Home » Ultima ora » Societate » Duminică este Ziua Mondială a Libertăţii Presei

Duminică este Ziua Mondială a Libertăţii Presei

03 Mai 2009 | 0 comentarii | 961 vizualizari
Rating:
7 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
În timp ce în România se vorbeşte despre auto-reglementare şi de o presă parţial liberă, în alte ţări libertatea de exprimare şi dreptul de informare sunt doar utopii.
 
În România, ziua libertăţii presei se sărbătoreşte pentru al 10-lea an consecutiv. Ziariştii de la Chişinău participă duminică la un miting de protest faţă de îngrădirea drepturilor lor. potrivit Realitatea TV.

Jurnaliştii şi publicul specializat consideră că presa din România trebuie să se autoreglementeze, în loc să se supună unei legi care să-i îngrădească libertăţile profesiei, potrivit unei cercetări calitative ale cărei concluzii au fost prezentate, sâmbătă, la Convenţia Organizaţiilor de Media, informează NewsIn.

Cercetarea, comandată de Active Watch Agenţia de Monitorizare a Presei şi Centrul pentru Jurnalism Independent, în perioada martie-aprilie 2009, a vizat şi respectarea deontologiei, precum şi conturarea unei percepţii a publicului specializat despre presa autohtonă de astăzi.
Atât experţii media, cât şi publicul specializat, sunt sceptici cu privire la posibilitatea realizării autoreglementării, din cauza dezinteresului patronilor de media, neîncrederii în iniţiatorii de autoreglementare şi a convingerii că niciun for de autoreglementare nu va întruni încrederea întregii bresle, arată aceeaşi cercetare. În aceste condiţii, un mix între autoreglementarea în redacţii şi un for unic la care să adere toate instituţiile media pare să fie soluţia găsită de majoritatea participanţilor la cercetare.

În opinia respondenţilor, crearea unui organism de autoreglementare implică crearea unui set de reguli de un grup de jurnalişti şi experţi din alte domenii, ca membrii grupului de lucru pentru crearea codului etic să fie de înaltă moralitate, crearea unei strategii pe termen lung şi alocarea unor resurse mari de bani şi personal.

O parte dintre respondenţi şi-ar dori un organism similar cu CNA pentru presa scrisă, iar alţii consideră că un astfel de organism ar fi periculos pentru libertatea de exprimare. În contextul în care internetul este din ce în ce mai folosit, respondenţii doresc şi o autoreglementare a presei on-line şi a site-urilor, considerate periculoase prin conţinut, mai ales pentru minori.

Printre beneficiile autoreglementării respondenţii au menţionat creşterea gradului de respectare a normelor deontologice, creşterea gradului de profesionalism prin impunerea unor standarde, reiterarea rolului social al jurnalistului, un grad sporit de protecţie pentru jurnalist şi creşterea gradului de responsabilizare a redacţiilor pentru publicul lor.

Ziariştii sunt nemulţumiţi de respectarea normelor jurnalistice la nivelul breslei, normele etice cel mai des încălcate fiind transmiterea de informaţii corecte, citarea sursei, ascultarea tuturor părţilor implicate într-un conflict, respectarea vieţii private şi imparţialitatea politică. Motivele menţionate de jurnaliştii participanţi la cercetare pentru care există abaterile de la deontologie sunt interesul pentru creşterea audienţei, dorinţa de a transmite informaţia cât mai repede, salarizarea proastă şi interesele politice şi economice ale patronilor.
Pentru majoritatea respondenţilor, respectarea normelor jurnalistice reprezintă o provocare, aceştia considerând că exercitarea zilnică a profesiei conduce la situaţii în care normele de bună practică sunt încălcate.

Cercetarea mai arată că, în opinia publicului specializat, presa din România este, în general, superficială, în căutare de senzaţional, reactivă şi fără imaginaţie. Ziarele sunt considerate foarte asemănătoare în conţinut, previzibile şi merg prin vulgarizarea informaţiei. Publicului mai crede că ziariştii cu adevărat profesionişti sunt greu de găsit, caută rar informaţii de background despre un subiect anume şi, de multe ori, nu scriu despre teme importante pentru societate. Problema semnalată cel mai des este aceea a lipsei de independenţă a presei.

Respondenţii chestionaţi mai cred că, de foarte multe ori, ziariştii încalcă etica profesională, fie de bunăvoie, fie pentru că sunt presaţi din exterior. Cel mai des încălcate norme sunt considerate dreptul la viaţă privată, la imagine, la non-discriminare şi drepturile minorilor.
Pentru toţi respondenţii este absolut necesar ca jurnaliştii să fie sancţionaţi atunci când încalcă drepturile persoanelor sau instituţiilor despre care scriu.

Cercetarea calitativă a fost efectuată de IMAS Marketing & Sondaje, prin interviuri în profunzime cu 17 persoane - experţi media şi public specializat. Experţii media sunt jurnalişti care ocupă funcţii de coordonare, iar publicul specializat este format din experţi care activează în diferite domenii de activitate şi care au avut o experienţă directă cu media.
 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
SOCIETATE
 
CELE MAI