Home » Ultima ora » Extremiştii prind puteri în Europa şi au şanse să obţină locuri în PE

Extremiştii prind puteri în Europa şi au şanse să obţină locuri în PE

19 Mai 2009 | 0 comentarii | 505 vizualizari
Rating:
6 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
 
O serie de politicieni extremişti din ţările europene ar putea câştiga locuri în Parlamentul European, ca urmare a interesului scăzut al populaţiei şi a perspectivelor economice sumbre, şi să încerce să formeze o coaliţie, comentează cotidianul britanic The Independent, citat de NewsIn.

"Este o tendinţă îngrijorătoare", a declarat Ursula Gacek, un europarlamemtar polonez de centru-dreapta, în a cărei ţară există partide catolice foarte conservatoare, iar şeful statului este preşedintele eurosceptic Lech Kaczynski. "Extremiştii sunt mai buni când e vorba de mobilizat votanţii, mizând pe temerile cetăţenilor sau vorbind despre protecţionism şi închiderea graniţelor", a mai spus aceasta.

Din Stockholm până în Sardinia, din Waterford până în Varşovia, un grup gălăgios şi eclectic de naţionalişti şi eurosceptici sunt în plină campanie, sperând să îşi înfrângă contracandidaţii pentru Parlamentul European. Antiislamiştii olandezi, naţionaliştii ungari, separatiştii italieni şi un partid irlandez împotriva Tratatului de la Lisabona concurează pentru mandate de europarlamentar la scrutinul care se va desfăşura în toate ţările UE între 4 şi 7 iunie. O combinaţie între o prezenţă scăzută la vot şi criza economică pare să joace în favoarea lor la aceste alegeri. Pierderea locurilor de muncă şi cele mai sumbre perspective economice din ultimele decenii au creat condiţiile ideale pentru candidaţi axaţi pe o singură temă sau pentru grupurile marginale ostile UE.

La fel ca şi eurodeputata Gacek, mulţi privesc victoria unor politicieni din extremele spectrului politic cu o trepidaţie care se învecinează cu frica şi îngrijorându-se că noii colegi parlamentari vor încerca să interfereze cu lucrările Parlamentului şi să limiteze puterile instituţiei. "Este destul de grav că sesiunile sunt întrerupte de militanţii anti-UE din Partidul pentru Independenţa Marii Britanii (UKIP), dar ce ne facem dacă aceşti oameni vor obţine, într-adevăr, puterea?", se întreabă un europarlamentar portughez.

În timpul ultimei sesiuni la Strasbourg de dinaintea alegerilor, discuţiile despre schimbările ce ar urma să aibă loc în echilibrul de putere au dominat coridoarele. La un pahar de vin în barurile Parlamentului, politicienii cântăreau posibile alianţe pentru a întrerupe dominaţia polului de centru-dreapta şi a socialiştilor. O posibilitate ar fi consolidarea unei noi facţiuni eurosceptice, ca urmare a planului mult criticat al conservatorilor britanici de a abandona puternica umbrelă de centru-dreapta, Partidul Popular European. Conservatorii ar căuta acum, potrivit unor informaţii, să se alieze cu partidul omului de afaceri irlandez Declan Ganley, Libertas, o mişcare paneuropeană creată special pentru a împiedica adoptarea Tratatului de la Lisabona.

Şi mai îngrijorătoare este ameninţarea extremei-drepte, care ar putea include Partidul Naţional Britanic (BNP), care se pare că va câştiga cel puţin un loc şi care caută o "mai bună cooperare între naţionaliştiii europeni". Luna trecută, liderul BPN, Simon Darby, a fost întâmpinat cu salutul nazist la o reuniune a extremei-drepte la Milano, organizată de Roberto Fioare, un europarlamentar italian şi conducătorul Forza Nuova, care doreşte expulzarea a aproape 150.000 de romi din Italia.

"Este foarte ironic că aceste grupuri au decis să candideze la nivel european, dat fiind faptul că, de fapt, ele se declară împotriva ideii de Uniune Europeană", spune preşedinta Partidului Verde, Monica Frassoni. Ea atrage atenţia că aceste partide sunt atât de înrădăcinate în politica internă, încât grupurile din România şi Ungaria, care fac campanie pe teme antirome, nu se vor grăbi se să alieze, de exemplu, cu Vlaams Belang, care doreşte independenţa flamanzilor. "Nu văd cum s-ar putea organiza credibil într-o nouă facţiune având în vedere dezorganizarea şi izolarea cu care s-au confruntat înainte", a mai spus Frassoni.

Un nou grup al partidelor de extremă-dreapta - Identitate, Tradiţie, Suveranitate - s-a dezmembrat în mod spectaculos la numai câteva săptămâni după crearea sa în 2007. Grupul s-a dezintegrat când Allessandra Mussolini s-a considerat jignită de colegii ei români, iar polonezii s-au enervat din cauza unor comentarii ale austriecilor legate de necesitatea modificării frontierei germano-poloneze. Atmosfera din interiorul acestui grup este departe de spiritul bonom european, care i-a convins până şi europarlamentari britanici să îşi sărute colegii pe ambii obraji.

"Inevitabil, totul a degenerat în haos, iar acum nu vor ajunge la numărul necesar pentru a crea o nouă entitate politică", a spus Andrew Duff, un europarlamentar liberal britanic, referindu-se la recenta modificare a regulamentului, ce triplează la 28 numărul de europarlamentari necesar pentru a înfiinţa un grup. Numai un grup politic poate avea influenţă în Parlamentul European. "Membrii independenţi nu contează aprope deloc, şi de aceea riscul reprezentat de aceşti extremişti nu este aşa de semnificativ", a adăugat Duff.

De cealaltă parte, PE riscă să devină un loc de întâlnire pentru politicieni dornici de afirmare sau pentru politicieni eşuaţi la ei în ţară. Fosta stea în ascensiune a scenei politice din Franţa, Rachida Dati (UMP), poate să se laude măcar cu experienţă instituţională, spre deosebire de grupul de starlete de televiziune şi de manechine scoase la înaintare de Silvio Berlusconi şi de partidul său de centru-dreapta. Soţia lui Berulsconi a fost revoltată de acest fapt şi a intentat divorţ, spunând că ceea ce a făcut Berlusconi este o "neruşinare".

În Marea Britanie, fosta vedetă a emisiunii "The Apprentice", Katie Hopkins, a anunţat că va fi singura candidată a Partidului Independent al lui Katie Olivia Hopkins din Exeter.

"Ne face să arătăm ca un grup de amatori", a declarat un deputat olandez din PE. Chiar dacă PE şi-a consolidat puterea de când a devenit, acum trei decenii, o instituţie aleasă democratic, şi acum doreşte să legifereze tot ce se poate, singurul parlament transnaţional din lume îi lasă pe majoritatea europenilor reci. Două treimi spun că ştiu puţine sau aproape nimic despre acesta şi despre ce face şi numai o treime plănuiesc să voteze luna viitoare, se arată într-un sondaj. "Toată lumea îşi face probleme în legătură cu criza economică, dar oamenii nu cred că PE va putea să rezolve aceste probleme", consideră Frassoni.

Cei 785 de europarlamentari învinovăţesc de obicei mass-media pentru lipsa de interes a publicului, acuzând-o că nu relatează despre realizările sale legislative legate de chestiuni diverse, cum ar fi orele de muncă pentru angajaţi, obiectivele de mediu ale UE, tarifele de roaming. Dimpotrivă, reputaţia PE este afectată adesea de scandaluri legate de salariile eurodeputaţilor şi de extravaganţa de a avea două sedii. Parlamentari şi armate de asistenţi şi translatori părăsesc sediul din oţel şi sticlă de la Bruxelles o dată pe lună pentru a călători până la Strasbourg pentru o sesiune plenară de patru zile. Naveta eurodeputaţilor este denumită ironic "circul călător" şi "euro-sinecura" sau orice combinaţie dintre cele două.

Naveta lunară în Franţa a mii de oameni cărând cutii cu documente şi întreţinerea unui sediu care stă gol în mare parte a anului îi costă pe contribuabilii europeni 200 de milioane de euro pe an. Restaurantele din Strasbourg gem în serile respective de europarlamentari, dar mulţi reprezentanţi nici nu se obosesc să apară la sesiunile plenare. "La ultima sesiune au lipsit în jur de 150 de colegi, ceea ce este complet inacceptabil şi periculos pentru că afectează rezultatul votului", spune liberalul britanic Andrew Duff. "Unii mediteraneeni abia dacă se arată pe aici", comentează Duff.

Alţii privesc cu frustrare opoziţia Parlamentului de a se autoreforma. "În trecut, Strasbourgul era un simbol al reconcilierii franco-germane. Acum este un simbol al irosinţei", spune Alexander Alvaro, un europarlamentar liberal german care militează pentru renunţarea la sediul din Strasbourg - un aranjament istoric prevăzut în tratatele europene.

Totuşi, există semne că PE a înţeles mesajul. Noi reguli privind banii primiţi de europarlamentari vor mai limita excesele. Dacă Irlanda va vota Tratatul de la Lisabona cu ocazia unui al doilea referendum la toamnă, Strasbourgul va avea o putere mai mare asupra justiţiei, imigraţiei, politicii externe, şi nu îşi va mai irosi timpul adoptând rezoluţii asupra unor chestiuni care îi depăşesc competenţele.

În mod ironic, eurofobii şi extremiştii s-ar putea trezi că vor avea în mâini o putere reală, în loc să discute despre situaţia din Myanmar şi dispariţia ursului brun.

 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ULTIMA ORA
 
CELE MAI