“Experienţele de neuitat” ale unor tinere românce plecate la muncă în SUA

American Experience (AE) e o agenţie de recrutare de mare amploare, cu 15 centre deschise în toată ţara, care prin unele dintre programele sale - Work and Travel - promite tinerilor studenţi români şansa unei experienţe americane de neuitat. Şi o şi oferă. Feedback-ul este impresionant, cel puţin pe site-ul organizaţiei. AE propune mai multe tipuri de servicii. Contra sumei de 590 de dolari, unui tânăr aplicant “independent” (care doreşte să-şi caute singur de lucru) i se va intermedia obţinerea vizei SUA. Există şi o a doua variantă, numită “Job asigurat”, care presupune că AE se angajează să găsească un loc de muncă plus cazare, contra sumei de 790 de dolari. Pentru 100-200 de dolari în plus, studentul îşi poate alege regiunea. Se merge pe principiul investiţiei: se investeşte o sumă pe care tânărul/tânăra şi-o va recupera câştigând şi ceva în plus (bani şi experienţă de muncă şi viaţă în SUA).

 

Două tinere studente, cliente ale American Experience pentru vara lui 2008, au povestit pentru cotidianul.ro despre cum experienţa americană oferită de AE s-a dovedit mai degrabă una românească, păguboasă într-un caz şi cel puţin riscantă în cel de-al doilea caz.

 

Pe 15 ianuarie 2008, Alexandra Aldea, studentă la Comunicare şi Relaţii Publice, s-a înscris în cadrul programului Work and Travel SUA 2008 la agenţia American Experience - AE optând pentru “o ofertă într-un hotel din Block Island, statul Rhode Island”. Oferta e confirmată de angajata AE Iulia Stancu pentru iunie 2008, iar suma (de 950 dolari) e achitată integral.

 

“În aprilie 2008, agenţia mă înştiinţează că oferta cade, din cauza unor neînţelegeri cu angajatorul. Mi se indică alte oferte, fără posibilitatea de a mai găsi ceva similar ca zonă ori ca job. Având de ales între a accepta o noua ofertă sau a-mi reface planurile pentru vara cu pricina, minus 1.000 de dolari, am acceptat un post de chelneriţă în Naples, Florida”, povesteşte Alexandra.

 

Suma de mai sus includea serviciul de căutare al unui loc de cazare rezonabil ca preţ, serviciu oferit de către cei de la AE. În plus faţă de acesta, AE a solicitat (printr-un recruiter manager regional) 300 de dolari, chiria pe prima lună de cazare. Astfel, la începutul lunii mai 2008, Alexandra a fost contactată de o altă studentă care urma să lucreze în acelaşi restaurant din Florida şi care, la rândul ei, fusese sunată “de către un anume domn Alex Gomoescu, recruiter manager la AE. Acesta solicita strângerea celor 300 de dolari de la fiecare. Alexandra ne-a declarat că după ce a verificat calitatea lui Alex Gomoescu de colaborator al AE (a aflat că el era responsabil şi pentru joburile de chelneriţe), i-a plătit cei 300 de dolari, fără a i se tăia însă nici o chitanţă. Exprimându-şi nedumerirea, “replica celor de la American Experience a fost că un astfel de act este inutil şi că, în cazul în care una dintre fete nu va obţine viza (interviurile pentru obţinerea vizelor au fost abia în luna iunie 2008, deşi în programul iniţial li se promisese că totul va fi limpede până în aprilie - mai), agenţia îl va contacta pe Gomoescu şi va înapoia banii”, ne-a explicat Alexandra.

 

După obţinerea vizei, în iunie 2008, cu câteva zile înainte plecării, Alexandra Aldea a primit pe e-mail biletul de avion pentru SUA, Florida. “Acesta a fost plătit în euro, costând 930 euro, de fapt 830, pentru că 100 fuseseră achitaţi încă din primele 30 de zile de la înscrierea în programul Work and Travel”, povesteşte ea.

 

Pe data de 22 iunie 2008, prima dintre fetele cu care avea să locuiască în Naples, Florida, a pornit spre aventura americană.

 

“La doar două zile după ce a ajuns în Naples, fata mi-a scris un e-mail în care îmi spunea că sunt probleme mari cu angajatorul american. Omul se jura că nu i-a promis niciodată românului Alex Gomoescu că va angaja tineri veniţi din România, fiind el însuşi îngrozit când a aflat că alte trei fete erau cu un picior în avion spre America, toate aşteptându-se ca el să le angajeze şi să le plătească o vară întreagă, în timp ce el plănuia să închidă restaurantul în vara aceea”, povesteşte Alexandra conţinutul e-mailului.

 

Mesajul e de natură s-o îngrijoreze atât pe ea cât şi pe familia ei care cere explicaţii AE, unde li se comunică faptul că “totul va fi în regulă”. Adică “agenţia va veni cu trei oferte noi de joburi”. Cu mai puţin de o săptămână înaintea plecării.

 

“AE nu mi-a trimis nici măcar o singură ofertă”. “Tata a venit personal la agenţie şi a depus o plângere în care se precizau sumele pe care agenţia le încasase în schimbul unor servicii contractuale din care nici măcar unul nu fusese îndeplinit. Cererea a fost semnată şi înregistrată de un alt angajat al American Experience, Alexandru Tuţu”, povesteşte Alexandra.

 

“La ora 17.00, în ziua dinaintea plecării, agenţia mi-a comunicat telefonic că a identificat o ofertă, în Arizona, pe care aş putea-o «alege». Desigur, nu se ştia exact cum rămâne cu banii deja plătiţi pentru cazare şi drum, destinaţia Florida. Dar, am fost asigurată, pentru Arizona nu mai trebuia drumul. Odată ce acceptam oferta, se considera că agenţia şi-a făcut treaba, dar - explică Alexandra - era un job despre care nu puteau să-mi spună mai nimic, erau câteva ore până la plecare, nu aveam timp să verific dacă oferta e reală, în plus nu aveam cazare asigurată, aşa că părinţii mei au decis că nu mă pot lăsa să plec în aceste condiţii”.

 

“Părinţii mei au scris o nouă cerere de returnare a fondurilor către American Experience, adresată Iuliei Stancu, cerere rămasă şi ea fără nici un răspuns”, încheie Alexandra Aldea.

 

Familia Aldea a avut o tentativă de a-şi cere drepturile în justiţie, dar costurile s-au dovedit prea mari.

 

Alexandra Aldea nu e singura care a păţit aşa ceva.

 

Povestea Alexandrei Aldea e confirmată de o altă studentă, la Drept, care nu doreşte să-şi facă public numele. Ea e cea dintâi plecată în Naples, Florida, care a aflat pe pielea ei că oferta AE nu era una reală şi a trimis e-mailul de avertizare celorlalte.

 

Aceasta a povestit pentru cotidianul.ro (vezi şi fişierele audio ataşate) cum, odată ajunsă la restaurantul din Naples, Florida, a aflat că acesta e în pragul falimentului, iar patronul nu avea habar de studentele din România care urmau să lucreze la el pe timpul verii.

 

“Am primit un mail de la Alex Gomoescu, dar i-am explicat că anul acesta nu am nevoie să angajez pe timpul verii”, i-a replicat angajatorul american tinerei românce, arătându-i e-mailul trimis agentului de recrutare în aprilie-mai.

 

Timp de trei săptămâni a încercat singură să-şi găsească de lucru, a depus sute de aplicaţii, a umblat din magazin în magazin, din restaurant în restaurant. Cazarea, deşi asigurată pe o lună şi în regulă, într-o mică comunitate de români, era la distanţă mare de centrul comercial. A parcurs zilnic zeci de kilometri pe jos sau cu bicicleta.

 

Acasă, familia a făcut scandal punând presiune pe AE. Pe de altă parte, Alex Gomoescu declara la Bucureşti că el îi oferă joburi, dar ea le refuză. Tânăra explică despre ce fel de oferte era vorba: “Vorbea pentru un job şi ne trimitea, de fiecare dată, pe toţi, imaginează-ţi, 10-15 români pe câte un singur job”, povesteşte ea.

 

I s-a propus o slujbă în Arizona, dar era cu venit nesigur, din comision, şi a refuzat. La finele celor trei săptămâni a primit, în cele din urmă, de la Bucureşti, o ofertă pe care a considerat-o rezonabilă, în Wisconsin, cu venit sigur, un job de menajeră. Pe drum, alte peripeţii: biletul de avion, garantat de AE, nu era confirmat, a înnoptat în aeroport, fără bani etc.

 

În Wisconsin, în încercarea de a-şi scoate până la urmă investiţia, a muncit până la 16 ore pe zi, găsind un al doilea job, unul în care câştiga mai mult, însă unul aspru, “de bărbat” - debarasator într-un restaurant (având de cărat uneori până la 20 de kilograme). Spre finalul şederii, după aproape două luni, şi-a găsit singură o slujbă care chiar i-a făcut plăcere, vânzătoare într-un magazin de haine.

 

Întrebată dacă a meritat, până la urmă, şi dacă a reuşit să-şi scoată investiţia şi să plătească o datorie la care a trebuit să recurgă pentru această aventură, tânăra ne-a declarat că datoria nu a plătit-o, dar, retrospectiv, a meritat. “Toată lumea care vine să muncească, aşa, în America trece prin perioade urâte, dar la final lucrurile bune tind să rămână. Mi-am făcut prieteni, am folosit banii câştigaţi pentru a face o excursie la Niagara. Chiar aş mai merge. Dar nu cu AE.”

 

 

Contactată de cotidianul.ro, agenţia American Experience ne-a declarat, prin vocea lui Alexandru David, PR officer, că Iulia Stancu nu mai lucrează la ei, că, din câte e informat, nu există probleme la programul Work and Travel şi nici la alte programe mai puţin populare şi că nu există situaţii în care oferta de job propusă de agenţie să nu fie valabilă.

 

Domnul Alex Gomoescu nu a putut fi contactat, iar domnul Alexandru Tuţu, director regional pe Bucureşti-Muntenia şi coordonator al Departamentului Vânzări, ne-a declarat următoarele: “Reclamaţii pot apărea oricând, de pildă cineva se poate plânge că nu e cald în avion. (...) Nu sunt informaţii despre cazul din Naples. (...) Din ţară nu pleacă nimeni fără job, iar joburile sunt reale, nu pe hârtie. (...) Dacă o ofertă nu mai e valabilă, niciodată nu se oferă o singură alternativă, totdeauna clientul are de unde alege, iar dacă vrea să îşi recupereze banii situaţia se rezolvă pe cale amiabilă, depinde de situaţie, dar nu au fost astfel de cazuri. (...) Toţi angajatorii sunt verificaţi de partea americană, pentru că programul Work and Travel e un program de amploare, de schimb cultural, supervizat de Departamentul de Stat American. (...) Dacă, presupunând prin absurd, un client întâmpină probleme, agenţia menţine contactul cu el şi îi oferă asistenţă 24 de ore din 24, dacă cineva ar avea probleme cu angajatorul ar fi relocat imediat, ar fi trimis imediat la alt angajator”, a încheiat acesta. (M.B.)