Actualizat: 11:35, 2010 Mai 22
Curzio Malaparte: de o parte si de alta a baricadei
Miercurea viitoare, Cotidianul va propune, in cadrul Colectiei "Literatura", o intilnire cu scriitorul Curzio Malaparte, unul dintre "specialistii libertatii" din literatura italiana.
Kurt Erich Suckert si-a ales pseudonimul Curzio Malaparte, un nume parodic inspirat de Napoleon Bonaparte. Dar alegerea onomastica poate fi lesne considerata drept o ironica aplicare a ceea ce Platon numea teoria adecvarii numelor: daca Malaparte era initial adeptul ideologiei republicane, a trecut apoi de partea fascistilor, pe care ulterior i-a criticat, imbratisind idealurile comuniste si, in ultima perioada a vietii, a cercetat atent doctrina maoista.
Malaparte s-a nascut in 1898 la Prato, in apropierea Florentei, mama sa fiind italianca, iar tatal, german.
La virsta de 16 ani s-a inrolat in legiunea lui Garibaldi, pentru a lupta impotriva Frantei. Dupa terminarea Primului Razboi Mondial, Malaparte si-a inceput cariera de jurnalist, iar in 1922 a devenit membru al Partidului Fascist, adeziune care i-a influentat activitatea profesionala: a infiintat revista "La Conquista dello stato", iar citiva ani mai tirziu a devenit redactor la ziarul "La Stampa", pe care l-a transformat intr-o publicatie cu orientare fascista. La inceputul anilor 20 incepe sa publice si beletristica, romanul de razboi "Revolta sfintilor blestemati" (1921), in care vorbeste despre Roma ca principal inamic din cauza coruptiei endemice, atragindu-i critici din partea fascistilor.Punctul culminant al conflictului dintre el si regimul din acea vreme din Italia a fost atins o data cu publicarea "Tehnicii loviturii de stat", in care ii ataca pe Hitler si pe Mussolini. Toate aceste abateri i-au adus cinci ani de exil in Insula Lipari si alti citiva ani la inchisoarea romana Regina Coeli, iar in 1933 a fost exclus din redactia "La Stampa".
Eliberat din detentie printr-o interventie a ginerelui lui Mussolini, Malaparte a devenit, alaturi de scriitorul Dino Buzzati, principalul corespondent de razboi pentru "Corriere della Sera". Articolele scrise de pe fronturile est-europene si din URSS, care au fost ulterior adunate in doua volume de publicistica, i-au atras din nou ostilitatea fortelor naziste.
In perioada postbelica, romanele "Kaputt" si "Pielea" i-au adus recunoasterea internationala, dar si criticile Bisericii Catolice, cea de-a doua fiind indexata in lista cartilor interzise. Dupa citeva piese scrise si publicate la Paris, Malaparte a calatorit in China si Rusia, jurnalul acestei experiente fiind publicat postum in volumul "Io in Russia e in Cina".
In 1957 a murit din cauza unui cancer pulmonar, provocat, cel mai probabil, de iradierile suferite in timpul Primului Razboi Mondial. Simtindu-si sfirsitul aproape, Curzio Malaparte s-a convertit la catolicism, schimbind inca o data - resemnat sau, pentru ultima oara, independent - partea baricadei.
-
Afla mai multe despre Colectia Literatura
-
Cotidianul.ro iti recomanda stirea de business a momentului: Aici sunt banii dvs: Elena Udrea a dat 40 de mil. euro pe săli de sport
1 comentarii
|
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
- SECRETARA - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- Assistant Manager - BCL Group
- consultant financiar - DIASING Agent de Asigurare SRL
Recomandări de weekend
Salonul Cărţii de la Torino
Fantasmele memoriei
Drame, politică şi “dezmăţ” la Cannes
Surprize şi nostalgii la Cannes
O chitară pentru tine
Iarmaroc Fest, muzică şi bâlci în pădure
La Arte, Cetăţeni!
„Ghepardul” revine la Cannes
Incertitudini, proteste şi speranţe pe Croisette
Un templu al cinematografului
Cu foarfeca prin ziare şi emisiuni
Oamenii mogulului cel bun spun lucruri trăsnite
Nu doar Gazprom, ci şi „Rusia Vie”
România devine şi piaţă culturală pentru Rusia
Dosarele de presă cotidianul.ro
Eforia Spitalelor Civile
O restituire necesară
Torino. Allegro con gusto
Interviu cu Florin Marcu - director general Sindserv
Primul serviciu de urgenţe electrice (2)
Advertorial:
Piscina, ca o rachetă de apă
(Sau poveşti din prostiile amatorilor şi din universul profesioniştilor)
Oscarul italian pentru “Concertul”
Văduva neagră cucereşte Parisul
Mirela Zeţa (Mondenii) despre parodierea vedetelor: “Suntem actori, nu judecători”
Jurnal pe portativ, la Viena
Shoppingul Principelui













