Fără plan aprobat pentru achiziţii publice ecologice

Achiziţiile publice ecologice sunt procesele prin care clienţii iau în calcul factorii de mediu atunci când cumpără produse, servicii sau lucrări, cu scopul de a reduce impactul asupra sănătăţii şi asupra mediului înconjurător. Acestea includ produse sau servicii din mai multe domenii, cum ar fi construcţii, electricitate, produse şi servicii de curăţenie, textile, produse alimentare şi catering, mobilier, produse şi servicii de grădinărit, echipamente IT, hârtie şi transport.

 

 

Studiul „Relief“, cel mai mare proiect de cercetare privind achiziţiile publice din Europa, derulat în perioada 2001-2003, a calculat câteva dintre beneficiile rezultate din achiziţiile publice ecologice. Dacă toate autorităţile ar cumpăra electricitate care provine din surse regenerabile, ar economisi 61.350.363 de tone de dioxid de carbon, pe an, dacă s-ar trece la achiziţionarea alimentelor ecologice, s-ar economisi folosirea a 41.560 de tone de fosfaţi, cunoscuţi ca factori poluanţi. Mai mult, practicarea achiziţiilor ecologice creşte concurenţa şi duce la scăderea preţurilor tehnologiilor de pe piaţă. „Nefiind o cerere mare pentru aceste produse, în prezent şi costul acestora este mai mare pentru ca producătorii să-şi acopere costurile de producţie, care sunt mai ridicate. Însă în momentul când va exista această cerere, produsele se vor ieftini“, a spus secretarul general adjunct din Ministerul Mediului, Florin Andrei.

 

 

Chiar dacă există o prejudecată a oamenilor, conform căreia produsele şi serviciile ecologice sunt mai scumpe decât cele neecologice, această opinie nu are în vedere şi întregul ciclu de viaţă al acestora. „Deşi sunt mai scumpe, pe termen lung produsele ecologice se dovedesc mai eficiente din punct de vedere economic pentru autorităţi, nu doar mai sănătoase pentru mediu“, a menţionat Florin Andrei. Nu doar că sunt foarte puţine cereri pe piaţă pentru produse ecologice, ci trăim sub povara prejudecăţilor, românii manifestă şi o stare de reticenţă. „Cunoaştem reticenţa achizitorilor în ce priveşte introducerea de criterii ecologice în caietul de sarcini. E mai lejer pentru aceştia să facă achiziţii ca până acum, deoarece criteriile vor trebui justificate în cazul unor controale de la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice sau Curtea de Conturi. Iar câtă vreme nu există o strategie naţională în acest sens şi nici o reglementare de la Uniunea Europeană, ei preferă să lase lucrurile aşa cum sunt“, a mai spus oficialul Ministerului Mediului.

 

 

Planul de Acţiune pentru Achiziţii Publice Ecologice de la Ministerul Mediului a rămas la stadiul de proiect. Cu toate că România se angajase în faţa Uniunii Europene că va avea o strategie în acest domeniu, până la sfârşitul anului trecut, sunt riscuri ca nici în 2010 România să nu aibă un plan promovat prin hotărâre de guvern. „Un plan de acţiune în acest sens fusese finalizat anul trecut, iar fostul ministru al Mediului Attila Korodi introdusese o notă privind necesitatea adoptării planului naţional de acţiune privind achiziţiile publice verzi. Însă acesta n-a fost promovat. Acum trebuie reluat procedeul, în acest an, ori la începutul anului viitor“, a declarat Florin Andrei. De altfel, conform unui studiu elaborat de PwC şi Ecofys, Marea Britanie, Suedia, Danemarca şi Austria ocupă primele locuri între statele europene la consumul de produse şi servicii ecologice. Cercetarea arată că 55% din numărul total al contractelor sunt achiziţii publice ecologice. Principalele achiziţii sunt din domeniul produselor şi serviciilor de curăţenie, electricitate, echipamente IT, produse de papetărie şi mobilier. „Însă, la acest capitol, suntem codaşi printre ţările europene“, a încheiat secretarul.