Home » Arte & Popcult » Teatru » Epopee, caut erou!

Epopee, caut erou!

08 Mar 2009 Gabriela Lupu | 2 comentarii | 4494 vizualizari
Rating:
13 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Cel mai mare pariu al stagiunii, „Epopeea lui Ghilgamesh“, regia Dragoş Galgoţiu, a avut premiera la Odeon.
 
Enkidu, Istvan Teglas, imblanzit de curtezana, Meda Victor
Enkidu (Istvan Teglaş), îmblânzit de curtezană (Meda Victor). Sursa: Mihaela Marin
Prima poveste a omenirii a prins viaţă pe scenă în decorurile grandioase semnate de Andrei Both şi cu costume de un fast ce sfidează criza mondială realizate de Doina Levintza. Spectacolul lui Dragoş Galgoţiu este o megaproducţie întrecută în măreţie poate doar de „Faustul” lui Silviu Purcărete. Deşi poate părea că lumea arde şi regizorii români se piaptănă, curajul de a readuce în atenţia unui public a cărui inimă a început să bată pe ritmuri de manele un text fundamental al omenirii este fără îndoială demn de toată lauda.

Că publicul nu este încă destul de instruit şi de pregătit pentru o incursiune mult prea cultă în l­e­gendă şi în mitologie care să se mai şi întindă pe parcursul a patru ore a stat dovadă faptul că numărul spectatorilor s-a înjumă­tăţit după pauză, mulţi plecând fără să le mai pese de destinul lui Ghilgamesh şi al prietenului său Enkidu. Şi dacă nu au aflat acum cum se termină povestea, probabil că nu vor mai şti niciodată, asta dacă nu cumva or fi plecat de la teatru direct la bibliotecă, nemaisuportând suspansul. Spectacolul este fără îndoială unul foarte muncit, regizorul nelăsând nimic la voia întâmplării şi ţinând cu dinţii ca povestea să fie completă.

N-ar fi stricat poate, pentru a-şi păstra spectatorii în sală, să mai ardă nişte etape şi să treacă peste anumite momente care nu erau esenţiale, cum a fost apariţia nimfei Siduri (un fel de sirenă gonflabilă), care în afară de prezentarea unor sâni goi, frumoşi ce-i drept, nu a contribuit cu nimic la dezvoltarea poveştii. Unii dintre actori au fost creatorii unor momente de mare artă cu atât mai dificile cu cât exprimarea se făcea aproape exclusiv în mono­loage, unele dintre ele lungi cât o zi de post.

Excelent s-au descurcat în hăţişul unor tirade de vreun sfert de oră Oana Ştefănescu (Nin­sun, mama lui Ghilgamesh), care interpreta cu un fior de mare tragediană, Camelia Maxim (Ereshkigal, zeiţa lumii de jos), Dan Bădărău (zeul solar Shamash), Gabriel Pintilei (Orbul povestitor) şi Constantin Cojocaru, care, prin Utnapishtim-ul său, făcut cu mult umor, a fost o boare de zefir în atmosfera grea, atât de pătrunsă de importanţa „momentului” de tipul: „Jucăm o epopee, hai să fim cu toţii plini de respect!”. Cât se poate de onorabil şi-au dus la capăt misiunea tinerele actriţe Ana Ularu (Ishtar), Meda Victor (curtezana Shamhat) şi Mălina Tomoiagă (mireasa). O găselniţă excelentă a fost aceea ca povestea lui Ghilgamesh să fie spusă de celelalte personaje.

Din păcate, regizorul nu a fost consecvent cu ideea iniţială care ar fi putut fi un loz câştigător şi, când nu se mai aştepta nimeni, Ghilgamesh începe să vorbească. O idee foarte proastă pentru că Tudor Aaron Istodor, interpretul lui Ghilgamesh, este de departe cel mai slab actor din distribuţie. Câtă vreme făcea figu­raţie în propria poveste, totul era OK, ca erou însă lasă foarte mult de dorit. Asta cu atât mai mult cu cât par­tenerul său, interpretul lui Enkidu, Istvan Teglaş, face un rol de zile mari. Apariţia lui pe scenă, magnetică de-a dreptul, îl scotea complet din „cărţi” pe Ghil­ga­mesh, lucru care te făcea să te în­trebi de ce oare nu se cheamă spec­ta­colul „Epopeea lui Enkidu”.

Teglaş a fost sen­za­ţional, mişcându-se cu o agilitate de fiară sălbatică, ema­nând forţă prin toţi porii, fiind în acelaşi timp, paradoxal, înzestrat cu o sensibilitate de copil. În ciuda înfăţişării sale atleti­ce, întru­chipare a noţiunii de „macho”, Teglaş e capabil să transmită extrem de multă emoţie, cum se întâmplă în scena agoniei lui Enkidu, care este pur şi simplu de­vastatoare. În oglindă, Istodor se mişcă de parcă ar fi un animal împăiat, n-are nici un strop de carismă, iar pre­zentarea lui Ghilgamesh „el este frumos, el este perfect” pare complet fără aco­perire. Aşa se face că epopeea e minu­nată, dar eroul lipseşte cu desăvârşire.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

2 comentarii

 
1
stefan laur 14-Mar-2009 23:00
Galgotiu e In cautarea lui Ghilgames
Pe Ghilgames Istodor l-am vazut intr-o ABERATIE de-a lui Top la Green Hours. Pe Enkidu Teglas L-am vazut in 2 spectacole de dans, unde e impecabil. La Teatrul ion creanga in Calatoria si la Teatrul Foarte Mic in Promised Land. Bravo pentru ambele. Epopeea Teatrului Odeon poate fi recomandata ca somnifer. S-ar consuma in kilograme, nu in 4 ore. Slab rau tot ce e la Odeon. In cautarea lui ghilgames ...pe banii Primariei.
2
roscana 05-Apr-2009 00:06
...un infern plin de erori...
... plin de panouri mobile care zangane si de rotile... insasi planta nemuririi pe care nefericitul ghilgames (dar nici tudor aaron istodor nu cred ca e fericit) o scapa din mana e la final calcata tot de rotile ( e un detaliu urat, un simbol al neglijentei fata de simbolurile scenice)... eu cred ca actorii sunt nefericiti, pentru ca sunt dezorientati.... dragos galgotiu i-a neglijat pentru a se ocupa de simboluri mari si multe.... dar apoi le-a neglijat si pe acestea... ce sa mai spunem de biata epopee! ... un spectacol lectura ar fi fost cinstit si placut pentru toata lumea... publicul vine pentru ca iubeste epopeea lui ghilgames... asista la inmormantarea ei... (si inca publicul e ok, ca pleaca apoi inapoi la vietisoara lui, ... cinste actorilor ca fac fata haosului general, cu profesionalism si dedicatie) p.s. acompaniamentul "touchy" de pian... bate de departe si incursiunile de jazz... si canapeaua rosie... tot pe rotile...
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
TEATRU
 
CELE MAI