Cum vede o minte de Nobel criza: „Ce este mai rău abia urmează să vină“

România ar trebui să adopte politici financiare anticiclice, prin care să evite decalaje mari în economie şi efectele acestora, pentru a se feri de o viitoare criză, a declarat la The Money Channel Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel în Economie în 2001. „Lecţia pentru următoarea criză este că ar trebui să planificaţi oricând o criză. Economia de piaţă este un sistem foarte instabil. Greenspan (fost preşedinte al băncii centrale a SUA, Federal Reserve-n.r.) a făcut o greşeală fundamentală pe care a recunoscut-o: a crezut că economia de piaţă se corectează singură, dar nu se corectează singură“, a atras atenţia Joseph Stiglitz în interviul acordat miercuri televiziunii The Money Channel. Stiglitz, care a deţinut şi funcţia economist-şef al Băncii Mondiale, a recomandat Guvernului o atitudine regulatorie mai pronunţată în economie. „Este nevoie de un rol puternic al guvernului în administrarea pieţii şi în stabilirea regulilor jocului. (...) În reglementarea jocului financiar trebuie să aveţi politici anticiclice, să vă asiguraţi că baloanele nu cresc şi că nu apar cele mai grave consecinţe ale acestor baloane“, a mai spus Joseph Stiglitz.

 

Într-un alt interviu, acordat Business Standard, fostul preşedinte al cabinetului de consilieri pe probleme economice al lui Bill Clinton, în timpul mandatului acestuia de la Casa Alba, ia în calcul pentru România o reducere a PIB-ului în 2009, chiar mai mare decat cea prognozată de FMI - de 4,1%. "Există posibilitatea ca România să înregistreze şi în urmatoarele trimestre o contracţie la fel de puternică. Totuşi, rata declinului economic la nivel mondial s-a diminuat. Acest lucru poate fi un semn pozitiv şi pentru evoluţia PIB-ului României”, spune Stiglitz, care este de parere că mersul economiei româneşti va depinde de evoluţia pieţelor financiare globale. “Guvernul român nu va putea controla decât într-o proporţie foarte mică evoluţia economiei din acest an şi din anii urmatori, pentru că aceasta depinde în cea mai mare parte de comportamentul pieţelor globale”, a explicat Stiglitz.

 

Profesorul american opinează că SUA s-ar putea vindeca de criză mai uşor decât Uniunea Europeană, primele având un singur guvern, iar Europa mai multe, „fiecare cu răspunsul său”. O altă teză a fost cea conform căreia ţările cele mai integrate în economia mondială au suferit mai mult. „Ţările care au fost cele mai integrate în economia globală au fost cel mai lovite, pentru că erau cele mai dependente şi pentru că aveau o legătură mai strânsă cu ceea ce se întâmpla în străinătate. Cele care au evitat aceste baloane, care au poziţii fiscale mai bune şi îndatorare externă mai mică, cele care au un sistem bancar mai puternic vor trece prin criză mai bine“, a precizat Stiglitz pentru The Money Channel.

 

Omenirea este într-un stadiu foarte grav al crizei, dar nu mai suntem în cădere liberă. Stiglitz consideră că „e încă foarte grav“. „Unii o descriu ca fiind sfârşitul începutului, aşadar ar fi uşoare semne de revenire. Nu mai suntem în cădere liberă, ştiam că va exista un final al crizei, dar când eşti în cădere liberă nu ştii cât de mult vei cădea“, a explicat Stiglitz. "Din punctul de vedere al americanilor, al oamenilor din întreaga lume, ce este mai rău abia urmează să vină", spune laureatul Premiului Nobel. El a mai precizat că rata şomajului din Statele Unite ale Americii (SUA) va continua să crească şi „nu vedem o eliminare a diferenţei dintre abilitatea economiei de a produce la capacitatea sa şi producţia reală până în 2011“. Dacă în perioada Clinton rata şomajului era 3,8%, acum e 8%, fără a considera persoanele care nu au putut să se angajeze decât cu jumătate de normă. În Statele Unite, aproximativ 300.000 de oameni şi-au piedut locuinţele în ultimele luni, iar numărul acestora va ajunge la milioane. Stiglitz propune o economie mondială care să iasă de sub imperiul dolarului. Criza este una „made in USA”, cauzată de o filozofie liberală a pieţelor care a fost exportată şi în UE. Dacă criza ar fi rămas doar la nivelul SUA, efectele ar fi fost dezastruoase.

 

“Economia globală trebuie să găsească un nou motor deoarece imobiliarele nu mai pot ajuta economia nici după revenirea sistemului bancar. Motorul economiei globale, consumatorul american, s-a bazat pe balonul imobiliar care s-a spart. Imobiliarele nu vor mai putea să ajute economia nici după revenirea sistemului bancar. Trebuie să gasim un nou motor al economiei globale“, este de părere Joseph Stiglitz. În opinia fostului economist-şef de la Banca Mondială, problema reală este cea a băncilor. Măsurile de ajutorare a băncilor sunt nepotrivite deoarece prin acestea se transferă datoriile din sistemul privat (creditele administrate de acestea) în sistemul public. Dar cine sunt câştigătorii crizei? Multe bănci primesc de la statul american fonduri cu dobândă zero pe care apoi le împrumută obţinând profituri uriaşe, spune Stiglitz. „Se creează prea multe datorii în sistemul public şi vor apărea tot mai multe cazuri de incapacitate de plată.“ Soluţia potrivită pentru ieşirea din criză este o politică investiţională susţinută a statului, nu ajutorarea sectorului bancar, spune profesorul american.