Home » Arte & Popcult » Arte Vizuale » Expoziţie de fotografii şi documente la Muzeul Naţional al Ţăranului Român: Rezistenţa de la Nucşoara

Expoziţie de fotografii şi documente la Muzeul Naţional al Ţăranului Român: Rezistenţa de la Nucşoara

29 Oct 2009 Marius Ghilezan | 0 comentarii | 1125 vizualizari
Rating:
8 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Fotografii, documente şi mărturii ale rezistenţei din Munţii Făgăraşului sunt găzduite în Sala „Irina Nicolau“ a Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti.
 
Fotografii cu grota de la Rapele
Evenimentul a fost posibil datorită entuziasmului, a muncii de cercetare, timp de două decenii, prin Arhivele Securităţii, a neobositei Ioana Raluca Voicu, fiica lui Toma Arnăuţoiu, şeful grupului de partizani. Născută în grota de pe Râpele cu brazi din Făgăraş, a stat ascunsă timp de doi ani, până ce părinţii ei au fost capturaţi de către ofiţerii instituţiei represive. În 1959, membrii grupului au fost arestaţi şi executaţi la Jilava, fiica neînfricatului Arnăuţoiu fiind dusă la un orfelinat. De-abia în 1989, părinţii săi adoptivi i-au spus care îi este originea. Ioana Voicu-Arnăuţoiu a devenit o militantă neobosită pentru aflarea adevărului istoric. Membră a Alianţei Civice, a participat la mitingurile de după 1990.

În acest timp şi-a căutat identitatea şi datele biografice ale părinţilor săi, grupându-le toate într-o carte apărută la Editura Vremea. Grupul de la Nucşoara, cum mai era cunoscut grupul de luptători din munţi, nu avea un renume prea bun nici după revoluţie. Anii de dezinformare ai regimului comunist au infectat corpul social şi au denaturat realităţile războinice. Un grup de ofiţeri ai armatei regale s-a refugiat în munţii Făgăraş cu gândul de a organiza rezistenţa contra puterii de sorginte sovietică.

Ei credeau că Aliaţii vor da o mână de ajutor. În frig şi printre gheţuri, hrăniţi în taină de ţăranii curajoşi, au supravieţuit asaltului trupelor de represiune timp de aproape 14 ani. Elisabeta Rizea, un monument de înţelepciune ţărănească, a fost una dintre femeile care duceau informaţii şi de-ale gurii celor din munţi. A fost arestată şi torturată ani de zile. A rămas celebră prin rugăciunea ei: „Îmi făceam zilnic cruce cu limba în cerul gurii ca să mă ajute Dumnezeu să nu spun nimic“. Şi nu şi-a trădat semenii.

În sala de la etajul 1 al MNŢR, zeci de documente din Arhivele CNSAS şi fotografii făcute de ofiţeri ai Securităţii sunt puse la dispoziţia publicului, printr-o expoziţie de excepţie. Printre hainele ţărăneşti aparţinând mamei naturale a Ioanei Voicu şi un triptic de lemn, remarcabile sunt notele scrise de mână care mărturisesc anii de rezistenţă. Tinerii pot afla că printre bunicii lor au fost şi oameni care au pus mai presus de viaţa lor iubirea de ţară.

Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu este absolventă a secţiei de vioară a Conservatorului din Bucureşti. În prezent este conferenţiar universitar la Universitatea de Muzică din Bucureşti. A susţinut concerte şi recitaluri în ţară şi străinătate. La Simpozioanele de la Sighet a prezentat comunicări despre lupta de rezistenţă din Făgăraş (grupurile de la Nucşoara şi Dragoslavele) şi detenţia lui Ion Mihalache, comunicări publicate în „Analele Sighet“, ziarul „România liberă“, „Revista 22“. A publicat cartea de documente Toma Arnăuţoiu - grupul de la Nucşoara, Editura Vremea, Bucureşti, 1997, lucrare premiată cu „Premiul pentru carte de documente“ la Salonul Naţional de Carte - Constanţa, 1998.

Generalul Pleşiţă, coordonatorul trupelor de Securitate care au reuşit să-i captureze pe partizani doar cu ajutorul câtorva mii de soldaţi, a murit recent, fără a da socoteală în justiţie pentru crimele săvârşite. A schingiuit în beciurile Securităţii mii de ţărani şi nu a avut nici pe patul de moarte vreun regret.
 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ARTE VIZUALE
 
CELE MAI