Login Inregistrare ca membru
Joi, 24 Mai 2012, 20:26
Actualizat: 11:35, 2010 Mai 22
Actualizat: 11:35, 2010 Mai 22
Home
»
International
»
America
»
Culisele crizei financiare: Goldman Sachs, călăul economiei americane
Culisele crizei financiare: Goldman Sachs, călăul economiei americane
De la acţiuni ale companiilor de înaltă tehnologie la preţul mare al ţiţeiului, Goldman Sachs a orchestrat toate evenimentele bursiere majore de la Marea Criză până în prezent - şi se pregăteşte activ de încă o „inginerie“ extrem de bănoasă. Revista americană „The Rolling Stone“ face o radiografie amplă a „vampirului financiar“ care a contribuit la îngenuncherea economică a întregii planete, începând cu ţara sa de origine - Statele Unite.
Sute de americani au manifestat contra lacomiei corporatiste in fata sediului Goldman Sachs. Sursa: Reuters
Descrisă drept cea mai puternică bancă de investiţii a lumii, Goldman Sachs controlează aproape tot ce contează pe pieţele financiare, cel puţin pe cele americane. Istoria crizelor financiare recente, care este şi istoria declinului rapid al proaspăt sărăcitului imperiu american, se poate citi ca o listă cu numele unor foşti angajaţi ai Goldman Sachs. Începând cu ultimul secretar al Trezoreriei sub administraţia Bush, Henry Paulson.
Paulson, fost director executiv al Goldman Sachs, a fost şi arhitectul „salvgardării“ preferenţiale a unor instituţii financiare americane. El a împărţit, practic, mii de miliarde din banii contribuabililor câtorva dintre prietenii săi de pe Wall Street.
Robert Rubin, secretar al Trezoreriei sub administraţia lui Bill Clinton, în timpul căruia s-a spart marele „balon Internet“, lucrase la Goldman Sachs nu mai puţin de 26 de ani. După aceasta, el a devenit directorul Citigroup, care a primit un „stimul“ de 300 de miliarde de dolari de la Paulson. Lista este foarte lungă, dar o vom încheia aici, fără a uita să menţionăm că guvernatorii băncilor naţionale ale Canadei şi Italiei au lucrat pentru Goldman, la fel ca directorul Băncii Mondiale şi preşedintele Bursei din New York. Puterea şi întinderea fără precedent ale băncii i-au permis să transforme întreaga Americă într-o gigantică schemă piramidală, manipulând după dorinţă întregi sectoare economice, uneori timp de ani buni.
Goldman Sachs pare a fi tot timpul în spatele multor probleme de care oamenii se lovesc aproape zilnic: benzină scumpă, dobânzi împovărătoare, fonduri de pensii evaporate, concedieri în masă. Banca este o maşinărie imensă şi sofisticată de convertire a micilor averi ale oamenilor de rând în profit.
Formula este relativ simplă: Goldman se poziţionează în centrul unui balon speculativ, vânzând investiţii despre care ştie că nu au valoare. Culege astfel masive sume de bani de la investitorii mijlocii şi mici cu ajutorul unui stat neputincios şi corupt, care rescrie regulile întotdeauna în favoarea băncii.
La sfârşit, când balonul se sparge, lăsând milioane de oameni faliţi, fără slujbă şi înfometaţi, Goldman Sachs începe din nou procesul, pozând în salvatorul care împrumută cu dobândă banii pe care i-a luat. Schema a fost repetată de multe ori din 1920 încoace, iar Goldman pregăteşte una care are potenţialul de a crea cel mai mare şi mai îndrăzneţ „balon bursier“ din istorie. Pentru a înţelege cum s-a ajuns la actuala criză financiară trebuie să înţelegem ce a mai făcut Goldman în trecut, scăpând ca şi acum basma curată. Este istoria a exact patru baloane, între care şi ciudata şi aparent inexplicabila creştere a preţului petrolului de anul trecut. În toate cazurile au existat foarte mulţi perdanţi, dar Goldman Sachs nu s-a numărat niciodată printre aceştia.
Primul balon: Marea Criză
La finele anilor 1920, Goldman Sachs a intrat în jocul investiţiilor la bursă, înfiinţând Goldman Sachs Trading Corporation (GSTC). Primul lot de un milion de acţiuni, cu valoarea de 100 de dolari bucata, a fost cumpărat chiar de Goldman, care le-a revândut imediat cu 104 dolari acţiunea. Banca a continuat să-şi tranzacţioneze acţiunile, urcând artificial preţul acestora.
În cele din urmă, Goldman vinde întregul pachet de acţiuni şi înfiinţează un nou fond de investiţii, Shenandoah Corporation. Shenandoah creează la rându-i un alt fond, Blue Ridge Corporation, cu 7.250.000 de acţiuni iniţiale. Din acestea, 6.250.000 aparţineau Shenandoah, care era în mare parte deţinut de GSTC. Suveica de „acţiuni“ vândute a funcţionat până când publicul a încetat să mai cumpere, nemaiavând bani. În cartea sa „1929, Marea Criză“, reputatul economist John Kenneth Galbraith alocă un întreg capitol, intitulat „Credem în Goldman Sachs“ („In Goldman Sachs We Trust“), expunerii pe larg a „nebuniei“ investiţiilor bazate pe împrumuturi („cu efect de levier“), ilustrată perfect de fondurile Goldman. Aceste fonduri, arăta Galbraith, au fost o cauză majoră a crahului financiar. Valoarea pierderilor înregistrate atunci s-ar cifra acum la 475 de miliarde de dolari. În urma crahului, Goldman Sachs nu a pierdut nimic. Dimpotrivă, a prosperat şi a devenit banca favorită a celor mai bogaţi oameni şi a corporaţiilor.
Al doilea balon: Internetul
65 de ani mai târziu, Goldman deschide drumul intermedierii ofertelor publice la bursă, mijloc pe care multe companii îl folosesc pentru mărirea capitalului. Paralel, luat de la Goldman Sachs şi pus la conducerea Trezoreriei federale a SUA, Robert Rubin a decis „relaxarea“ reglementărilor existente pe piaţa financiară. Astfel, băncile au putut acţiona „liber“, în frunte cu Goldman Sachs, care a scos prin listare la bursă, pe bandă rulantă, zeci de companii IT care nu funcţionau nici pe hârtie.
Investitorii nu ştiau că regulile jocului se schimbaseră. „La începutul anilor 1980, asigurătorii majori insistau ca firma listată să aibă cel puţin trei ani de profitabilitate. Perioada s-a scurtat apoi la un an, apoi la un trimestru. Când a apărut balonul Internet, nu se mai cerea profitabilitate nici măcar pentru viitorul previzibil“, explică Jay Ritter, profesor de finanţe la Universitatea Florida. După ce a listat la bursă o firmă micuţă, botezată Yahoo!, Goldman Sachs a devenit din 1996 un guru în ochii investitorilor.
În 1997, Goldman a listat 24 de companii, din care o treime erau pe pierdere. În 1999 a listat 47 de firme, unele dintre aceste oferte fiind considerate echivalente moderne ale fondurilor Blue Ridge şi Shenandoah. În 2000 listează 18 companii, din care 14 deja pierdeau bani. Valoarea medie a ofertelor lansate de Goldman în 1999 s-a ridicat cu 281% peste preţul iniţial, comparativ cu media de pe Wall Street, de 181%. La vremea respectivă, Goldman a fost acuzată de mai multe practici oneroase, printre care dare de mită şi manipulări de preţ. A fost şi amendată, cu 110 milioane de dolari, în condiţiile în care banca plătea salarii în valoare de 7 miliarde.
Al treilea balon: imobiliarele
Graţie lui Rubin, după spargerea balonului IT, Goldman a găsit repede un altul, cel din cauza căruia întreaga planetă a intrat în criză: imobiliarele. Pe scurt, banca a creat o piaţă „de masă“ pentru datoriile „toxice“ pe care în mod normal nu le-ar fi cumpărat nimeni, nici companii de asigurare şi cu atât mai puţin fonduri de pensii. Goldman a găsit două metode de a ascunde ce vindea, respectiv două instrumente financiare cu nume liniştitoare, şi cel puţin o cale de a face şi mai mulţi bani, pariind practic împotriva a ceea ce vindea, cu asigurători care au suferit pierderi masive. Şi de această dată, multe alte bănci şi fonduri au protestat, dar Goldman a scăpat doar cu plata a 60 de milioane de dolari. În 2006, fondurile de salarii ale băncii crescuseră la 16,5 miliarde. Cel puţin 13 miliarde din banii alocaţi pentru „salvarea“ asigurătorului AIG au ajuns la Goldman Sachs.
Al patrulea balon: petrolul
La jumătatea anului 2008, criza începuse să-şi facă simţită prezenţa, având drept consecinţă o scădere a cererii de pe pieţe. Şi totuşi, barilul de petrol a atins un maxim istoric de 147 de dolari, mai mult decât dublul preţului din vara lui 2007, pe fondul unei creşteri a producţiei. Nimeni nu găsea o explicaţie. Goldman reuşise să transforme ţiţeiul în marfă speculativă, încurajând investitorii instituţionali, precum fondurile de pensii, să cumpere contracte futures.
Între 2003 şi 2008, valoarea fondurilor speculative pe piaţa de mărfuri a crescut cu 2.300%, de la 13 la 317 miliarde. În 2008, un baril de ţiţei era tranzacţionat în medie de 27 de ori înainte de a fi livrat şi consumat. Goldman obţinuse în secret, încă din 1991, o dispensă oficială fără de care nu ar fi putut să facă din petrol un obiect de pariuri. Comisia regulatoare, CTFC, a acordat practic un cec în alb pentru Goldman Sachs, un document numit „Bona Fide Hedging“, despre existenţa căruia mulţi oficiali nu au aflat decât anul trecut.
Încălzirea globală prieşte băncii Goldman Sachs
La cârma Statelor Unite este instalat Barack Obama, un politician tânăr şi popular, pentru a cărui campanie electorală Goldman Sachs a contribuit cu 981.000 de dolari - cel mai important donator privat. Mesajul de „schimbare“ al lui Obama include şi felul în care America tratează schimbarea climei. Preşedintele SUA a promis limitarea emisiilor de gaze poluante, care pe de-o parte provoacă şi accelerează încălzirea globală, iar pe de altă parte promit să umple seifurile băncii Goldman Sachs.
Piaţa „creditelor de carbon“ abia dacă există, dar potenţialul său de mii de miliarde de dolari nu putea să scape băncii. Proiectul avut în vedere de democraţii lui Obama stabileşte limite pentru emisiile la care au dreptul toate industriile. Dacă unele firme depăşesc limita, ele trebuie să cumpere „credite“ de la alte firme care au poluat mai puţin. Ideea este că limitele vor fi coborâte constant, în timp ce numărul creditelor rămâne fix. Această trăsătură este foarte atrăgătoare pentru speculanţi, pentru că înseamnă o creştere practic constantă şi garantată a valorii unui credit. Poate nu întâmplător părţi din plan au fost concepute de experţi ai Goldman Sachs, iar banca susţine activ implementarea unui astfel de sistem încă din 2005. Pe de altă parte, Goldman a investit masiv în energii alternative (eoliană, solară, biocombustibili), pentru care cererea este deja în creştere. Goldman Sachs deţine 10% din Chicago Climate Exchange, pe care vor fi tranzacţionate „creditele de carbon“.
-
Cotidianul.ro iti recomanda stirea de business a momentului: Aici sunt banii dvs: Elena Udrea a dat 40 de mil. euro pe săli de sport
8 comentarii
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
|
||
|
||
|
Vezi primele comentarii
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
- SECRETARA - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- Assistant Manager - BCL Group
- consultant financiar - DIASING Agent de Asigurare SRL
AMERICA
Recomandări de weekend
14 Mai 2010 0 comentarii
“Egoistul”, un spectacol în care Jean Anouilh se pare că şi-a ascuns biografia sub chipul maestrului Radu Beligan. Îl secundează Marin Moraru, Mihai Fotino, Carmen Stănescu, Lamia Beligan, Medeea Marinescu, Sanda Toma, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş. Sâmbătă, la Sala Amfiteatru a TNB.
Salonul Cărţii de la Torino
Fantasmele memoriei
13 Mai 2010 0 comentarii
Astăzi s-a deschis cea de-a 23-a ediţie a “Salonului Internaţional al Cărţii” de la Torino, care va dura până pe 17 mai. Sunt prezente peste 1.400 de standuri. O noutate a actualei ediţii este şi extinderea manifestării dincolo de hotarele regiunii: la Roma, Milano, Florenţa, Bologna şi Napoli. Pe lângă lansările de carte, publicul entuziast va putea asista la mese rotunde, conferinţe, dar şi la numeroasele concerte ce se vor derula în Salonul Galben de la Lingotto, precum şi în librăriile şi cafenelele din centrul oraşului.
Drame, politică şi “dezmăţ” la Cannes
14 Mai 2010 2 comentarii
Ploaie de bliţuri, numeroase personalităţi, în seara inaugurală. Cu “maximus, maximus” a fost primit Russell Crowe la premiera filmului “Robin Hood”, o ecranizare a legendei haiducului medieval englez, în viziunea regizorului Ridley Scott. Îi dă replica celebra Cate Blanchett în rolul Lady Marian.
Surprize şi nostalgii la Cannes
12 Mai 2010 0 comentarii
Cu numai două zile înainte de deschiderea festivalului, în competiţia oficială a mai intrat o peliculă. E drept, autorul ei nu este un necunoscut. Organizatorii au admis înscrierea filmului „Route Irish” al lui Ken Loach. O chitară pentru tine
15 Mai 2010 0 comentarii
Acesta a fost invitaţia clubului Fire pentru şapte tineri talentaţi care s-au duelat într-o confruntare artistică, miza fiind îndeplinirea visului oricărui folkist: o chitară electro-acustică Ibanez.
Iarmaroc Fest, muzică şi bâlci în pădure
14 Mai 2010 0 comentarii
Între 21 şi 23 mai se dă adunarea amatorilor de rock, folk, funk, techno, raggae, hip-hop, house şi electro la Urziceni, într-un loc pitoresc, o pădure de 27 de hectare, la Iarmaroc Fest, eveniment ce-şi doreşte să recreeze întâlnirile duminicale de bâlci. La Arte, Cetăţeni!
15 Mai 2010 0 comentarii
Noaptea europeană a muzeelor este patronată pentru a doua oară consecutiv de UNESCO. Anul acesta, sediul organizaţiei de la Paris îşi va deschide porţile în noaptea de sâmbătă spre duminică marelui public. „Ghepardul” revine la Cannes
11 Mai 2010 2 comentarii
În 14 mai, la Festivalul Filmului de la Cannes, în secţiunea Cannes Classics, va fi prezentată capodopera lui Luchino Visconti, “Ghepardul”. Pelicula, realizată în 1963, după romanul omonim al lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, a fost distinsă cu Palme d’Or pentru cel mai bun film, la cea de-a 16-a ediţie de pe Croisette. Filmul va fi prezentat în avanpremieră mondială într-o versiune restaurată digital în 4K. Incertitudini, proteste şi speranţe pe Croisette
11 Mai 2010 0 comentarii
S-ar părea că anul acesta împotriva Festivalului de Film de la Cannes s-au unit şi cerul, şi pământul, şi apele mării.
Un templu al cinematografului
14 Mai 2010 0 comentarii
Celebra construcţie de 167 de metri (masa construcţiei are 113 metri, iar cupola, 47 de metri), al doilea edificiu ca înălţime din Italia, “La Molle Antonelliana”, situată în centrul istoric, simbol arhitectonic al oraşului Torino. Această construcţie, în forma cea mai paradoxală din câte pot exista, are o sală de proiecţie în care vizitatorii se pot întinde pe şezlonguri comode pentru a urmări filmele şi unde, la anumite intervale, proiecţiile se întrerup, cupola se deschide lăsându-te să urmăreşti stelele şi norii, care fug cu aceeaşi viteză ca şi imaginile fantastice ale lanternelor magice.
Cu foarfeca prin ziare şi emisiuni
Oamenii mogulului cel bun spun lucruri trăsnite
13 Mai 2010 0 comentarii
Protestele pensionarilor şi posibilele mari mişcări sindicale se pare că au generat unele frisoane. Drept urmare, presa “oficială” a luat atitudine. B1 şi EVZ au fost din nou în prima linie.
Nu doar Gazprom, ci şi „Rusia Vie”
România devine şi piaţă culturală pentru Rusia
14 Mai 2010 0 comentarii
Ambasada Rusiei şi Centrul de Afaceri al CSI încearcă să aducă aminte că Rusia nu înseamnă doar gaze naturale, ci şi Cehov sau Mihalkov. Un prim pas este spectacolul de pe 16 mai, ora 18.00, de la Sala Tinerimea Română al ansamblului muzical căzăcesc “Jivaia Rus”. Urmează zilele culturii ruse în oraşele româneşti şi retrospective de filme după piesele lui Cehov, la 150 de ani de la naşterea autorului.
Dosarele de presă cotidianul.ro
Eforia Spitalelor Civile
O restituire necesară
10 Mai 2010 1 comentarii
Sistemul sanitar românesc este fără îndoială şubrezit sau mai degrabă sabotat de perpetua confuzie birocratică în privinţa surselor de finanţare. Situaţia s-ar îmbunătăţi foarte simplu. Torino. Allegro con gusto
12 Mai 2010 2 comentarii
Pictoriţa Elisabeth Vigée-Le Brun, portretista Mariei Antoaneta, spunea despre Torino, în 1789, că este unul dintre cele mai spectaculoase oraşe ale Europei, unde “străzile, pieţele au o regularitate a ţesutului urban”.
Interviu cu Florin Marcu - director general Sindserv
Primul serviciu de urgenţe electrice (2)
12 Mai 2010 1 comentarii
Angajaţi punctuali şi un serviciu organizat după modelul nemţesc. În maximum o oră de la efectuarea apelului telefonic, orice fel de problemă legată de sistemul de electricitate este rezolvată. Aceasta este noutatea, în materie de servicii, oferită de electricienii care lucrează pentru serviciul IntervEL, un serviciu nou apărut pe piaţă.
Advertorial:
Piscina, ca o rachetă de apă
(Sau poveşti din prostiile amatorilor şi din universul profesioniştilor)
12 Mai 2010 0 comentarii
În timp ce Mihaela Bucur de la Chemoform vorbea despre proporţia obligatorie a substanţelor chimice în apa de piscină mi-am adus aminte cum, prin 1993, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români se căina pe marginea unui bazin. Ce dracu' are, că schimb apa tot la două-trei zile şi tot se înverzeşte. Nici omul nostru şi nici românii în general nu prea au habar ce maşinărie complicată este o piscină.
Oscarul italian pentru “Concertul”
10 Mai 2010 0 comentarii
Lansat în premieră mondială toamna trecută, la Festivalul de la Roma, “Concertul” regizorului francez de origine română Radu Mihăileanu a primit cel mai mare premiu decernat în Italia, “David di Donatello”, pentru cel mai bun film european. Văduva neagră cucereşte Parisul
09 Mai 2010 2 comentarii
Musée d’Orsay prezintă o şocantă expoziţie, „Crimă şi pedeapsă”, ce va fi deschisă până la 17 iunie.
Mirela Zeţa (Mondenii) despre parodierea vedetelor: “Suntem actori, nu judecători”
08 Mai 2010 2 comentarii
Îndrăgostită de scenă şi de universul provocator al personajelor pe care le interpretează, Mirela Zeţa este printre puţinii artişti care preferă în egală măsură să trăiască în lumina reflectoarelor dar şi în spatele acesteia. Jurnal pe portativ, la Viena
09 Mai 2010 0 comentarii
Nicicând Viena nu este mai frumoasă decât primăvara, când este scăldată de mirosul pomilor în floare. Este unul dintre cele mai înverzite oraşe ale Europei.
Shoppingul Principelui
08 Mai 2010 1 comentarii
Muzeul Liechtenstein din Viena, complet renovat, el însuşi un univers baroc, găzduieşte una dintre cele mai importante colecţii private din lume, aparţinând Prinţului Hans Adam al II-lea de Liechtenstein. Colecţia cuprinde peste 1.500 de picturi, sculpturi şi piese de mobilier, de la Renaşterea timpurie până la Romantismul austriac.
Publicitate
GHID CULTURAL DE CALATORIE
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".













