Home » Societate » Educatie » Directorii de şcoli au voie să facă politică

Legea educaţiei nu este constituţională

Directorii de şcoli au voie să facă politică

18 Noi 2009 Izabela Niculescu | 1 comentarii | 1754 vizualizari
Rating:
9 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, ieri, sesizarea făcută de PNL şi a decis că legea educaţiei contravine Constituţiei. Unul dintre punctele atacate la Curte a fost incompatibilitatea dintre funcţia de director de şcoală şi cea de membru al unui partid politic.
 
Careu scolar elevi cu parinti
Directorii de şcoală vor continua să fie o miză politică.
Legea educaţiei a fost unul dintre cele trei acte normative pe care fostul guvern Boc şi-a asumat răspunderea în Parlament în luna septembrie. Atacată de PNL la CCR pe 23 septembrie, legea a fost declarată ieri neconstituţională, potrivit NewsIn. Până la ora închiderii ziarului, Curtea nu-şi făcuse publică soluţia, aşa că nu se ştie dacă actul normativ a fost declarat în întregime neconstituţional sau doar pe articole.

Totuşi, primul aspect de neconstituţionalitate sesizat de liberali este legat de directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor de învăţământ, funcţii pentru care legea spune că sunt incompatibile cu calitatea de membru al unui partid politic. Potrivit contestatarilor, acest lucru contravine Legii fundamentale a ţării, care arată că nu pot face parte din partide politice doar judecătorii CCR, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică. De cealaltă parte, şeful Comisiei Prezidenţiale pentru Educaţie, Mircea Miclea, crede că legea educaţiei naţionale a fost o încercare eşuată de depolitizare a şcolii româneşti: „Nu sunt specialist în drept constituţional, deci nu pot comenta decizia Curţii. Mi se pare însă una incorectă, deoarece invocă incompatibilitatea dintre funcţia de director de şcoală şi calitatea de membru de partid, considerând-o discriminatorie. Dar mai sunt şi alte categorii profesionale care trebuie să respecte reguli de incompatibilitate. Consider că legea încerca să depolitizeze şcoala, dar a eşuat. Nu prea văd cum ar putea evolua mai departe această lege, acesta este sfârşitul ei“, a declarat pentru NewsIn fostul ministru al Educaţiei.

Un alt element reclamat se referă la soluţionarea stării de incompatibilitate. Potrivit deputatului PNL Ciprian Dobre, în legea educaţiei, directorului sau directorului adjunct care este în stare de incompatibilitate i se desface contractul de muncă pe motive disciplinare. „Adică incompatibilitatea se soluţionează prin intermediul dreptului muncii. O altă aberaţie - directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor de învăţământ nu au contract de muncă, ci contract de management“, a comentat liberalul.

Contestatarii au mai susţinut că în legea educaţiei se introduc discriminări prin prevederea potrivit căreia absolvenţii liceului pot susţine în mod gratuit examenul de bacalaureat de două ori, ceea ce ar însemna că cei de la privat o pot face o singură dată sau de trei ori. O altă critică se referă la prevederea pentru acordarea a 500 de euro pentru fiecare cetăţean român la naşterea acestuia şi care i-ar discrimina pe cei născuţi înainte de intrarea în vigoare a textului.

În plus, CCR a fost solicitată să verifice dacă actul normativ nu încalcă autonomia universitară prin prevederea potrivit căreia Ministerul Educaţiei poate să suspende, prin ordin, rectorul unei instituţii de învăţământ superior de stat sau privat, acreditată sau autorizată provizoriu.

Un alt fost ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, şi sindicaliştii au salutat, însă, decizia de miercuri a Curţii Constituţionale a României (CCR), prin care legea educaţiei a fost declarată neconstituţională. „Decizia CCR priveşte asumarea răspunderii, care nu se poate face pe o lege organică, acest act normativ trebuie aprobat de Parlament. Eu am susţinut dintotdeauna acest lucru. Traseul legii va fi, în opinia mea, discutarea în Parlament şi apoi aprobarea ei“, spune Andronescu.

În opinia sindicaliştilor, decizia CCR este salutară mai ales în condiţiile în care legea ar conţine numeroase erori şi discriminări. „Atât timp cât nu sunt rezolvate problemele învăţământului prin această lege, ea nu trebuie promulgată. Şi, oricum, trebuie promulgată numai după ce este dezbătută în Parlament“, spune liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Aurel Cornea.
 

 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

1 comentarii

 
1
Ion Alexandru 19-Noi-2009 06:08
E logic, domnule Miclea?
1. Directorii sunt apolitici, dar inspectorii generali, primarii, consiliile locale (adica cei care-i "numesc" pe directori) sunt politici 100%. E logic?
2. Un profesor care este membru de partid (sa zicem, coleg cu un primar care are majoritate in Consiliul local), poate sa-i "bage strambe" (sorry) directorului si sa devina el director independent (intre timp isi da demisia din partidul primarului). E logic? E corect?
Domnule Miclea, ar fi bine sa mai meditati. Poate naivitatea politica va impinge la reactii incorecte. E logic?
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
EDUCATIE