Home » » Cum să-ţi salvezi afacerea şi angajaţii în criză

Cum să-ţi salvezi afacerea şi angajaţii în criză

09 Iul 2009 Oana Craciun, Simona Popa | 5 comentarii | 3804 vizualizari
Rating:
8 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Pentru a nu-şi închide porţile, dar în acelaşi timp să îşi poată păstra şi angajaţii, patronii români sunt nevoiţi să găsească subterfugii de la legislaţia nu prea prietenoasă.
 
Săptămâna de lucru de patru zile şi o zi fără plată prin învoire. Aceasta este soluţia la care a fost nevoit să recurgă un patron pentru a nu disponibiliza o parte dintre angajaţi, din cauza reducerii comenzilor. Este cazul Mariei Grapini, preşedintele Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiei şi Pielăriei şi al Asociaţiei Femeilor Antreprenor din România, patroană la rândul ei. Ea povesteşte că, din cauza „lipsei de acurateţe“ din ordonanţa Guvernului privind sprijinirea măsurii de şomaj tehnic, care se poate lua doar în cazul reducerii totale a activităţii şi pe trei luni legate, a fost nevoită să facă un artificiu legal pentru a reduce timpul de lucru, fără a da oamenii afară.
 
„Eu nu mai am acelaşi volum de comenzi, din cauza crizei, şi atunci, din 100 de maşini de exemplu, pentru 20 într-o săptămână poate nu am de lucru. Dar nu pot să trimit angajaţii în şomaj tehnic, pentru că nu închid fabrica de tot, eu peste o săptămână-două e posibil să am comenzi şi să îi chem înapoi la muncă. Aşa că am semnat un act adiţional la Contractul Colectiv de Muncă din unitate, după negocierea cu angajaţii, prin care am instituit săptămâna de lucru de 4 zile, în loc de 5, act pe care l-am înregistrat la Inspecţia Muncii. Pentru ziua eliminată, angajaţii sunt nevoiţi să îşi ia concediu fără plată, adică învoire“, explică Grapini. „Măsura pe care am decis să o iau este însă în dezavantajul angajaţilor, care vor sta neplătiţi în zilele inactive, în timp ce în şomaj tehnic primeau acei 75%. Pentru mine, nu e vorba de o economie, doar că am preferat să reduc numărul de ore lucrate decât să dau oamenii afară, mai ales că e greu să găseşti apoi forţă de muncă bine calificată“, spune ea.
 
Ea spune că „asta a fost singura soluţie pe care legea a permis-o ca să nu fiu nevoită să le suspend joia contractele de muncă şi apoi să le deschid iar lunea, când am nevoie de oameni, ceea ce însemna să fac două drumuri pe săptămână la Inspecţia Muncii“. Grapini a explicat că, deşi ordonanţa dată de Guvern în urmă cu ceva vreme voia să ajute patronii, în sensul ca pe perioada şomajului tehnic să nu fie plătite contribuţii şi taxe nici de angajator, nici de angajat pentru cei 75% din salariu, textul actului normativ a fost „neclar şi restrictiv“, nefiind aplicabil pentru cei ca ea, care au doar o reducere şi nu o întrerupere totală a activităţii sau timp de 90 de zile consecutiv. Legea a fost modificată în comisiile din Parlament, în sensul acceptării şi a situaţiei de reducere a activităţii, însă el va ieşi abia în toamnă, când Parlamentul îşi reia activitatea, a adăugat ea.
Şi Dumitru Costin a propus guvernanţilor o soluţie pentru menţinerea şi a salariaţilor, şi a afacerii: cele 19 miliarde de euro oferite în plus de Comisia Europeană pentru formarea profesională a angajaţilor. „România ar putea lua cel puţin o jumătate de milion de euro din aceşti bani oferiţi gratis statelor UE pentru a ieşi din criză prin resursa umană. Se pot face proiecte de formare profesională a angajaţilor, iar din aceşti bani se pot acoperi integral, fără contribuţia statului sau a angajatorului, cursurile, plus că salariaţii care sunt scoşi din fluxul de activitate primesc şi banii de salariu dacă participă la astfel de cursuri; deci patronul poate plăti doar jumătate din oameni, ceilalţi se şi califică şi primesc şi salariu, din banii UE“, explică Costin. Însă, adaugă el, „Guvernul trebuie să se ducă în faţa comisiei cu o dimensionare a acestui fenomen, câţi oameni pot intra în astfel de programe şi să modifice şi cadrul legislativ ca să permită reducerea timpului de lucru şi să ceară o parte din bani pe astfel de proiecte“.
 
Maria Grapini a adunat şi câteva prevederi ale Codului muncii care ar trebui modificate, pentru că nu mai sunt susţinute de realitatea din piaţa muncii. Astfel, referitor la clauza de neconcurenţă, aceea potrivit căreia angajatul mai primeşte nişte bani, după încheierea contractului, doar ca să nu mai lucreze la altă firmă din acelaşi domeniu, Grapini susţine că, în cazul încălcării ei, firma îşi capătă prejudiciul foarte greu: „Angajatorul este obligat să plătească, dar nu poate recupera în situaţia când angajatul pleacă decât prin procese de lungă durată şi de multe ori încheiate în favoarea angajatului“.
 
Cât priveşte perioada de probă, care, pentru funcţiile de execuţie este de 30 de zile, potrivit Codului muncii, şi de 90 de zile, pentru cele de conducere, preşedintele Asociaţiei Femeilor Antreprenor consideră că este prea mică. „Sunt locuri de muncă unde necesită mai mult timp pentru ca angajatorul să observe dacă persoana va fi performantă, are abilităţi. Propunerea mea este de a lăsa perioada de probă ca şi clauză de negociere între părţi.“
 
Despre concedierea colectivă, Maria Grapini susţine că este ambiguu formulată. Codul muncii prevede obligaţia angajatorului care „intenţionează să efectueze concedieri colective“ să iniţieze „în timp util consultări cu sindicatul“. „Cum se defineşte timpul util?“, se întreabă Grapini, care adaugă că „procedura este greoaie, generatoare de conflicte, durează foarte mult“.
 
Ea mai propune modificarea articolelor legate de munca suplimentară (în cod se măsoară în numărul de ore petrecute la serviciu, nu în rezultate obligatorii, or, „munca se exprimă în rezultate, nu în a sta în faţa clădirii“), de formarea profesională (care prevăd că o persoană poate instrui simultan doar trei salariaţi) şi de protejarea liderilor de sindicat.
 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

5 comentarii

 
1
Varza00 10-Iul-2009 01:25
Varza
Draga doamna Grapefruit, dumneata esti patron si iti este groaza de cuvantul norma. Ca sa-si primeasca salariul un om trebuie sa stranga in 8 ore n grepfruituri. Dumneata vrei ca bulangiul sa stranga atatea grepfruituri cate lazi ai domnia ta. In rest nu mai comentez pentru ca oricum in tarisoara asta drepturile muncitorilor sunt varza.
2
Marius Delaepicentru 10-Iul-2009 09:36
Firesc
Alternativa la neînţelegerea situaţiei nu poate fi decît ieşirea din afacere a ambelor părţi. Adică, canci mălai. Reducerea numărului de ore de muncă este o practică curentă în companiile japoneze. Şi nimeni nu mai moare.
3
Marius Delaepicentru 10-Iul-2009 09:38
Rigiditatea
În ce constă rigiditatea codului muncii e că salariul este socotit în lei/lună, iar nu în lei/oră, cum ar fi de bun simţ.
4
albastrea 10-Iul-2009 13:41
ironic
asta e cu dedicatie pt SOV? ca daca da e buna. daca nu, sfatul ar fi sa nu procedeze niciun patron precum SOV
5
albastrea 10-Iul-2009 13:42
ironic
asta e cu dedicatie pt SOV? ca daca da e buna. daca nu, sfatul ar fi sa nu procedeze niciun patron precum SOV
Vezi primele comentarii
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
 
CELE MAI