Home » Media » Internet » Cum latră câinele de pază al democraţiei în versiunea online

Cum latră câinele de pază al democraţiei în versiunea online

26 Mai 2008 Cosmin Popan | 0 comentarii | 2981 vizualizari
Rating:
9 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Ziarişti leneviţi de Google, cititori deprinşi să sară din link în link şi redacţii care dau tot mai mult credit telefoanelor cu cameră din buzunarul jurnaliştilor cetăţeni. Internetul a accelerat jurnalismul, spun unii, dar l-a şi prostit, critică alţii.
 
Cum latră câinele de pază al democraţiei în versiunea online
Cum latră câinele de pază al democraţiei în versiunea online
Cititorii mei de pe online sunt cu cel puţin o jumătate de zi mai deştepţi decât restul celor care iau, cuminţi, Cotidianul de la chioşc. Nu doar că nu s-au plimbat pe la trei gherete şi au ratat autobuzul în timp ce primeau rest la banii daţi pe ziar, ci şi pentru că l-au citit pe RSS încă de aseară, au pasat linkul în lista de Messenger, au dat click pe alte linkuri, care în versiunea tipărită nici măcar nu se zăresc. Înainte ca “cei de pe print”, să apuce să citească acest text în ziar, îi anunţ că el se laudă deja cu performanţe bune şi dincolo de expresia lui tipărită: accesări, comentarii, linkuri care trimit înspre el. “Întârziaţii” fideli tiparului nu trebuie să fie complet descumpăniţi pentru că le rămâne, totuşi, de citit versiunea cea mai bună, atent cizelată a mărfii ajunse pe online. Articolul este deja complet în ziar, greşelile au avut vreme să se repare, totul curge mai lin pentru că informaţia este aşezată riguros, având tot timpul să dospească în drum spre tipar.

Din redacţie mi s-a cerut încă de ieri înregistrarea vocii celor pe care i-am intervievat, pentru a fi puse la ascultat pe site. Însă am fost prea presat de timp şi am recurs la soluţia mult mai facilă, mai eficientă, dar mai blamată totodată: trimisul de întrebări prin e-mail. Mi-o amendează chiar Cristian Manafu , unul dintre cei mai cunoscuţi bloggeri români: “Deşi nu sunt cel mai fericit mod de a obţine informaţiile, interviurile pe e-mail au devenit o practică obişnuită în jurnalism”. Poza care însoţeşte articolul, se ştie, nu e făcută nici ea ieri, ci e luată dintr-o bază de date de la departamentul foto. Nici pentru alte informaţii din articol n-am făcut munca de teren pe care vi-o imaginaţi. Nici nu aş avea cum pentru că studiile de pe piaţa americană de media, de exemplu, le iau direct de pe net. Pentru un astfel de articol, clişeul “informaţia e la un click distanţă” se confirmă aici pe deplin.

De când s-a lansat, în 1989, Internetul n-a mai contenit să redefinească, zi de zi, meseria de jurnalist. De la maniera în care se construieşte şi evoluează o ştire, la modul în care se construieşte agenda publică, la cum se poate ajunge jurnalist peste noapte şi până la schimbările prin care trec majoritatea redacţiilor. Toate au luat prin surprindere instituţiile consacrate, toate sunt azi puncte de reper majore pentru oricine se apucă de scris până şi cea mai banală dintre ştiri.

Ştirea, în sine, a încetat, de altfel, să mai fie un produs, fie că vorbim de cea din ziarul care apare azi sau de cea de pe pagina de Internet. S-a transformat în serviciu care ajută şi împuterniceşte. Pe măsură ce consumul media devine continuu, un efort tot mai mare este depus pentru a produce update-uri suplimentare, care pot deveni inclusiv e-mailuri de 40 de semne pe care reporterul le trimite direct consumatorilor fără a le mai şi edita înainte. Raportul anual “The State of the News Media 2008”, care a făcut observaţiile de mai sus, mai notează că organizaţiile media şi site-urile de ştiri au încetat să mai fie destinaţii finale pentru informaţie: “Acum un an doar trei dintre cele 24 de site-uri de ştiri ale celor mai importante organizaţii tradiţionale de media cuprinse în studiu ofereau linkuri către conţinut din exterior. Astăzi, numărul acestora a crescut la 11”.

De fiecare dată când încep să fac documentarea pentru un articol, trebuie să fac, de ceva vreme, un calcul mental: ce şi cât din cantitatea finală de informaţie va intra pe tipar şi cât va lua exclusiv drumul ediţiei electronice. “Ai interviu? Ia, pe lângă fotograf, şi o cameră de filmat pentru câteva minute de înregistrare de pus pe site!” “Faci un interviu prin telefon? Neapărat dă drumul şi unui reportofon.” Nu doar pentru a te apăra în cazul în care intervievatul retractează zisele, ci şi pentru a-i pune vorbele pe online. “E o exclusivitate pe care ai aflat-o? Fuga şi scrie să apară şi numai fraza «X şi-a dat demisia» înainte ca informaţia să fie deja lansată de televiziuni, agenţii şi site-uri de ştiri.”

“Ziarele s-au văzut silite să-şi schimbe «ciclul tehnologic»“, observă şi Ioana Avădani , director al Centrului pentru Jurnalism Independent, “trecând de la o singură ediţie pe zi la actualizarea în timp (aproape) real, de la textul scris la imagine şi, apoi, la conţinut multimedia. Internetul a «accelerat» jurnalismul, l-a făcut mai «controlabil», l-a forţat să ajungă la consumatorul de informaţie pe căile care îi sunt acestuia accesibile”. A apărut “real time news”, constată şi Orlando Nicoară , director în cadrul MediaPro Interactive: “Ştirea care apare pe Internet la 5 minute de la eveniment. Avem site-uri care fac update o dată la 5 minute sau chiar mai des”. Cristian Manafu vede o negociere continuă între print şi online pe spatele subiectelor de presă: “Ziarele şi revistele au oferit şi încă oferă online continuări ale articolelor din print sau materiale complementare. În cazul altor publicaţii, articolele pornesc mai întâi online şi se continuă în ediţia tipărită”.

Odată ajuns pe .ro şi la tarabe, articolul rămâne deschis completărilor. Dimineaţa, eu şi restul celor din jur ne uităm constant după accesările adunate peste noapte, pe ce loc se află în topul articolelor din ediţia respectivă şi, mai ales, ce comentarii a încasat de la cititori. Unii dintre colegi se înhamă să răspundă comentariilor atunci când au ceva de clarificat. Iar dacă printre aceştia sunt şi editori de bloguri pe cotidianul.ro, interactivitatea îi ţine ocupaţi până târziu după-amiază. “Feedback-ul pe articol, interactivitatea, dialogul cu autorul, comentariile reprezintă un alt pas înainte la nivelul jurnalismului”, ne apără apucăturile Orlando Nicoară.

Toate aceste declinări ale profesiei care-l fac pe jurnalist mai puternic, mai ubicuu, mai aproape de cei pentru care scrie, îl frustrează adesea la fel de tare. În redacţii persistă încă o dezamăgire când redactorii ajung să scrie un articol care apare doar pe online, nu şi pe print. Percepţia asupra jurnalismului s-a schimbat şi ea semnificativ, spune Ioana Avădani: “Riscurile cele mai mari sunt legate de diluarea profesiei. Jurnaliştii profesionişti trebuie să se impună printr-o marcă distinctivă: calitate şi credibilitate”. Netul a antrenat totodată şi un grad semnificativ de subiectivism, după argumentează Manafu: “Dacă până acum organismele din presă au susţinut imparţialitatea drept literă de lege, evoluţia blogurilor şi impactul lor din ultimii doi ani ne-au arătat că oamenii sunt atraşi de subiectivism, de experienţe reale, de declaraţii personale, fiind parcă sătui de politici editoriale şi editori care decid ce e «newsworthy». De aici pot apărea multe cazuri de manipulare, dezinformare şi inducere în eroare”.

Noul inamic comun al jurnaliştilor de peste tot a devenit tocmai motorul Internetului, Google, care ia cu voluptate din stânga şi din dreapta conţinut documentat şi furnizat de presa tradiţională fără să dea mare lucru la schimb. “Pentru fiecare dolar provenit din publicitatea pe care o afişează, Google nu oferă aproape nimic la schimb furnizorilor de conţinut. Deşi trage imense foloase din întregul proces, Google nu virează nici un penny pentru a proteja corespondenţii din Bagdad şi nici nu plăteşte nota de plată unui reporter când merge la un interviu”, spune Roben Farzad, jurnalist la “BusinessWeek”. Editorul publicaţiei americane mai aminteşte că anul trecut s-a petrecut cea mai mare reducere de personal din mass-media din SUA ultimilor treizeci de ani, “iar versiunile publicaţiilor se chinuiesc încă să absoarbă această mână de lucru pusă pe liber. Veniturile din publicitate şi valorile de piaţă ale ziarelor şi revistelor americane au fost efectiv anexate de Google”.

Din media alternative şi cel mult complementare, Internetul face acum regulile jocului şi dă tonul în redacţii, dă verdictul Manafu. Avădani asistă şi ea la un web generator de noi şi noi nevoi sociale: “Dacă în alte circumstanţe istorice tehnologia venea să răspundă unor nevoi ale societăţii, Internetul este genul de dezvoltare tehnologică ce a depăşit aceste nevoi şi creează, ea singură, alte noi nevoi, pe care societatea le-ar fi formulat în ani”.

Democraţia Internetului dă deja bombe de presă
Explozia unui bloc din Zalău , maşina senatorului Adrian Păunescu surprinsă pe autostradă alături de un convoi poliţienesc care îi făcea loc în trafic sau accidentul ministrului Orban  dat de gol în plină iarnă sunt cele mai semnificative subiecte jurnalistice generate de simplii cetăţeni. Un mare câştig, aşa cum îl numeşte Orlando Nicoară, “forţat de progresul din telefonia mobilă”, este taxat, în schimb, de Ioana Avădani: “Aparenta «democraţie» a Internetului, care oferă tuturor o platformă egal accesibilă de exprimare, suferă de o lipsă de criterii de valoare şi fiecare utilizator este liber să şi le stabilească pe ale sale”. Şeful “Gazetei Sporturilor”, Cătălin Tolontan , crede totuşi că echilibrul breslei nu va avea de suferit pe termen lung: “Internetul va duce «jurnalismul popular» la o extremă a vastităţii unde acesta nu se va putea întreţine singur. Şi atunci se va reveni, încet, încet, către jurnalismul profesionist. Pentru că, în materie de informaţie, cuvântul-cheie al oamenilor moderni nu este «mult», ci «relevant»“.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
INTERNET
 
CELE MAI