Cum s-a schimbat lumea dupa 9/11

La cinci ani dupa cele mai grave atentate teroriste, "Cotidianul" face bilantul schimbarilor aduse in politica mondiala dupa atacurile al-Qaeda.

"De azi, lumea nu va mai fi niciodata la fel", spuneau comentatorii, jurnalistii si politicienii la 11 septembrie 2001. Dupa cinci ani, capii organizatiei al-Qaeda, Osama bin Laden si Ayman al-Zawahiri, sint inca liberi. Capetenii de rangul doi ale organizatiei au fost capturate sau ucise. Pe teritoriul SUA nu a mai avut loc nici un atentat terorist, dar teroristii au ucis mii de oameni in Spania, Marea Britanie, Indonezia, Iordania, Irak, iar comploturi majore sint descoperite in Marea Britanie...

Probleme nerezolvate

Centrul pentru Studii Strategice si Internationale (CSIS) din Washington trece la "probleme nerezolvate" esecul impunerii unei securitati durabile in Afganistan si in Irak. Alt minus il reprezinta imaginea SUA, erodata de scandalurile Guantanamo si Abu Ghraib. Nici problema gasirii unui echilibru just in Statele Unite intre libertatile civile si amplificarea supravegherii nu a fost rezolvata. In ceea ce priveste cooperarea internationala in domeniul informatiilor antiteroriste, aceasta ramine bilaterala.

Razboi neclar

"An de an, numitul razboi impotriva terorismului a devenit din ce in ce mai neclar in ceea ce priveste directia si scopul", scrie jurnalistul de la "Newsweek" Michael Hirsh. "Ceea ce a inceput ca un razboi clar impotriva unui grup mic de criminali a devenit un razboi tulbure, un al III-lea razboi mondial, in care dusmanul e din ce in ce mai incert, iar pe aliatii nostri se poate conta din ce in ce mai putin", continua Hirsh.

Teroristii care nu sint

Profesorul John Mueller arata in "Foreign Affairs" care ar putea fi cauza pentru care SUA nu au mai fost lovite, in ciuda repetatelor avertismente. Nu este vorba despre vreo realizare a sistemului de securitate implementat de administratia Bush, considera Mueller, ci de faptul ca in State nu exista teroristi, iar cei din afara tarii nu au mijloacele necesare pentru a lovi.

Nu s-a schimbat nimic

"Foreign Policy" ajunge la concluzia cea mai neasteptata: 11 septembrie e "ziua in care nu s-a schimbat mare lucru". William J. Dobson considera ca lumea s-a schimbat cu adevarat la 31 decembrie 1991, cind a cazut URSS si s-a terminat Razboiul Rece. Dupa aceea, trendul a fost, in mare, acelasi: SUA au ramas hegemonul noii lumi, iar globalizarea continua, chiar si dupa 2001. (Laura Cernahoschi)

Armele Rusiei pentru Saddam au iritat NATO

Jim Philips, analist al fundatiei americane Heritage, comenteaza pentru "Cotidianul" efectele 9/11 asupra relatiei dintre NATO si Rusia.

Presa occidentala ii numea pe ceceni inainte de 11 septembrie "luptatori pentru libertate", apoi au devenit teroristi.

Da, asa este, insa nici guvernul american si nici Alianta Nord-Atlantica nu au folosit aceasta sintagma. Ceea ce este insa ingrijorator pentru noi este faptul ca cecenii au legatura cu organizatia terorista al-Qaeda. Foarte multi ceceni au luptat alaturi de talibani si de al-Qaeda in Afganistan, in 2001, si continua sa lupte si acum.

Relatia buna dintre Occident si Rusia s-a schimbat radical o data cu interventia "Coalitiei de vointa", in Irak, in 2003.

Da, increderea Aliantei Nord-Atlantice in Rusia a fost slabita dupa incetarea razboiului din Irak, cind au fost descoperite arme de provenienta ruseasca pe intregul teritoriu al Irakului, in ciuda embargoului impus de ONU privind vinzarea de arme catre regimul Saddam Hussein. Mai mult, Rusia a fost implicata si in scandalul din jurul programului "Petrol contra hrana". (George D. Ripa)

Relatiile Rusiei cu NATO n-au mai fost aceleasi

Atacul terorist de la 11 septembrie a schimbat radical relatia NATO-Rusia.

Afganistan contra Cecenia

Dupa atentatele teroriste, Statele Unite au invadat Afganistanul, in cautarea principalilor membri ai retelei teroriste al-Qaeda. Moscova a pus la dispozitia americanilor propriile baze militare din sudul Rusiei. Mai mult, Moscova si-a folosit influenta in regiune pentru a convinge si alte state sa accepte prezenta trupelor americane. In schimbul sustinerii razboiului din Afganistan, SUA au schimbat radical discursul fata de situatia din Cecenia. Daca pina atunci americanii au criticat in termeni duri folosirea fortei militare impotriva separatistilor ceceni, incepind din 2002, cecenii au devenit la rindul lor "teroristi islamisti". Paradigma a suferit insa modificari esentiale in 2003, cind SUA, alaturi de unii aliati europeni, au intervenit in Irak. De aceasta data, Rusia s-a alaturat vocilor europene (Franta, Germania) care au criticat decizia.

Schimbari institutionale

Prima schimbare institutionala de amploare a fost stabilirea unui mecanism de consultare, "prin consens", intre NATO si Rusia, la 28 mai 2002, la summitul dintre cele doua parti, ce a avut loc la Roma, numit "Consiliul NATO-Rusia". Statele NATO si Rusia erau "parteneri egali in sfere de interes comun, cum ar fi securitatea". CNR a inlocuit astfel Consiliul Permanent, creat in 1997, o data cu semnarea la Paris a "Actului Fondator NATO-Rusia". Cele doua parti au inceput sa realizeze exercitii militare comune, avind ca obiect combatarea terorismului, cea mai cunoscuta dintre acestea fiind operatiunea Endeavour, ce se desfasoara anual in Marea Mediterana.

Interese diferite

NATO si Rusia au continuat sa colaboreze in lupta antiterorista, insa aceasta relatie nu s-a extins si asupra altor domenii. Statele NATO (in special SUA) se afla in competitie cu Rusia pentru resursele naturale din Caucaz si pentru influenta in spatiul postsovietic. NATO a sustinut schimbarile democratice din spatiul postsovietic, care afectau influenta Rusiei ca lider zonal. Pe de alta parte, Moscova urmareste sa scada influenta SUA in NATO si influenta NATO in Europa. Terorismul a unificat cele doua parti la nivel de discurs, insa la nivel geopolitic ramin principalii competitori. (George D. Ripa)

"Antiterorismul � gestionat de armata pentru americani"

Generalul (r) american Russell Howard (foto), expert in terorism neconventional, comenteaza pentru "Cotidianul" cooperarea aliatilor in razboiul impotriva terorismului.

Care sint schimbarile majore produse in sistemul de securitate al Statelor Unite dupa 11 septembrie 2001?

Avem un Departament al Securitatii Interne, care nu exista inainte, am pus in aplicare The Patriot Act, care face mult mai dificila efectuarea tranzactiilor bancare intre teroristi si avem o noua arhitectura a structurilor de informatii, care permite agentiilor de informatii ale Statelor Unite sa faca schimb de date si sa contopeasca informatii din diferite sectoare. Acestea sint trei semne pozitive.

Si Uniunea Europeana a incercat sa faca un sistem asemanator, dar cu mai putin succes. Comparind cele doua cazuri, ce ati avea de spus in termeni de eficienta?

Mi se pare mult mai dificil in cazul european, deoarece sint mai multe tari in UE care ar trebui sa faca schimb de informatii. Din ceea ce stiu, sub umbrela NATO exista un grad mai mare de cooperare. Prin natura organizatiei si datorita faptului ca tarile europene au cooperat de atitia ani deja sub aceasta umbrela, organizatia ar fi intr-o postura mai buna pentru schimbul de informatii.

O cooperare intre Statele Unite si aliatii sai este vitala in razboiul impotriva terorismului. Dar exista anumite probleme. Care ar fi ele, din perspectiva Americii?

Actorii transnationali nonstatali, precum al-Qaeda, necesita o coordonare fantastica atit interna, cit si internationala. Nu asa erau organizate lucrurile in trecut in ceea ce priveste securitatea. Pe vremea Razboiului Rece, exista doar o amenintare din afara, una de factura externa pentru Statele Unite. Acum luam in calcul si aceasta stare de fapt, pentru ca avem Departamentul Securitatii Interne.

Putem vorbi despre probleme de coordonare intre SUA si UE in parteneriatul lor impotriva terorismului? De exemplu, Franta, care nu este foarte prietenoasa fata de abordarea britanico-americana�

Europenii tind sa creada ca terorismul este o problema pe care trebuie s-o gestioneze politia. Americanii cred ca este o problema mai degraba militara. Intr-un fel, ambele abordari sint corecte si ambele incorecte� Stiti, nu se poate ataca al-Qaeda in Afganistan cu efectivele unei sectii de politie. Cit despre cazul Frantei, ei bine, Franta nu a fost lovita ca Statele Unite in 9/11. Dar sursele mele din departamentele de politie americana mi-au spus, ca veste buna, ca aceasta colaborare cu europenii nu a fost niciodata mai buna, la nivel de politii metropolitane.

Este posibil un 9/11 la aceeasi scara ca in Statele Unite si in Europa?

Nu cred ca Europa se va confrunta cu un 9/11. Cred ca Europa se confrunta cu posibilitatea mai multor "Madriduri", "Londre". Cei care complica lucrurile in Europa sint acei asa-numiti "teroristi de casa", teroristi ca aceia din Regatul Unit, condusi de oameni care au fost acceptati si integrati cu succes in societate si care pun la cale aceste atacuri cu bombe. In Europa, eu ma astept la mai multe explozii in metrou, ca acelea din Madrid sau din Londra. (Delia Zahareanu)

Al-Qaeda nu e pe lista teroristilor UE

UE ezita sa adopte o politica de securitate comuna, iar NATO ramine singurul organism viabil al cooperarii intre Europa si SUA in materie de securitate.

Imediat dupa 11 septembrie 2001, Uniunea Europeana a legiferat posibilitatea de inghetare a fondurilor suspectilor de terorism, a instituit mandatul european de arestare, care elimina procedurile de extradare pentru cei acuzati de activitati teroriste, iar membrii UE au sprijinit neconditionat interventia SUA in Afganistan. Insa ulterior, solutiilor militare propuse de SUA in razboiul antiterorist, UE le-a opus constant varianta idealista a combaterii saraciei si a "aliantei civilizatiilor".

Antiterorismul european, in impas

Principalele state membre UE au refuzat infiintarea unei agentii care sa colecteze informatii si sa le disemineze intre serviciile nationale, fapt pentru care postul de coordonator pentru Contra-Terorism, infiintat imediat dupa atentatele de la Madrid, poate fi privit ca unul fara portofoliu. Statele UE au dorit sa isi pastreze suveranitatea politicii externe si de securitate, inclusiv din cauza lipsei unei increderi reciproce in sistemele judiciare nationale, in special in cazul noilor membri. Spre deosebire de SUA, experienta unor regimuri autoritare si a instabilitatii politice a facut ca unele state europene sa nu sporeasca autoritatea serviciilor de securitate si sa prefere accentul pus pe apararea ordinii si a libertatilor cetatenesti.

NATO acopera deficientele UE

Statele Unite au motive de ingrijorare in privinta perceptiei europene a razboiului impotriva terorismului, atit timp cit de pe lista europeana a organizatiilor teroriste lipsesc Hamas sau al-Qaeda, considerata de catre UE drept o retea vaga, si nu o entitate terorista propriu-zisa. Totodata, Parlamentul European a infiintat o comisie de anchetare a activitatilor ilegale ale CIA pe teritoriul statelor membre sau candidate. Cooperarea euroatlantica isi pastreaza insa eficienta prin acorduri bilaterale si sub umbrela NATO, acolo unde beneficiaza de peste 50 de ani de experienta, chiar si in cazul colaborarii cu state ce s-au opus politicii SUA, precum Franta, Germania sau Spania. (Razvan Ciubotaru)

-----------------------