Tuturor celor pe care i-am tradat, smintit, dezamagit: le cer iertare.
Ma lepad abia acum, la sfirsitul vietii, de vechile legaturi cu ingerii cazuti ai Securitatii. Semnind un angajament in tinerete, am devenit toata viata un gardian al Partidului ateu, spionind vietile celor iubitori de libertate. Inteleg doar astazi ca, prin turnatorie, am pacatuit impotriva aproapelui. Frica instalata de tancurile sovietice m-a facut sa uit glasul Celui care a spus: "Nu te teme" (Luca 5, 11). Ca toti oamenii aflati "supt vremi", am crezut si eu in vesnicia comunismului. Nu i-am demascat minciuna in miezul sau putred si bolnav.
Publicitate
Nu i-am condamnat erezia si nici inumana plasmuire a "omului nou." Ca ales al Domnului, n-am stiut sa predic prin vorbe si prin fapte speranta si curajul. In felul acesta, am semanat indoiala fata de credinta.
Desi crestini venerabili facusera temnita grea pentru impotrivirea fata de bolsevism - din Banat pina in Ucraina si din landul Brandenburgic pina in Vorkuta sau Kamceatka - tineretele mele s-au obisnuit cu trista duplicitate a vietii de preot al Bisericii si colaborator al organelor de Stat. Am acceptat excomunicarea fratelui meu, pr. Calciu-Dumitreasa. M-am scaldat in apele gri-unsuroase ale fatarniciei. Prin ploconeli si ospete manastiresti cu tovarasii din marea nomenclatura, am urcat nestingherit in ierarhie. Romania suferea de foame, iar eu uitam de votul saraciei monahale, participind la congrese ecumenice despre lupta pentru pace. In timpul darimarii lacasurilor de cult am laudat ideologia Internationalei socialiste. Am nesocotit eroismul sfinteniei. Am iubit puterea lumeasca. Am cautat prietenia mai-marilor cetatii. Mi-am spus mereu ca tradarea Evangheliei e indreptatita prin supravietuirea aparatului bisericesc, cu toate cele bune si cele rele. Fara de cuget, am gresit si cer iertare prietenilor si dusmanilor, deopotriva.
Mai stiu, in plus, ca lunga tacere asternuta dupa Revolutie n-a fost de bun augur. In absenta acestei spovedanii publice, ceruta de Didahia apostolilor (4,14), am acceptat santajul politic. O dosariada subterana a intirziat curatirea Bisericii noastre. Coruptia morala si financiara a inflorit. Minciuna a persistat.
In ceasul al 11-lea sintem pesemne datori cu un munte de tacere si un veac de singuratate.
TOti trebuie sa ne cerem iertare si sa-i pomenim in rugaciuni pe cei care s-au sacrificat si au facut posibil sa auzim iarasi vocea constiintei.Toti am gresit ;la cer si la pamant;Imi pare nespus de rau pentru cei ce nu mai pot auzi,,GLASUL-NU TE TEME -EU VOI FI CU VOI PANA LA SFARSITUL VEACURILOR--AMIN
este acesta vre un episod din filmele cu prosti ?poi daca 17 ani nu au fost suficienti pentru a se adeverii fiecare la culoare credeti ca acum cand odata cu democratia ,sau mai bine zis cu posibilitatea de a rade in fata cuiva cu tupeu si aroganta ....acum cand si banul curge ...nu mai picura ca odinoara ....vor recunoaste ???cei care au fost oameni ,sunt si acum oameni ....preoti fiind si cei care au avut grade sunt si acum la fel ...
Dupa ce saptamana trecuta a criticat lipsa unei spovedanii publice a ierarhilor cu nume de cod, eroul nostru, Mihail Neamtu, schimba registrul si ofera acestora un model de spovedanie. Incercarea de empatie pastorala si de profetism moral este desigur sincera. Insa ea frizeaza ridicolul: atat din punct de vedere etic cat si teologic, acest tip de abordare mi se pare superficial si fatarnic. Pt. domnul Neamtu un esec lamentabil.
Sunt departe de a apara atitudinea Bisericii din ultimii 18 ani in privinta colaborarii cu fostul regim. Daca si-ar fi ascultat menirea profetica, ea ar fi trebuit sa demareze chiar inainte de existenta CNSAS un proces de lamurire interna.
Insa acest scenariu de spovedanie publica pe care il propune ca o reteta ultima, salvatoare, dl. Neamtu aminteste mai degraba de procesele de partid, cu marturisirile lor autoincriminatorii, decat de o vindecare moral-duhovniceasca. Patetic, simplist si autosuficient. Atat.
Cred ca o atitudine de profetism civic si teologic ar consta in sustinerea unui discernamant public de diferentiere a vinei, tinandu-se cont de contextul istoric, de presiunea cotidiana la care era supusa Biserica in intregul ei. Ar fi multe de scris in aceast directie, mai ales din partea unui teolog. Curajul nu consta in a da cu piatra, ci a contribui la lamurirea lucrurilor. Mi se pare salutara pozitia lui Andrei Plesu (intr-un articol recent din Dilema veche):
"Trebuie, de asemenea, să procedăm consecvent, după o ierarhie clară a vinovăţiilor verificabile şi a priorităţilor. Altfel, vom ţine discursuri simbolice vide şi vom sacrifica, principial, capacităţi utile, n timp ce cohorte ntregi de şoprle ni se vor strecura printre degete."
Nu sunt de acord cu tine. Oamenii vizati de Mihail Neamtu sunt oameni care nu pricep limbajul articulat silogistic. Trimiterea la Pimen e destul de transparenta.
Apoi, nici citatul din Andrei Plesu (reia citatul please!) nu lamuresc mai mult lucrurile. Un discurs empatic, o incercare de a asuma vina in locul lor chiar, este un gest inteligent si indica bun-simt. Sunt mai multe cai spre pocainta - sa nu uitam. Sinodul trebuie determinat sa ia atitudine macar in al 11-lea ceas. Asta e totul, restul tine de stilistica fiecarei persoane.
Din pacate aceasta pledoarie este aproape singulara la noi - dl Baconsky si-a pierdut greutatea teologica si a comentat mai degraba meciurile de rugby decit neliniste dinauntrul Bisericii. Ramin deci vocile mai tinere: Petre Guran, Bogdan Tataru-Cazaban, Neamtu...
@ cartago
,,dl. Neamtu aminteste mai degraba de procesele de partid, cu marturisirile lor autoincriminatorii, decat de o vindecare moral-duhovniceasca. Patetic, simplist si autosuficient. Atat."
Articol tip advertising ieftin pentru autor. Solutzia practica este foarte simpla: Sf. Sinod sa ceara tuturor ierarhilor sa-si publice pe internet dosarele de la CNSAS, asa cum a facut Mona Musca (au legal dreptul sa-si copieze integral dosarul) dupa care sa vina in fatza enoriasilor lor si sa se explice, justifice, spovedeasca, umileasca, etc etc dupa sufletul fiecaruia.
E atat de simplu....
Te inseli amarnic. Judeci inginereste, grabit si lipsit de profunzime.
1) Internetul nu se acceseaza in obcinele Bucovinei si nici Pimen nu cred ca stie unde-i tasta enter pe computer.
2) Neamtu atrage atentia asupra dimensiunii teologice a acestei reflectii: constientizarea vinei fata de porunca iubirii de aproapele. Nu vad ce este ieftin in cuvintele Evangheliei?
3) Expedierea spovedaniei in registrul exclusiv privat este marea bucurie a fostilor comunisti. Si ei au cerut Bisericii retragerea in ghetoul liturgic, tacerea absoluta la amvon. De aia a fost excomunicat Calciu Dumitreasa. Ce este deci 'advertising' in acest text?
Da poate am exagerat, pt. ca m-a provocat tipul de abordare. Insa faptul de a veni cu o reteta de spovedanie tip standard este o exagerare si mai mare. Nu vreau sa jignesc pe nimeni. Insa metoda este ieftina. Nu cred in eficienta "spovedaniilor" la microfon sau la televizor. Ceea ce ierarhii vizati rateaza, este sansa unui dialog deschis, a unei explicatii. Societatea civila ar trebui sa ii stimuleze la acest tip de dialog, nu la formule prefabricate de pocainta. Aici vad esecul dlui Neamtu.
Astept decizia sinodala de sapt. viitoare...
Nuantarea e bine venita. TREBUIE TOTUSI SPUS ca marturisirile TV si parodiile MEA CULPA in regim bolsevic n-au nimic cu adevaratul duh de smerenie al primilor crestini asupra carora atrage atentia (cf Didahia 4.14) dl Neamtu.
E clar ca sugestia din acest articol este riscanta dar extrema. O solutie unilaterala nu exista. Sugestii trebuie date si gasesc in acest text fraze foarte importante (Nu i-am demascat minciuna in miezul sau putred si bolnav. Nu i-am condamnat erezia si nici inumana plasmuire a ?omului nou.?
).
Faptul ca a iscat deja o dezbatere serioasa pe forum arata ca articolul si-a atins macar partial tinta.
Daca facem apel la Biserica primara, ar trebui tinut cont de urmatoarea diferenta majora: in comunism nu avem de a face cu niste cazuri singulare de compromis (cum au fost asa numitii lapsi, cei care se lepadasera de Hristos in timpul persecutiilor romane, iesind astfel din sanul Bisericii), ci de o adaptare resp. o continuare la nivel personal a pozitiei si practicilor oficiale ale BOR de atunci. Se uita acest detaliu. "Vina" se nuanteaza, discutia devine mai complexa.
Daca refuzam aceasta complexitate, vom ajunge sa punem sub semnul intrebarii intreaga legitimitate crestina a BOR (resp. a sinodalilor ei) din comunism. Ceea ce ar fi deplasat.
lucid
ai dreptate , dar cum vezi de ex. un caz in care un ierarh colabora cu securitatea pe problema maghiara sau catolica ? Daca s-ar afla public acest lucru , majoritatea romanilor nu i-ar mai invinovati dar ar fi extrem de deranjant pentru relatiile cu respectiva etnie si cu biserica sora .
Pe langa cohorta de neostangisti care a impanzit Romania burselor postdecembriste, si-au itit capsoarele si niste baieti cu pretentii neoconservatoare ("neoconservative" ar fi trebuit sa scriu, ca sa fiu in "trend" cu degenerarea limbii romane). De admirat pozitia lor anti-mainstream, dar numai in prima instanta. Cine incearca sa se apropie cat de cat de ei isi da seama in curand ca era prea frumos ca sa fie adevarat.
Din punct de vedere al caracterului, "dreptacii" autohtoni sunt din acelasi aluat ca si preopinentii lor. Niste produse de sera universitara, modificate genetic pentru rezistenta la bunul simt si la realitatea extramuros (adica din afara turnului de fildes).
Nu, nu asistam la un "razboi cultural", ci la o joaca de copii de bani gata. Unii au mers la sigur si si-au ales stanga, altii sunt capabili de voluptati ceva mai perverse si s-au plasat la dreapta. La fel ca in politica "oficiala": membrii partidelor intregului spectru, de la PRM la PNL, provin din aceeasi "pool" securista. Diferendele dintre ei nu sunt decat simple conflicte intermafiotice pentru ciolan; la o adica, la nevoie, corb la corb nu-si scoate ochii...
De aia o sa batem noi pasul pe loc inca muuulta vreme de-acum inainte.
Poftim ? Ce legatura are comentariul meu cu articolul ? Una foarte stransa, cu semnatarul articolului, cu excelenta sa turistica Theo Baconski, cu "katehonticii" si cu toti cei ca ei, astazi si maine... Daca ei sunt alternativa la Rogozanu, Bucurenci & Co., atunci chiar ca ramane cum am stabilit.
Dumnezeu cu mila !
Ci hai sa mai bem o palinca si sa mai mancam un caltabos, ca sa nu plece nimeni suparat ! Ca doar toti suntem romani, mai mult sau mai putin onesti...
Cred ca te inseli. Neamtu n-ar pozitie in establishment si este lipsit de canalele de promovare specifice stingii noastre de trei parale. Apoi: Bucurenci si studiile universitare. Nici Rogozanu nu pare sa fie obisnuit cu fisa de biblioteca, deci simetriile pe care le sugerezi sunt false.
Poti deci sa-ti maninci singur caltabosul fara sa-i bagi pe altii in hora.
Dle Neamtu, mi/a placut foarte mult textul dvs. de azi, l/am citit si l/am recitat ca pe o pagina de adevarata literatura. Ati reusit o mica bijuterie literara. Cum, in vremurile astea, este mare lucru a ajunge a mai trai si bucuria lecturii unui text, am simtit nevoia sa va multumesc, pur si simplu.
Dinescu , pe treptele CNSAS , la 12,30 , ne-a lasat in ceata cu declaratia lui ca multe dosare , inclusiv al Patriarhului Daniel , au fost arse pe 23 dec. 1989 .
corectie : l/am citit si l/am recitit ... desi, nici RECITAT nu era o eroare, aproape v/am recitat textul cu voce tare, unui amic, la telefon ... In fine, sincera consideratie!
De ce printre fetele bisericesti circula zvonul , imediat dupa alegerea lui Daniel , ca noul patriarh va incepe indepartarea unor ierarhi batrani care nu-i impartasesc ideile ? Este din nou CNSAS , ca si in politica , folosita ca arma ?
Dut-te mai si te culca!
Esti filosof si atat si habar n-ai de ce inseamna un preot de parohie, prin cate greutati si probleme trece si acum, daramite atunci, si tu esti mare moralist. Te-am vazut si cu domnii Plesu si Liiceanu, erai pe langa subiect. Erau jenati ca trebuie sa-ti asculte ineptiile. Din politete te-au tolerat.
O fi existand printre inaltii ierarhi vreunul atat de ticalosit incat sa fie aidoma celui descris in articol ? Si daca da , sunt multi ? Se doreste inducerea in mentalul colectiv a imaginii uraciunii pustiirii in loc prea sfant pentru toti ierarhii ?
Cum se face ca majoritatea celor mai inversunati atacatori ai ierarhilor n-au nici o treaba cu mersul la biserica , cu studiul Bibliei , cu punerea in practica a invataturilor crestine , dar sunt foarte toleranti cu valorile occidentale , cu filosofia a tot felul de atei , unii sinucigasi , cu sodomia , cu uciderea de nenascuti ?
Azi trebuia sa aflam verdicte CNSAS , azi ati aparut cu articolul . In acelasi registru , cand veti scrie o spovedanie a prestatorului din mass-media ?
Ma tem ca exista si mai rai. Prietene, nu uita ca istoria tradarilor incepe cu Iuda, care l-a dat MORTII pe Iisus. Asa si in Biserica, exista oameni care il urasc pe Hristos desi aparent il slujesc. Alaturi de ei sunt sfintii si marturisitorii - pe care Neamtu ii iubeste, neindoios. El nu vrea decit sinceritate de la cei chemati sa fie modele. E prea mult?
Unul care (23)
Esti penibil. Scrie intii corect in limba romana (Dut-te bre la dictzionar!) si apoi da cu noroi. Plesu si Liiceanu erau elogiosi fata de invitat, asta pentru orice privitor cu un IQ de minim 100 de puncte. Dumneata esti desfigurat de ura... Ce trist!
Germanul
Sa recapitulam deci:
Politie politica inseamna ....? Poate sa-mi spuna cineva ce inseamna?
Ce se intampla cu cei care au primit verdictul "infamant" si facut au facut mai mult bine decat rau? Stie cineva ceva de spre asta?Conteaza daca au facut si bine? Se pare ca nu intereseaza! Paiul lor e mai mare ca barna noastra!
Ce ati zice daca s-ar face un referendum in regiunile pastorite de acestia si credinciosii s-ar pronunta pentru? Crestinii stiu de ce!
In final o intrebare in vant!
Cu tortionarii cum ramane? Chiar am uitat cu totii de ei?
(28) Intrebarea este gresit pusa. De ce sa nu te doara alt aspect: faptul ca NICI O COMUNITATE DE CREDINCIOSI N-AR REFUZA CONFESIUNEA SMERITA A UNUI EPISCOP CARE AR SPUNE ADEVARUL DESPRE TRECUTUL SAU.
Evident, conteaza ca au facut si bine. De asta totul trebuie sa intre in logica iertarii si a impacarii. Paiul insa si cu birna e o problema de judecata individuala. Nicolae Corneanu n-a avut probleme sa dea cu subsemnatul si sa plece din tara cind altii mureau pe treptele Catedralei. O sa le spui rudelor celor morti povestea cu paiul si cu birna?
Evident, trebuie si o ierarhie a valorilor si un atac la nemernici. Dar cind e de facut o spovedanie nu spui ca altii au gresit mai mult decit tine...
Este unul din cele mai frumoase texte pe care le-am citit in Cotidianul, in ultima vreme. Multumesc, d-le Neamtu, nu-i luati in seama pe cei care va lovesc.
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
“Egoistul”, un spectacol în care Jean Anouilh se pare că şi-a ascuns biografia sub chipul maestrului Radu Beligan. Îl secundează Marin Moraru, Mihai Fotino, Carmen Stănescu, Lamia Beligan, Medeea Marinescu, Sanda Toma, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş. Sâmbătă, la Sala Amfiteatru a TNB.
Astăzi s-a deschis cea de-a 23-a ediţie a “Salonului Internaţional al Cărţii” de la Torino, care va dura până pe 17 mai. Sunt prezente peste 1.400 de standuri. O noutate a actualei ediţii este şi extinderea manifestării dincolo de hotarele regiunii: la Roma, Milano, Florenţa, Bologna şi Napoli. Pe lângă lansările de carte, publicul entuziast va putea asista la mese rotunde, conferinţe, dar şi la numeroasele concerte ce se vor derula în Salonul Galben de la Lingotto, precum şi în librăriile şi cafenelele din centrul oraşului.
Ploaie de bliţuri, numeroase personalităţi, în seara inaugurală. Cu “maximus, maximus” a fost primit Russell Crowe la premiera filmului “Robin Hood”, o ecranizare a legendei haiducului medieval englez, în viziunea regizorului Ridley Scott. Îi dă replica celebra Cate Blanchett în rolul Lady Marian.
Cu numai două zile înainte de deschiderea festivalului, în competiţia oficială a mai intrat o peliculă. E drept, autorul ei nu este un necunoscut. Organizatorii au admis înscrierea filmului „Route Irish” al lui Ken Loach.
Acesta a fost invitaţia clubului Fire pentru şapte tineri talentaţi care s-au duelat într-o confruntare artistică, miza fiind îndeplinirea visului oricărui folkist: o chitară electro-acustică Ibanez.
Între 21 şi 23 mai se dă adunarea amatorilor de rock, folk, funk, techno, raggae, hip-hop, house şi electro la Urziceni, într-un loc pitoresc, o pădure de 27 de hectare, la Iarmaroc Fest, eveniment ce-şi doreşte să recreeze întâlnirile duminicale de bâlci.
Noaptea europeană a muzeelor este patronată pentru a doua oară consecutiv de UNESCO. Anul acesta, sediul organizaţiei de la Paris îşi va deschide porţile în noaptea de sâmbătă spre duminică marelui public.
În 14 mai, la Festivalul Filmului de la Cannes, în secţiunea Cannes Classics, va fi prezentată capodopera lui Luchino Visconti, “Ghepardul”. Pelicula, realizată în 1963, după romanul omonim al lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, a fost distinsă cu Palme d’Or pentru cel mai bun film, la cea de-a 16-a ediţie de pe Croisette. Filmul va fi prezentat în avanpremieră mondială într-o versiune restaurată digital în 4K.
Celebra construcţie de 167 de metri (masa construcţiei are 113 metri, iar cupola, 47 de metri), al doilea edificiu ca înălţime din Italia, “La Molle Antonelliana”, situată în centrul istoric, simbol arhitectonic al oraşului Torino. Această construcţie, în forma cea mai paradoxală din câte pot exista, are o sală de proiecţie în care vizitatorii se pot întinde pe şezlonguri comode pentru a urmări filmele şi unde, la anumite intervale, proiecţiile se întrerup, cupola se deschide lăsându-te să urmăreşti stelele şi norii, care fug cu aceeaşi viteză ca şi imaginile fantastice ale lanternelor magice.
Protestele pensionarilor şi posibilele mari mişcări sindicale se pare că au generat unele frisoane. Drept urmare, presa “oficială” a luat atitudine. B1 şi EVZ au fost din nou în prima linie.
Ambasada Rusiei şi Centrul de Afaceri al CSI încearcă să aducă aminte că Rusia nu înseamnă doar gaze naturale, ci şi Cehov sau Mihalkov. Un prim pas este spectacolul de pe 16 mai, ora 18.00, de la Sala Tinerimea Română al ansamblului muzical căzăcesc “Jivaia Rus”. Urmează zilele culturii ruse în oraşele româneşti şi retrospective de filme după piesele lui Cehov, la 150 de ani de la naşterea autorului.
Sistemul sanitar românesc este fără îndoială şubrezit sau mai degrabă sabotat de perpetua confuzie birocratică în privinţa surselor de finanţare. Situaţia s-ar îmbunătăţi foarte simplu.
Pictoriţa Elisabeth Vigée-Le Brun, portretista Mariei Antoaneta, spunea despre Torino, în 1789, că este unul dintre cele mai spectaculoase oraşe ale Europei, unde “străzile, pieţele au o regularitate a ţesutului urban”.
Angajaţi punctuali şi un serviciu organizat după modelul nemţesc. În maximum o oră de la efectuarea apelului telefonic, orice fel de problemă legată de sistemul de electricitate este rezolvată. Aceasta este noutatea, în materie de servicii, oferită de electricienii care lucrează pentru serviciul IntervEL, un serviciu nou apărut pe piaţă.
În timp ce Mihaela Bucur de la Chemoform vorbea despre proporţia obligatorie a substanţelor chimice în apa de piscină mi-am adus aminte cum, prin 1993, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români se căina pe marginea unui bazin. Ce dracu' are, că schimb apa tot la două-trei zile şi tot se înverzeşte. Nici omul nostru şi nici românii în general nu prea au habar ce maşinărie complicată este o piscină.
Lansat în premieră mondială toamna trecută, la Festivalul de la Roma, “Concertul” regizorului francez de origine română Radu Mihăileanu a primit cel mai mare premiu decernat în Italia, “David di Donatello”, pentru cel mai bun film european.
Îndrăgostită de scenă şi de universul provocator al personajelor pe care le interpretează, Mirela Zeţa este printre puţinii artişti care preferă în egală măsură să trăiască în lumina reflectoarelor dar şi în spatele acesteia.
Nicicând Viena nu este mai frumoasă decât primăvara, când este scăldată de mirosul pomilor în floare. Este unul dintre cele mai înverzite oraşe ale Europei.
Muzeul Liechtenstein din Viena, complet renovat, el însuşi un univers baroc, găzduieşte una dintre cele mai importante colecţii private din lume, aparţinând Prinţului Hans Adam al II-lea de Liechtenstein. Colecţia cuprinde peste 1.500 de picturi, sculpturi şi piese de mobilier, de la Renaşterea timpurie până la Romantismul austriac.
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".