Home » Societate » Justitie » DNA exorcizează duhul PHARE din Mănăstirea Agapia: Ministerul orbilor

DNA exorcizează duhul PHARE din Mănăstirea Agapia: Ministerul orbilor

27 Aug 2009 Razvan Mihai Vintilescu | 0 comentarii | 2995 vizualizari
Rating:
14 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
O investigaţie a Departamentului de Luptă Antifraudă a fost stopată de către DNA, iar statul român trebuie să bage 2,6 milioane de euro pentru a acoperi o ţeapă dată de o companie grecească Mănăstirii Agapia în intervalul 2005-2007.
 
Maica Calinica Cutovanu si Maica Andrea, victime in razboiul cu ciuperca Merulius Lacrymans
Maica Calinica Cutovanu si Maica Andrea, victime in razboiul cu ciuperca Merulius Lacrymans
Un program PHARE, în valoare de 4,7 milioane de euro, ar fi trebuit să contribuie la reabilitarea zonei turistice din jurul Mănăstirii Agapia: 3,2 urmau să vină de la Uniunea Europeană, un milion era partea statului roman, iar 530.000 de euro trebuiau plătiţi de Consiliul Local Agapia. Obiectivele: renovarea completă a 117 căsuţe, monumente istorice, în care locuiesc azi aproape 400 de maici, introducerea reţelei de apă şi de canalizare, precum şi construirea unui punct de informare turistică. Numai că ignorarea de către miniştrii care s-au perindat pe la Ministerul Integrării Europene (actualul Minister al Dezvoltării Regionale şi Locuinţei) a unor grave încălcări ale contractului semnat cu firma care a câştigat licitaţia pentru realizarea proiectului, în 2004, a dus astăzi la o situaţie nefericită.
 
Compania grecească Diekat Construct, cea care trebuia să realizeze obiectivele proiectului, a abandonat lucrările, termenul de execuţie este în prezent depăşit cu aproape trei ani, iar statul român este pus în situaţia de a plăti pagubele create. Fie va fi obligat de Comisia Europeană să returneze 1,5 milioane de euro, bani plătiţi deja constructorului grec, fie va aloca 2,6 milioane de euro pentru a termina din surse proprii întregul proiect, după cum ne-a comunicat Biroul de presă al MDRL.
 
DLAF sapă, DNA îngroapă
 
Un control al Departamentului de Luptă Antifraudă, efectuat în 2006 şi 2007, venit ca urmare a unei sesizări făcute de Prefectura Judeţului Neamţ, a scos la iveală faptul că firma Diekat a câştigat licitaţia pentru îndeplinirea proiectului de la Agapia încălcând mai multe acte normative în vigoare şi folosindu-se de o serie de conflicte de interese.
 
După cum ne-a informat Biroul de presă al DLAF, la momentul licitaţiei din 2004, Diekat trebuia să facă dovada experienţei sale în ceea ce priveşte execuţia unor lucrări de aceeaşi natură şi complexitate ca acelea ce urmau a fi efectuate în cadrul proiectului respectiv. Adică grecii trebuiau să prezinte dovada execuţiei anterioare a 3 contracte similare în calitate de prim contractor. În dosarul de licitaţie, ei au depus documente care priveau, între altele, restaurarea şi consolidarea unor monumente istorice, categorie în care intră şi căsuţele maicilor de la Agapia. Concret, era vorba de Liceul „Dimitrie Ţichindeal“ din Arad şi Liceul „Eftimie Murgu“ din Timişoara. Verificările DLAF au arătat însă că pentru cele două lucrări Diekat nu numai că nu era prim contractor, ci subcontractase proiectele de la o altă firmă, dar la rândul ei le-a mai subcontractat o dată altor societăţi. Astfel, DLAF a tras concluzia că „Diekat nu a avut, la data organizării licitaţiei, experienţa necesară pentru a executa lucrări de restaurare şi reabilitare a monumentelor istorice“.
 
Conflictul de interese în cazul atribuirii contractului de la Agapia către Diekat a plecat de la faptul că, pentru participarea la licitaţie, firma trebuia să prezinte un document privind situaţia financiară, realizat de către un auditor independent. În cazul respectiv, raportul de audit a fost emis de societatea Ernst&Young, numai că DLAF a constatat că aceeaşi societate „avea calitatea de administrator juridic al Diekat Construct SA, încălcându-se astfel principiul imparţialităţii şi independenţei auditorului“. Constatând faptul că „pot exista fapte de natură penală“, DLAF a trimis dosarul Diekat-Agapia la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde a fost închis cu soluţia de neîncepere a urmăririi penale, după cum ne-a transmis Biroul de presă al DNA.
 
Măicuţele spion
 
Suspectând încă de la început un joc murdar în ceea ce priveşte licitaţia de atribuire a contractului, maica stareţă, Olimpiada Chiriac, a condus o anchetă pe cont propriu. În 2005, când Diekat s-a apucat de renovat casele din sătucul mănăstiresc, ea a cumpărat un aparat digital de fotografiat şi o cameră de filmat pentru a supraveghea zi de zi lucrările. Rezultatul: un amplu jurnal, înţesat de sute de poze care arată modul defectuos în care se muncea pe şantier încă din primele zile, precum şi faptul că, deşi în prezent reprezentanţii MDRL spun că proiectul a fost realizat în proporţie de 55%, în practică lucrările programate nu au depăşit zece procente din ceea ce ar fi trebuit făcut. Dacă ochiul vigilent al măicuţelor a văzut tot ce era în neregulă, de la lemnul verde folosit în loc de cherestea uscată şi de la grinzile greşit amplasate până la acoperişul cu găuri, la Ministerul Integrării Europene, aceste aspecte au fost complet ignorate.
 
„Încă din 2005 am trimis memorii în care arătam că se lucrează încet şi prost, dar nimeni nu ne-a luat în seamă. Compania Diekat înlocuia materialele din proiect cu altele mai ieftine şi mai proaste, iar în loc de 112 muncitori, cât declaraseră ei că lucrează aici, erau numai 12. Trebuiau să ne monteze un cazan pentru apă caldă, marca Wiessman, de vreo 60.000 de euro, dar ei ne-au adus unul ieftin, de vreo 7.000 de euro“, exemplifică maica stareţă. Cât despre atitudinea DNA, ea este deja resemnată: „Ştiam că nu o să se întâmple nimic. Ce merge în ţara asta?“.
 
În timp ce Biroul de presă al Ministerului Dezvoltării ne-a transmis că nu se ştie exact ce anume se va întâmpla la Agapia, în mijlocul obştii mănăstireşti, „realizările“ companiei greceşti au început să facă „victime omeneşti“, după cum constată cu tristeţe maica stareţă.
 
Materialele proaste şi lucrările de mântuială la cele 15 căsuţe care au fost renovate din totalul de 117 au făcut ca o ciupercă periculoasă, Merulius lacrymans, să atace lemnul din duşumelele montate. „S-a otrăvit aerul din odăi, iar maicile s-au îmbolnăvit la plămâni“, adaugă stareţa Olimpiada Chiriac, arătându-ne câteva buletine de analize medicale.
 
„Le-am dat procurorilor fotografiile făcute de noi şi toate dovezile pe care le-au vrut. Nu s-a întâmplat nimic. Până şi alea 15 case pe care le-au renovat grecii a trebuit să le terminăm cu banii noştri, iar acum trebuie să scoatem duşumelele din ele, pentru că au fost atacate de ciupercă“, încheie ea această epopee tristă a unei şanse care a trecut pe lângă Mănăstirea Agapia, nevenindu-i să creadă că o NUP a acoperit dezastrul.
 
Cercetările celor de la DLAF, precum şi investigaţia DNA nu au fost singurele indicii că la Agapia programul PHARE mergea din rău spre mai rău. Un document emis de Consiliul Naţional de Dezvoltare Regională, organism al cărui preşedinte era chiar ministrul Integrării Europene, Ene Dinga la momentul respectiv, arăta că, după ce trecuse o treime din timpul alocat realizării proiectului, gradul de realizare era de doar 5%.
 
După venirea Ancăi Boagiu pe postul lui Dinga iese la iveală o încălcare gravă a contractului dintre Diekat şi minister. Deputatul democrat Petru Movilă îi adresează o interpelare lui Boagiu, prin care îi comunică faptul că muncitorii unei companii angajate de Diekat pentru a efectua lucrările de la Agapia nu şi-au mai primit salariul, grecii motivând că nici ei nu primesc bani de la autorităţile române. Boagiu răspunde şi afirmă că Diekat încalcă prevederile contractului semnat cu MIE, deoarece nu avea voie să angajeze un subcontractor. Ministerul Integrării nu a luat însă nici o măsură pentru a remedia deficienţele constatate în cadrul proiectului, ci a acordat firmei Diekat două suplimentări succesive ale timpului de realizare a lucrărilor, ajungându-se din septembrie 2006 până în aprilie 2007.
 
Recunoştinţa grecilor nu s-a lăsat aşteptată: după ce a primit peste două milioane de euro, din care 1,6 din fonduri PHARE, Diekat sesizează primul MIE că vrea să rezilieze contractul, motivând că firma care supraveghea lucrările nu a emis un certificat de plată în termen de 56 de zile de la data depunerii aplicaţiei de plată. În acest sens, firma grecească a iniţiat o procedură de adjudecare a disputelor, ca un pas necesar înaintea unui eventual arbitraj internaţional.
 
Abia după ce Partidul Democrat a ieşit de la guvernare, Ministerul Dezvoltării, structură ce a înglobat Ministerul Integrării, a decis să rezilieze şi el contractul cu Diekat, notificând compa-nia pe 7 iunie. Motivul: termenele proiectului nu au fost respectate din vina constructorului. Arbitrajul Federaţiei Internaţionale a Inginerilor Consultanţi (FIDIC) a decis că ministerul, şi nu firma elenă, a avut dreptate atunci când a cerut rezilierea contractului. Diekat nu a atacat decizia la Curtea de Arbitraj Internaţional de la Paris.
 
Odiseea unei dispariţii

Firma grecească pare că a dispărut de pe faţa pământului. La telefoanele companiei, atât din România, cât şi din Grecia, nu mai răspunde nimeni. E-mailurile se întorc înapoi, pentru că adresele de contact de pe site-urile de Internet nu mai sunt active. Portarul de la sediul firmei ne-a spus sec: „Au plecat de câteva luni şi nu au lăsat nici un telefon, nici o adresă de contact“. Contactând câţiva ziarişti din Grecia, pentru a obţine infor-maţii privind Diekat, nu am primit nici de acolo un răspuns. Primarul Agapiei, Vasile Cucoş, a refuzat să ne întâlnească pentru a comenta situaţia de la mănăstire, după ce a aflat că am venit la mănăstire şi nu facem articolul din Bucureşti.
 
Proiect european
 
Ancheta a fost realizată în cadrul proiectului „Transparenţa fondurilor europene în România“, derulat de Agenţia de Monitorizare a Presei şi Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie şi finanţat de Uniunea Europeană.
 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
JUSTITIE
 
CELE MAI