Home » Home » Ancheta » Demascare cu public la Academie: istoricul Florin Constantiniu a fost informator

Demascare cu public la Academie: istoricul Florin Constantiniu a fost informator

16 Apr 2008 Mirela Corlatan | 4 comentarii | 8485 vizualizari
Rating:
15 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Istoricul Şerban Rădulescu-Zoner l-a deconspirat într-o carte pe fostul său coleg de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“, Florin Constantiniu, ca fiind informatorul „Chris“ al Securităţii.
 
Florin Constantiniu
Constantiniu spune că scrierea notelor informative era sarcină de serviciu
16 aprilie 2008. Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ al Academiei. Aula arhiplină, în aşteptarea lansării cărţii „Securitatea în Institutul de Istorie «Nicolae Iorga»“. Autorul, cunoscutul istoric Şerban Rădulescu-Zoner, prezintă documentele din arhiva CNSAS care au stat la baza lucrării sale.

Cel mai important este un raport al unui ofiţer de Securitate în care este relatată cu lux de amănunte, pe baza informaţiilor oferite de sursa „Chris“, o şedinţă a oamenilor muncii din institut, ce a avut loc pe 20 iulie 1988, în exact aceeaşi sală.

Personajul principal al relatării lui „Chris“ este istoricul Nicolae Stoicescu, care a luat poziţie împotriva sistematizării şi a demolărilor dictate de Ceauşescu, ce ajunseseră la apogeu în acea perioadă. Stoicescu şi-a informat în şedinţă colegii că îi trimisese ultima sa carte chiar şefului statului, cu o dedicaţie în care ridica problema distrugerii monumentelor istorice prin planul de sistematizare a satelor şi oraşelor.

„Referindu-se la măsurile de sistematizare a satelor, Nicolae Stoicescu, într-un acces de furie şi iritare, l-a numit «plan nesăbuit de distrugere a satelor, care sînt lăcaşuri de veacuri ale ţăranilor». Deşi luarea de cuvînt a lui Nicolae Stoicescu, care a încercat să-şi prezinte fapta sa (trimiterea cărţii cu dedicaţie) ca un «act de bravură», scontînd în obţinerea de suporteri, acesta nu a fost susţinut sau aplaudat de nimeni, dar lipsind conducerea profesională şi de partid din cadrul adunării, nu a putut fi stopat la timp, fiind lăsat să-şi expună punctul de vedere într-un mod cu totul necorespunzător“, a relatat „Chris“ ofiţerului de Securitate.

Un alt document prezentat de Şerban Rădulescu-Zoner la lansare şi reprodus în cartea sa este o notă olografă a lui „Chris“, datată cu o lună înaintea celebrei adunări a oamenilor muncii, care-l viza tot pe istoricul Nicolae Stoicescu, ce fusese deţinut politic în cea mai represivă perioadă a dictaturii comuniste, la începutul anilor ’50.

Dat afară de la Facultatea de Istorie, unde era preparator, acesta a fost angajat într-un final la institut. „Despre sine are o părere atît de extraordinară încît faptul că nu i se dă «şefie» (care nici nu există în schema institutului) sau dreptul de a călători în străinătate (din cauza dosarului) declanşează explozii de furie şi ieşiri necontrolate. Tip prin excelenţă umoral. Nicolae Stoicescu nu prezintă - cred eu - nici o primejdie prin violenţele sale verbale.

Dacă vanitatea lui nemăsurată ar fi satisfăcută, omul (care este şi arghirofil) ar deveni unul dintre cei mai devotaţi slujitori ai puterii“, scria „Chris“ despre colegul său.

Fiindcă această notă olografă a informatorului nu a fost găsită de Şerban Rădulescu-Zoner în dosarul său, ci într-un dosar-problemă, de fond documentar, nu a putut cere CNSAS să-l deconspire. În schimb, recunoscînd scrisul fostului său coleg Florin Constantiniu, a plătit o expertiză grafologică extrajudiciară, realizată de conf. dr. Gheorghe Păşescu, autorizat de Ministerul Justiţiei, care i-a confirmat bănuiala.

Cu toate acestea, autorul cărţii nu i-a rostit numele lui Florin Constantiniu la lansare. „Trebuie să vă spun că domnul Rădulescu-Zoner se referă la mine“, s-a ridicat în picioare din sală cel incriminat în carte, istoricul Florin Constantiniu. „Nu am semnat niciodată un angajament cu Securitatea şi există un dosar prin care se arată încercarea eşuată de racolare a mea.

Eram însă secretar de partid şi în această calitate trebuia să vorbesc cu ofiţerul Florica Florea, care se ocupa de institut. În plus, cînd mă întorceam din străinătate, o ploaie de ofiţeri tăbărau pe mine“, s-a scuzat în faţa publicului Florin Constantiniu, promiţînd că va explica toate acestea în numărul din mai al revistei „Historia“ şi într-o viitoare carte.

„Trebuia să mă întrebaţi pe mine, domnule Zoner. Era o chestie elementară. V-aş fi spus că nu am semnat niciodată un angajament“, i-a mai reproşat acesta autorului.

„Nu toţi informatorii aveau angajament, mai ales membrii de partid. Ceauşescu, de altfel, a dat ordin ca vechile angajamente să fie distruse“, a contraargumentat, la finalul evenimentului, Rădulescu-Zoner.

„Nu a băgat la apă persoane, ci un întreg institut“


Notele date de informatorul „Chris“ au avut drept consecinţă directă pensionarea istoricului turnat.

Aşa cum scrie în cartea sa Rădulescu-Zoner, însuşi şeful Securităţii, Iulian Vlad, a fost informat despre buclucaşa adunare a oamenilor muncii de la „Nicolae Iorga“, în care Nicolae Stoicescu s-a revoltat împotriva demolărilor. Elena Ceauşescu, informată la rîndu-i de Tudor Postelnicu, a vrut să profite de acest eveniment pentru a desfiinţa institutul.

Berindei a fost un susţinător al planurilor de sistematizare ale lui Ceauşescu


„Iulian Vlad l-a convins însă pe Ceauşescu că asta ar declanşa un scandal şi atunci s-a ajuns la o soluţie de compromis: pensionarea mai multor cercetători, primul fiind Nicolae Stoicescu“, spune istoricul, care nu ezită să dea un verdict asupra rolului lui „Chris“ în această poveste: „El nu a băgat la apă persoane, ci un întreg institut“.

Prezent atît la şedinţa din 1988, cît şi la lansarea de ieri, un alt istoric, Stan Apostol, susţine că nota informativă prin care se relata revolta lui Stoicescu nu este exactă. „Poziţia lui Stoicescu a mai fost susţinută de alţi patru cercetători.

Toţi, cu excepţia lui Dan Berindei, eram împotriva demolărilor şi voiam să facem ceva pentru salvarea monumentelor istorice“, spune istoricul, ale cărui spuse coincid în acest caz cu relatarea lui „Chris“: „Istoricul Dan Berindei, în cuvîntul său, a precizat că urbanizarea satului este un proces istoric, firesc, care a avut loc şi în multe alte ţări din lume, fără intervenţii externe“.

După revoluţie, atît cel care se opunea demolărilor, cît şi susţinătorul planului lui Ceauşescu şi-au desăvîrşit cariera. Nicolae Stoicescu a fost numit în primul guvern ministru al Cultelor, fiind cel responsabil de chemarea înapoi la Patriarhie a PF Teoctist, care se retrăsese la Sinaia.

A fost numit apoi ambasador la Atena, post în care a decedat după scurt timp. De cealaltă parte, Dan Berindei a ajuns academician în 1992, preşedintele secţiei de ştiinţe istorice în 1996 şi vicepreşedinte al Academiei în urmă cu doi ani. Născut în 1933, Florin Constantiniu, a avut, de asemenea, o evoluţie ascendentă după 1990, fiind unul dintre cei mai cunoscuţi istorici, mai ales prin cartea „O istorie sinceră a poporului român“.

În urmă cu doi ani a devenit membru plin al Academiei. Cel care l-a deconspirat pe Constantiniu, Rădulescu-Zoner, fost deţinut politic, a fost dat afară din institut în 1975 şi a fost cercetător la Muzeul Bucureştiului. Pentru scurt timp, după revoluţie, s-a întors în institut. Între 1992 şi 1996 a fost parlamentar.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

4 comentarii

 
1
PUIU DE CHIABUR 16-Apr-2008 23:30
SE LEAGA!!!
IATA DE CE ROMANII NU-SI CUNOSC ISTORIA!ABOLIREA ADEVARULUI CONTINUA SI AZI.
2
Tomashek 21-Apr-2008 17:34
Doar rafuiala
Am citit articolul si nu inteleg din explicatiile date mai multe lucruri. Ca si in alte cazuri (Teofan, Balaceanu, Antohi, Musca etc), scandalul si torpilarea unor cariere este mobilul, nu aflarea adevarului. Excitatia domnisoarei Corlatan produsa de demascarea cat mai rapida a persoanelor in cauza o face sa uite ca are niste obligatii ce tin de informarea noastra corecta.

Sa-mi fie iertat, mie imi pare o rafuiala la batranete.

De ce sa-i dau crezare lui Radulescu Zoner? Cercetarea domniei sale nu o pot reconstitui. Face afirmatii pe care nu le pot controla si sunt subiective. De unde aveti siguranta, gata sa puneti si in titlu, ca a fost "informator"?

Daca Zoner a fost dat afara din Institut in 1975, de ce scrie despre o afacere din 1988 dintr-un Institut unde nu mai lucra? Personal, m-ar interesa sa cunosc si dosarele altora. Al lui Zoner insusi. Al lui Stoicescu. Si al altora.

N-am vazut nicaieri un drept la replica. Sau asa se practica mai nou?
3
Chris1956 23-Apr-2008 14:47
Membrii PCR= informator si securist
Securisti toti si PCR-isti de frunte nu trebuiesc investigati de CNASAS daca au fost informatori. Ei ii conduceau si-i organizau chiar si pe securistul unitatii. Cei in virsta stim ca la catedra de istorie nu ajungeai daca nu erai in PCR si nu colaborai pentru binele RSR. Deci nu e cazul sa verifici daca securistii au fost informatori. E stupid dar asa se face ca securistii si marii PCR nu au dosare de informatori.
4
Roman Polanschi 25-Apr-2008 16:23
Securitatea a avut o predilectie ,
pt studentii de la istorie sa i inregimenteze.Sau odata intrati la SECU sa i bage studenti la FF la istorie.
Adica de mult s au pus picioare de pod,asa ca nu este de mirare ca unii au ajuns ce au ajuns.
Vezi primele comentarii
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ANCHETA
 
CELE MAI