Home » Societate » Educatie » Cum afectează criza universităţile

Cum afectează criza universităţile

02 Mar 2009 Iuliana Gatej | 0 comentarii | 2611 vizualizari
Rating:
9 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Criza financiară loveşte universităţile din trei direcţii. Pe de-o parte, rectorii se tem că vor primi mai puţine locuri finanţate de la buget, fapt care le va limita şi locurile cu taxă pe care au dreptul să le atribuie.
 
studenti criza la universitati in criza
Pe de altă parte, candidaţii înşişi sunt tot mai puţin doritori să-şi plătească studiile. În sfarşit, al treilea capitol afectat va fi cel al investiţiilor şi dotărilor.

Rectorii nu văd cu ochi buni următorii ani pentru universităţile pe care le conduc. Unii încearcă să găsească măsuri anticriză, alţii aşteaptă cu nelinişte finanţarea de bază venită de la bugetul de stat. Şefii universităţilor, care şi-au luat în calcul problemele care ar putea apărea, prognozează că cele mai afectate capitole vor fi taxele plătite de studenţi şi investiţiile.

Rectorul Academiei de Studii Economice, Ion Roşca, a făcut o analiză pe care prezentat-o deja senatului universităţii. “Finanţarea lucrărilor de investiţii, a modernizărilor, a construcţiilor va scădea. Nu putem începe proiecte noi, ne rămâne doar speranţa continuării şantierelor începute. La finanţarea dotării laboratoarelor de licenţă, masterat, doctorat se prevede valoare zero. Subvenţiile de stat pentru studenţi sperăm să nu scadă. Însă subvenţiile private pentru finanţarea şcolarizării vor scădea prin incapacitatea societăţilor de a mai oferi sponsorizări pentru studii”, spune rectorul Academiei. Prin urmare, în 2009, aproape toate variabilele de calcul al veniturilor Academiei de Studii Economice au traiectorii descendente.

Analiza rectorului Roşca arată că numărul de studenţi finanţaţi de la buget este posibil să rămână constant, însă “numărul studenţilor finanţaţi prin taxe este posibil să scadă”. Singura creştere, dar mică o va “suporta” subvenţia de la buget per student. “Fiecărui domeniu de pregătire i se asociază, de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior, un coeficient. Domeniul economic are coeficientul unu. Întotdeauna, domeniul economic a fost subfinanţat. De exemplu, în 2008, costul real a fost de 3.400 lei/student, iar subvenţia de la buget a fost de 2.700 lei/student. Anul acesta este posibil să crească foarte puţin, se pare cu + 6% faţă de 2008”, explică rectorul ASE.

La Medicină au apărut primele semne ale crizei. “Anul acesta s-au retras cam 4% din cei cu taxă. Şi presupun că doritorii la locurile cu taxă nu vor mai fi chiar atât de mulţi. Plus că am o bănuială că vor fi mai puţine locuri bugetate, care clar că va afecta şi locurile cu taxă. De exemplu, anul acesta am avut 800 de locuri de la buget, faţă de care putem avea un plus de 150% de locuri la cele cu taxă”, spune Florian Popa, rectorul UMF “Carol Davila” din Bucureşti. Florian Popa mai dă un exemplu de renunţări: “La a doua specializare, care se face contra cost, se înscriu foarte mulţi medici care vor să se facă chirurgi, să zicem. Acum am aflat de la cei de la Centrul de perfecţionare în domeniul sanitar că s-au retras foarte mulţi, mai ales medici de familie. Pentru a te specializa şi în alt domeniu te costă în jur de 2.000 de euro pe an şi cursurile durează cam 2-3 ani, poate şi mai mult, în funcţie de domeniu”. Însă deputatul Florian Popa aşteapă să vadă ce cifre vor veni de la buget pentru educaţie, care “are o problemă pentru că include şi veniturile universităţilor. Atunci implicit va fi o scădere în buget”.

Şi Paul Dobrescu, rectorul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative, aşteaptă să vadă ce bani primeşte de la stat. “Aşteptăm bugetul şi cam în două săptămâni vedem cum stăm. Dar cred că investiţiile nu vor fi afectate”, spune Dobrescu. Legat de taxele studenţilor, rectorul SNSPA crede că atunci când nu vor mai fi plătite de către cursanţi universitatea trebuie “să fie flexibilă”. “Nu cred că trebuie să fim duri, să-i exmatriculăm, că nu este nici vina lor că nu mai au bani pentru taxă”, spune rectorul.

La alte universităţi specializate, cum este Universitatea Maritimă din Constanţa, rectorii sunt optimişti. “Eu cred că nu ne va afecta, pentru că dispunem de venituri proprii, iar candidaţi vor fi. În navigaţie sunt de acoperit 13-14.000 de posturi”, spune Corneliu Panait, rectorul Universităţii Maritime. Însă recunoaşte că “investiţiile din banii de la buget clar vor fi afectate”. “Aveam în program patru lucrări mari de zeci de miliarde, cum ar fi construirea unui cămin, supraetajarea unei clădiri a universităţii, iar noi nu avem atâţia bani din venituri proprii pentru a acoperi aceste cheltuieli”, spune rectorul Panait.

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, crede că “universităţile care se bazează pe taxele studenţilor vor fi afectate”. “De exemplu, ASE are majoritatea banilor din taxe. Politehnica are bani din activităţi de cercetare, în care sunt implicate şi companii. Iar alte universităţii trebuie să supravieţuiască din finanţarea de bază dată la buget, pentru că nu toate universităţile fac cercetare”, susţine ministrul Educaţiei, care nu poate aprecia însă cât de mare va fi efectul crizei. Ca măsură pe care o pot lua rectorii, Ecaterina Andronescu propune ca orele de la posturile vacante să fie preluate de cei cu salarii mai mici. “Una dintre măsurile pe care le-am luat în urmă cu câţiva ani la Politehnică a fost ca orele din posturile vacante să fie luate de asistenţi şi de şefii de lucrări, iar pe profesori şi pe conferenţiari să-i împing să se ducă spre activităţile de cercetare. Am redus cheltuielile cu 40% pentru aceste posturi”, povesteşte ministrul Educaţiei, care este rectorul suspendat de la Universitatea Politehnica din Bucureşti. În schimb, fostul ministru Andrei Marga, rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, cerea săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, punerea în aplicare de urgenţă a reglementărilor privind împrumutul bancar pentru studenţi, ca o soluţie în momente de criză, pentru ca aceştia să îşi poată achita taxele şi chiria şi să îşi poată achiziţiona cărţi.

Măsuri de supravieţuire propuse la ASE:

- îngheţarea salariilor din universităţi;
- plata orelor din afara normelor la niveluri inferioare gradului didactic.
- reducerea numărului disciplinelor din planurile de învăţământ şi a numărului de ore didactice pe săptămână;
- reducerea cheltuielilor administrative, dar, posibil, şi a celor care sprijină învăţământul: achiziţiile de echipamente pentru laboratoare, de pachete software necesare învăţământului, de carte şi baze de date ştiinţifice etc;
- amânarea proiectelor de investiţii, consolidări şi modernizări.
 

 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
EDUCATIE
 
CELE MAI