, prin 2000, fiecare punea degetul şi vedea ce simte. Nu existau multe etape în postproducţie şi se lucra pe film. Atunci munceai mult mai mult ca să-ţi iasă din prima”, îşi aminteşte Corina. Nu are aere antisistem şi nu simte nevoia să se revolte faţă de reguli. „Cu cât este totul mai bine pregătit dinainte, cu atât iese mai bine. Orice revistă are un stil bine definit şi nu te lasă să ieşi din tiparele ei, mai ales la brandurile internaţionale. Cea mai mare libertate o ai când lucrezi la cataloagele de designer”, spune fotografa.
 
În ceea ce priveşte libertatea de expresie, cele mai rigide sunt cele care au importat un format străin, pe care trebuie să-l respecte. În general, fotografii nu se simt în vreun fel „privaţi” de libertate sau constrânşi, ba chiar se simt foarte bine cu indicaţiile dinaintea shootingului, rezumându-se la un spaţiu minimal de variaţiuni pe aceeaşi temă. „La început, când nu aveam 12 ani de fotografie în spate, oamenii erau mai circumspecţi şi urmam ideile lor. În ultimul timp mă întâlnesc din ce în ce mai rar cu situaţia asta”, spune Gâlmeanu. Corina Olaru spune însă că revistele se conformează publicului, el fiind cel care are nevoie de educaţie. „Pictorialele de afară sunt mult mai îndrăzneţe, dar se adresează şi unui altfel de public. Redactorii-şefi de la noi încă vor fotografii cuminţi şi pe înţelesul tuturor.” Printre cele mai dificile vedete, când vine vorba despre propria imagine, se numără Andreea Marin şi Andreea Berecleanu, dar un fotograf profesionist porneşte de la ideea că „poate omu’ are dreptate”.
 
Despre bani, numai de bine
 
Nici un fotograf nu şi-ar spune tariful în afara cazului în care trebuie să negocieze un contract. Oamenii din branşă zic că, în medie, pe un pictorial poţi câştiga 300-400 de euro, la fel şi pe o copertă. Adevăraţii bani vin din publicitate. Faţă de anii 2003-2004, creşterea fee-ului unui fotograf nu depăşeşte 20-30%, conform calculelor lui Doru Amăriucăi. „Acum, din păcate, tendinţa este de revenire la preţurile de atunci. Toată lumea se gândeşte cum să economisească drastic. Cred că 2009-2010 vor fi ani grei şi prioritatea numărul unu vor fi calitatea şi atragerea clienţilor”, explică Amăriucăi.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
FASHION
 
CELE MAI