Home » Arte & Popcult » Falusuri memorabile în cultura română

Falusuri memorabile în cultura română

30 Oct 2008 Izabela Niculescu | 1 comentarii | 7457 vizualizari
Rating:
8 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Topârceanu şi Baranga, Brâncuşi şi Rădvan au surse comune de inspiraţie.
 
Falus
Picasso a sărit în apărarea sculpturii lui Brâncuşi, cenzurată de poliţia franceză.
Luna trecută, o expoziţie românească din Germania a născut oprobriul public din cauza aşa-zisei indecenţe a unor picturi acuzate de pornografie şi atitudine anticreştină. Cum o bună parte din vină o purtau falusurile mai mult sau mai puţin vădite pictate de Alexandru Rădvan şi Sorin Tara, Cotidianul propune o rememorare a organelor masculine devenite legendă pe plaiurile mioritice.

5. Terente. Vasali Ştefan a lui Terente s-a născut în 1895, într-o familie de pescari săraci din regiunea Brăilei. După violarea a două virgine, legendarul haiduc a fost ucis în 1927 de un jandarm. Penisul pungaşului intrat în cultura populară, conservat la Institutul de Medicină Legală din Bucureşti, măsoară 22 de centimetri. Pe lângă lungime, „valoarea exponatului e dată şi de tatuajul de pe el“, declara anul trecut pentru Cotidianul dr. George Cristian Curcă, directorul medical al Institutului de Medicină Legală. Pe pielea organului criminal al pungaşului devenit personaj de baladă stă scris „Fut bine şi apăsat la cioc“.

4. Revista „Pula“. N-a avut decât un număr, tipărit clandestin în 13 exemplare. Organul de presă a fost redactat în 1931 de câţiva tineri scriitori cu aere avangardiste: Gherasim Luca, Paul Păun, S. Perahim şi Aureliu Baranga. Reclamaţi de către Nicolae Iorga pentru conţinutul pornografic al năzbâtiilor publicistice, editorii ajung la tribunal, stau câteva zile după gratii, ca în cele din urmă să fie amnistiaţi.

3. Alexandru Rădvan&Sorin Tara. La aproape un secol după experimentele teribiliste ale suprarealiştilor şi expresioniştilor, mai există încă opinenţi care se revoltă în faţa unui penis zugrăvit pe-o pânză. După scandalurile provocate de falusurile rătăcite printre tablourile lui Dumitru Gorzo, expoziţia „Ultima tentaţie“ a lui Rădvan şi Tara (prezentată recent la Bochum) a stârnit valuri de indignare publică din cauza aşa-zisei pornografii sataniste prezente în tablourile cu violuri şi ejaculări. „Imagini violente? Sadism, absurd, exces? Dar vedem zilnic la televizor imagini şi auzim lucruri mult mai dure, dar nu le dăm nici o importanţă. Aţi observat şi cu câtă nepăsare le privim? Dar când aceleaşi lucruri le întâlnim într-o pictură sau într-un desen, atunci sensibilitatea ne este afectată. Începem să devenim atenţi, chiar să ne îngrozim, eventual să rămânem pe gânduri“, îşi motivează actul artistic Alexandru Rădvan pe blogul personal.

2. Brâncuşi. Lăsând la o parte Coloana Infinitului, care poate fi privită şi ca un simbol falic, Constantin Brâncuşi merită amintit pentru seria „Principesa X“. În urma stilizării lucrării „Femeia privindu-se în oglindă“, artistul a ajuns la o sculptură în formă de penis. În 1920, sculptorul gorjean a prezentat lucrarea la o expoziţie pariziană, însă poliţia l-a obligat să retragă opera de artă, considerată pornografică. În apărarea sculptorului, artişti precum Picasso, Picabia ori Leger au publicat în ziarele vremii protestul „Pentru independenţa artei“.

1. Creangă&Topârceanu. Pedepsit pentru o ireverenţă faţă de divinitate, ţăranul din „Povestea pulii“ semnată de Ion Creangă se trezeşte că ogorul său e invadat de „pule şi iar pule, belite şi răsbelite“. Deşi a fost citită la Junimea pe la finele anilor 1870, povestea erotică a fost publicată abia în 1939. Complementar, autorul „Baladelor vesele şi triste“ scrie poemul intitulat „Balada pizdei“. Iată versurile care deschid oda lui Topârceanu: „Pizda-i blană de samur/ Aşezată lângă cur/ Ce serveşte drept căciulă/ Pentru preacinstita Pulă“.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

1 comentarii

 
1
mosh Califar 30-Oct-2008 14:49
Exceptional articol
In fond fiecare cu ce n-are. Fatuca asta ii cam duce lipsa probabil .Oricum penisul lui Terente e de o valoare intelectuala de elita. Sa va traiasca.
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ARTE & POPCULT