Cazul Ridzi. Îmi menţin pariul făcut la izbucnirea acestui scandal: Monica nu va păţi nimic, poate chiar va rămîne ministru, şi dacă va fi să i se impute vreo greşeală, aceea se va numi vină morală, nicidecum penală.
Într-un avînt cîteodată ri(d)zibil, cei care cer astăzi demisia Monicăi (nume predestinat să nască vii controverse în politica românească!) par să treacă foarte uşor peste episodul buzunarelor în care s-au dus banii de la MTS. Destinaţia a fost clară: televiziuni. Misiunea a fost precisă: reportaje şi ştiri publicitare cu Monica însoţită, uneori, de candidata EBA. Pentru publicul larg, tehnica pare nouă, pentru cei care lucrează în mass-media e o practică veche. Pînă la contractul de la MTS au existat însă „băieţi deştepţi“ care s-au ferit să treacă şi media-planuri (adică, un fel de grafice cu ore şi durate de difuzare a respectivelor reportaje) ca anexe la astfel de contracte.
Presa o duce prost.
Publicitate
Se închid televiziuni şi ziare, sucombă suplimente şi ediţii de weekend, se dau afară oameni din radiouri. Încasările din publicitate pe bază de comenzi din partea agenţiilor înregistrează, în unele cazuri, scăderi cu aproape două treimi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Într-o astfel de situaţie, supravieţuirea pe o piaţă şi aşa supradimensionată a mass-mediei româneşti devine pentru departamentele de marketing şi vînzări o vînătoare punctuală în zonele cu bani. Şi, dintre toate zonele cu bani, cele mai bogate în pradă sînt cele în care se învîrt banii de la stat: ministere, companii naţionale etc.
Nici pînă să izbucnească nenorocita asta de criză n-a fost ziaristul român un personaj cu mare greutate în faţa planurilor de vînzări imaginate de băieţii şi fetele de la marketing. Găseau ei o Roşie Montană, un ceva şi puneau rapid de o emisiune sau de un reportaj despre „situaţia“ din zonă, chiar dacă departamentele editoriale protestau, fie şi anemic, în legătură cu subiectul respectiv din motive, scuzaţi expresia, deontologice. Se făcea pînă la urmă, în cele mai multe dintre cazuri, dar am întîlnit şi jurnalişti fericiţi care reuşiseră să rostească un nu hotărît pentru astfel de comenzi. Azi, cînd în foarte multe redacţii sînt emoţii mari în ziua de salariu şi ciripitul „intră banii azi sau nu?“ se aude prin mai toate birourile, o nesfîrşită resemnare se arată pînă şi pe chipurile celor care au trăit ani lungi cu speranţa victoriei jurnaliştilor în războiul editorial vs comercial. E unul dintre motivele pentru care gestul absolut spectaculos şi salubru al celor de la „Gazeta sporturilor“, de a dezvălui mizeria trocului din relaţia MTS-televiziuni, e privit, în cel mai bun caz, cu ironie şi e considerat un soi de ultim spasm al cîinelui de pază al democraţiei înainte de a cădea într-un somn adînc, fără vise cu libertatea presei şi jurnalişti independenţi.
Salvarea ar trebui să vină din solidarizarea breslei. Statutul omului de presă, erodat puternic şi prin declaraţiile repetate făcute de Traian Băsescu în ultimii ani, mai are încă şansa de a rămîne onorabil, cîtă vreme se vor găsi confraţi care să ţină cu dinţii de lămurirea cazului Ridzi în ceea ce priveşte contractele încheiate cu presa. Dacă Tolontan şi ai lui de la GSP rămîn singuri în această încercare de recucerire a unor redute pierdute de jurnalişti în lupta cu vînzătorii de publicitate şi oamenii politici, vor fi obligaţi, în cele din urmă, să capituleze şi, odată cu ei, va capitula şi onoarea unei bresle care are de ani mulţi grave probleme de identitate şi profesionalism.
Dincolo de miza demisiei lui Ridzi – care e deja secundară pentru ziarişti, dar atîrnă greu pe umerii bietului Boc! –, mult mai important mi se pare a fi acum pariul jurnalistului român cu el însuşi. Pe care nu-l cîştigă băgînd, zilnic, capul la cutie şi anchetîndu-şi, o dată pe lună, doar cardul de salariu.
D-le Turcescu, stiti in ce situatie sunteti? Ca ciobanul care striga "Lupul!!!" sa pacaleasca satenii si care a ramas singur cand a venit lupul.
Onoarea breslei nu s-a pierdut din cauza d-lui presedinte Basescu, stiti Dvs. "ce-si face omul cu mana lui se cheama lucru manual", deci prin atitudinea reprezentantilor breslei dvs. in ziare(vezi Cristian Oprea de la Coti), limbajul suburban folosit, lipsa de respect fata de om in general si fata de d-l Basescu in special, la TV(unde nu ma mai uit, de scarba)-cristoiu, gadea, ciutacu, stan, uneori si d-na Firea si Mandruta, uneori si d-l Ursu, d-l Dumitrescu, etc., sunt factorii care au dus la pierderea onoarei breslei Dvs.
Turcescu si Tolontan sunt doar doua tonomate puse pe \'play\' la comanda puscariasului de Vantu si a securistului Voiculescu alias Felix.
In ce tara ati mai vazut voi ca un ziar de sport sa se implice in politica guvernului? Sa faca investigatii si mese colocviale?
De fapt, Vantu vrea sa-l foloseasca pe Turcescu in acelasi mod gainaresc prin care il foloseste pe Hurezeanu. Turcescu nu mai are nici o credibilitate, Hurezeanu e pe tobogan, urmeaza Tolontan.
Domnule Turcescu si domnule Tolontan, chiar v-au dat Vantu si Voiculescu pretul pe care l-ati cerut?
cum sa ajungem la ridzi =buna si rosia montana=rea? pana una alta prima ia bani de la stat, a doua dă la stat. diferenta e ca prima dă direct in buzunare la ziaristi si a doua e numai un proiect, fara buget de pr cu plicu cu bani. e bine sa iei bani de la buget si sa bagi in niste buzunare si e rau sa iei de la o companie si sa bagi la comun, la buget? come on...
am vrut sa zic si eu ceva,tu punctasi bine,astept parerea unui filolog versat,ma refer la INIMAREA a carui parere despre doi tineri jurnalisti ar fi binevenita pe forum,astept...
dl Robert T: ce raspuns astepti la intrebarea lansata?
cati jurnalisti vor incerca sa lupte pentru principii?
sau cati vor avea aprobarea de publicare a ceea ce vor ei atata vreme cat salariul lor depinde de publicitatea oferita de subiectele articolelor?
cealalta intrebare are un raspuns predefinit: Monica R va iesi putin sifonata mediatic dar adversarii nu vor primi satisfactia aruncarii ei in groapa cu lei pentru ca miza este alta: EBA
Îl iau în serios pe RTurcescu, cred că-i mîhnit de marasmul tagmei sale. Piere o lume, pare a zice, rămîneţi singuri în faţa nedreptăţii.
Piară daca aşa îi e sortit. Şi cum nu i-ar fi fost, născută-n lepădar, avorton al presei comuniste - rebotezată, cosmetizată pentru libertate, cu sulimanuri tot mai groase: libertatea cuvîntului, a expresiei, a conştiinţei. Generaţia - azi matură - i-a avut dascăli pe ioncristoiu, Nistorescu, SRS, Alexandrescu, Păunescu - prin Ioaniţoiaia şi Ştireanu, Eugen Barbu via Vadim Tudor. Generaţia care n-a apucat maturitatea - aceea lansînd puzderie de publicaţii efemere, zbătîndu-se pentru cîteva ediţii, bătîndu-se pentru difuzare, vînzînd-o cu mîna ei la tarabe - aceea să-şi fi putut împlini menirea de apărător al dreptului cetăţenesc la liberă informare. Din vîrtejul iscat de scufundarea neglorioasă a Baricadei, Fraierului român, a rămas legenda omului cu bani: presa costă, frate! Atunci, a apărut mogulul căruia şi Nistorescu şi alţi învîrtiţi ca el - CTP, unul reuşit de tot - i-au vîndut libertatea lor de ziarişti, odată cu brandul ziarului pe care-l ştia lumea. La-nceput, a fost: Unii se nasc stăpîni, alţii pentru a-i sluji. Apoi: Sînt stăpîni mari şi mici. Cei mari îi înghit pe cei mici. Acum: Sînt cîţiva moguli de presă. În afara trusturilor lor, nu există viaţă.
Nu, serios acum, nu-i acesta program sinucigaş?
A preluat Patriciu Adevărul? Ura! Că era pe drojdie. Devine Adevărul tabloid - c-aşa-nţelege patronul afacerea de presă? Dreptul lui!
Dacă ziaristul român, azi ameninţat de şomaj, n-a ştiut avea grijă de soarta lui de om liber, cum ar fi putut avea de a tuturor celorlalţi, în numele cărora lupta pentru adevăr - cică?
Domnule Turcescu, dacă Tolontan era ziarist pe cont propriu - apropo, mai există exemplare din specia asta? - dezvăluirea sa ar fi meritat laude. Fiind însă mercenar la Intact, \"nu şi-a făcut decît datoria\". Faţă de patron, nu de mine.
O-ntrebare: Dacă Voiculescu nu aproba, se mai producea adevărul?
Îmi pare tare, tare rău pentru inimărea. Mă aşteptam la mai multă inteligenţă şi bun simţ. Dar, cînd nu cunoşti sau ignori istoria, ajunci ca… Titircă Inimărea. Pentru cine nu ştie, Tolo a stat împotriva întregului trust Intact - alături de Băsescu. La suspendare.
Iar cu trei ani înainte, GS (Tolo şi compania), Caţavencu şi EvZ au susţinut alianţa DA. Singurele ziare: unul de sport, altul de umor şi ultimul, de ştiri! Dar, spre deosebire de colegii independenţi, GS făcea şi atunci parte din hulitul trust. Şi nu s-a temut să scrie mare: DA şi să dea culoarea portocalie! Aşa-i că mai băgaţi puţin cornu-n carte şi mai citiţi o dată. Ăsta e un om curajos şi inflexibil (pînă acum). Dacă se va schimba vreodată, a lui să fie ruşinea. Dar, pînă atunci, chapeau!
Şi mai lăsaţi-o cu tonomatele, că mi se întoarce stomacul pe dos. Oare nu e posibil să-l dispreţuieşti/negi/ataci/denigrezi/demaşti pe Băsescu sau măcar PD-L-ul din convingere? La fel cum, în cazurile Vîntu/Patriciu/Voiculescu sînt posibile aceleaşi atitudini… Ce le deosebeşte? De ce primii sînt vînduţi şi următorii, cavalerii imaculaţi? Cum pune cineva o întrebare, cum ridică o clipă batista de pe ţambal, pleosc, vine şi înjutătura prezidenţială: tonomat! Mai răsfiraţi, băieţi! O să ne vedem la toamnă plîngînd în pumni!
\"floriniaru\": Nu ştiu despre gherila purtată de Tolontan, înlăuntrul Intact. După cum arată GS, n-aş fi bănuit atîta dîrzenie. Dar îţi acord credit în privinţa lui Tolontan, un ziarist pe care nu-l urmăresc - recunosc.
Totuşi, întrebarea finală rămîne. Fii sigur că m-ar bucura un răspuns afirmativ.
Îţi rămîn îndatorat pentru intervenţie.
Parerea dumneavoastra, domnule Turcescu (care culmea credeti intotdeauna ca e corecta). 1. Pe 2 mai nu era declansata campania electorala (nu e vina lor ca voi ati declansat-o neoficial inainte de vreme si nici vina lor ca din campanie pentru europarlamentare tot voi ati transformat-o in prezidentiale). 2. Misiunea (parerea mea): tinand cont de incidenta bolilor cardiovasculare in Romania (printre cele maui ridicate) si speranta de viata (printre cele mai scazute) era necesara propaganda (chiar si Ministerul Sanatatii ar trebui s-o faca) in favoarea miscarii incepand de la varste fragede (in tarile dezvoltate televiziunile fac gratis treaba asta, drept urmare sunt pline parcurile de "nebuni" care alearga), 3.Destinatia (tot parerea mea): publicul larg si cel tanar in special (daca nu forta, mituia, putin televiziunile, evenimentul si-ar fi atins scopul, ar fi fost adus la cunostinta publicului?). 4. Insinuati ca evenimentul a fost organizat special pentru EBA (parerea mea, care v-am avertizat ca prin modul de a o mediatiza, o bagati in PE) si nu ca EBA a profitat de "inghesuiala". Sa trag concluzia ca "intronizarile" sau "simbrele oilor" sunt special organizate ca sa-l popularizeze pe Basescu (cam ilogic)? 5. Exista justitie in tara asta sau ne intoarcem in anii 50 in care orice activist de partid putea sa stabileasca sentinte inclusiv sa execute sentinta pe loc cu un glont in cap? Cine da sentinte? Voi, Tolontan, Vadim, Basescu, Geoana, Crin? Unde o sa ajungem.6. In loc sa va solidarizati (din spirit de turma), mai bine ati relua ce a publicat Tolontan in devalmasie si ati pune treburile in ordine: care a fost tema, cum s-a ajuns la firmele astea, cum a fost respectata tema, pe ce documente e semnatura ministrului si pe care nu, si deabia la urma daca sumele sunt corecte sau nu ca sa stabiliti daca exista prejudiciu sau nu (asta cu legislatia in mana, daca se poate ca ziaristii sa mai citeasca si legile),
inimarea (01-Iul-2009 00:53) Dumnezeu nu bate cu băţul Îl iau în serios pe RTurcescu, cred că-i mîhnit de marasmul tagmei sale. Piere
Omul asta a ajuns sa ceara distrugerea statului (desfiintarea serviciilor) doar pentru ca intamplator statul asta e condus de Basescu. Mare tampenie.
floriniaru (01-Iul-2009 01:22) Aceleaşi platitudini. Îmi pare tare, tare rău pentru inimărea. Mă aşteptam la mai multă inteligenţă şi
Asta nu e ziarist, e Gica-contra. Adu-ti aminte de scandaluul Belu-Bitang, marea lui opera. S-a dovedit ceva in justitie? Nu. Basca unele fete au cazut in capcana lui si s-au plans ca sunt "exploatate". Efectul? Ca sa-si apre "odorul" de "exploatatori" nu pre mai avem copii trmisi de parinti in centrele de gimnastica deci nici performante in acest domeniu nu prea mai avem. Asta fiind "opera" lui "Tantalan".
inteleg ca si presa este lovita de criza, banii castigati din publicitate nemaifiind suficienti pentru toti jurnalistii. Cred ca este momentul pentru ca un jurnalist sa inteleaga cat de important este sa aiba credibilitate; fara credibilitate un jurnalist nu poate face cariera in media; oamenii pot fii mintiti dar nu la infinit.
D-le Turcescu aseara la Romania Vorbeste ati citat-o dupa cum si dvs ati spus, de nenumarate ori pe Nikita de la OTV pentru a sublinia de acelasi numar de ori care este calitatea celor care urmaresc acest post TV. Parerea mea este ca RTV-l nu poate lua vreodata locul OTV-lui chiar daca priviti cu jind spre ratingul lor; OTV-l a reusit sa atraga audienta din partea unei anumite categorii sociale; jurnalistii de acolo nu pot fi insa acuzati de prostitutie profesionala ci numai de o orientare spre anumite subiecte cu priza mare la iubitorii de telenovele. In schimb la Antene putem vorbi despre prostitutie profesionala ceea ce nu stiu cat a afectat ratingul dar in mod sigur a schimbat audienta cu o alta. Imi cer scuze daca va jignesc colegii dar si la RTV este vizibila prostitutia profesionala a unor jurnalisti iar RTV se adresa categoriei inteligente a romanilor care nu vor inghiti precum telespectatorii OTV orice si vor schimba canalul. As putea spune in acest context ca aceasta criza care ne-a lovit va face "selectie naturala" si in media.
Michaela. (01-Iul-2009 08:57) erata pot fi mintiti in loc de pot fii mintiti
Dar OTV-l, OTV-lui, RTV-l, RTV-lui etc.? Astea ţi se par în ordine??? Errare humanum est, perseverare diabolicum. Comentariile altora sau articolele din cotidianul de faţă nu le citeşti? Dacă da, atunci de ce nu vezi cum se articulează corect acronimele???
Daca te referi la genul substantivului numelui postului TV respectiv Oglinda si Realitatea atunci articolul hotarat este "a" iar dupa liniuta trebuia sa pun "a" in cazul nominativ si "ii" pentru cazul genitiv. Daca iau in calcul faptul ca discutam despre un "post" TV care e la genul neutru, respectiv masculin la singular atunci folosesc articolul hotarat "" la nominativ si "lui" la genitiv. Daca in schimb tu faci referire la faptul ca articolul hotarat prescurtat ar fi "ul" in loc de "l" la nominativ si "ului" in loc de "lui" la genitiv asa cum am vazut in majoritatea textelor prin ziare si reviste, nu pot sa-ti spun decat ca nu ai dreptate. In presa exista multe greseli de exprimare, gramaticale, ortografice, samd. De exemplu am auzit f multi jurnalisti spunand inclusiv la Realitatea -"marea majoritate" ca si cand ar exista si "mica majoritate" sau ca si cand termenul de majoritate nu ar fi suficient de bine definit ca reprezentand jumatate plus unu. De asemenea conjunctia "si" se foloseste incorect de catre majoritatea jurnalistilor si politicienilor. Pe Melania Medeleanu o aud frecvent formand superlativul adverbului bine la feminin in loc de masculin: de exemplu in loc de "cel mai bine platita profesoara" spune "cea mai bine platita profesoara"; profesoara nu este cea mai platita ci cel mai bine platita. De asemenea de multe ori si verbal si-n scris jurnalistii se exprima cu "proprii" in loc de "propriii" si lista poate continua. Daca ai exemple mai convingatoare referitor la greseala mea privind folosirea articolului hotarat chiar te rog sa mi le dai dar nu-mi vorbi despre textele scrise de jurnalisti nici la acest ziar si nici la altele.
Michaela. (01-Iul-2009 10:28) flop Daca te referi la genul substantivului numelui postului TV respectiv Oglinda si Realitatea
M-am referit la ACRONIME. Nu e clar? Cît despre alte consideraţii de ordin gramatical pe care le faci, te înşeli foarte mult, deşi pari foarte sigură de tine. Ceea ce crezi tu sau ceea ce era valabil altădată e una, ceea ce scrie la catastif, recte noua Gramatică a Academiei, e alta. Mai updatează-te, dacă tot vrei să critici, aş spune eu, acolo unde nu e cazul. Şi încă ceva: nu-i mai băga pe toţi jurnaliştii în aceeaşi oală. Că atunci o să-i bag şi eu pe toţi farmaciştii în acelaşi... flacon urît mirositor. Cunoşti, probabil, proverbul cu pădurea şi cu uscăturile.
Imi cer scuze ca nu am inteles la ce te-ai referit si pentru ca nu am fost la subiect.
Cat despre updatarile mele imi pot purta si singura de grija insa sa stii ca nu ma impresionezi vorbindu-mi despre Gramatica Academiei; atat timp cat sustii ca afirmatiile mele nu ar fi corecte consider ca esti departe de orice tip de gramatica si cu atat mai mult de cea a academiei.
In ceea ce priveste aprecierile mele la adresa jurnalistilor nu stiu cum ai dedus tu ca eu ii bag pe toti in aceeasi oala dar probabil ca si pentru tine ca si pentru unii dintre jurnalisti majoritatea are o cu totul alta semnificatie decat cea din DEX. Referitor la farmacisti nu cred ca ai tu nas nici cel putin pentru flaconul lor urat mirositor. Hai pa!
Dle Turcescu, nefăcînd parte dintre cei care comentează aici sub acoperire, nefiind, deci, tocmită să vă combat cu orice preţ, o să vă mulţumesc pentru faptul că nu faceţi parte dintre ziariştii care scriu după cum le cîntă patronii. Nu o dată am văzut comentarii postate la editorialele dvs. în care unii ba vă acuzau că nu sînteţi imparţial, că sînteţi pro-Băsescu adică, şi, în acelaşi timp, alţi cititori vă acuzau, culmea, că îl atacaţi pe preşedinte şi pe PDL-işti foarte subtil. Chestie de interpretare:)). Eu remarc că editorialele dvs. sînt imparţiale în măsura în care eu observ că, atunci cînd e cazul, îi criticaţi şi pe unii, şi pe alţii, fără a vă crampona, fără a avea ”victime predilecte”, cum se întîmplă la alte case... de presă. Felicitări şi pentru acest editorial! Rămîneţi o voce credibilă a breslei, orice ar spune rău-voitorii.
am fost interzis pe saitul lui tolo,nu am scris nimic calomnios.iata:
"am o problema: in romania nu mi se respecta dreptul la informare.
tolo este partizan.la o analiza cantitativa/calitativa a ceea ce a scris pe sait- cristoiu este bad guy in timp ce prin oglinda, badea este good guy.dorinta lui tolo de a “lovi” in “fatucile” invitate de cristoiu il arunca in analiza politica.una amatoare. altfel, ar fi largit spectrul analizei:un ultim exemplu: avizul dat de ministrul culturii, prin r.theodorescu pentru turnul milenium. si ridzi si theodorescu au procedat identic: sunt ministrii, care se considera deasupra actului elementar managerial care prevede o minima analiza/informare a chestiunii care urmeaza a fi semnata/aprobata. demersul lui tolo, care prin aceasta “dezvaluire” ar intentiona sensibilizarea publicului la practicile de plata mascata a televiziunilor pentru a le fi captata bunavointa iar uneori, pt a le elimina “reuavointa”(aici includ politica editoriala a antenelor, una ANTIBASESCU)- este un demers coafat, pentru ca aceasta practica este una a la Polichinelle in media.
argumentarea lui tolo, alaturi de apelul de-a dreptul sentimental al lui turcescu care vede ca solutie “solidaritaeta de breasla” reprezinta un demers idealist care mentine status quo-ul. un la fel de bine pazit secret este ca mogulii fac agenda ! Vezi nu mai departe disputa crisotiu/badea care ne spune un adevar irefutabil: SE ATACA LA COMANDA.
tolo se face , evident ca nu vede, tipul de gazetarie practicat de antene(mai nou si de realitatea tv,b1tv,tvr,etc). unul de gasca, asemanator perioadei de dupa 1990. aici vad adevarata criza a presei.concentrarea presei si dominarea ei de catre agenda economica/politica a mogulilor.
in acest caz,tolo, a acceptat benevol angrenarea/adaptarea lui in aceasta masinarie. sigur, esecurile profesionale(ma gandesc aici la gestionarea “aliantei” rds/antene ) te “indatoreaza”,mai exact, stimuleaza aderenta/coeziunea in/la trust
zapp (01-Iul-2009 14:27) tolo, justitiarul cu jumatate de masura am fost interzis pe saitul lui tolo,nu am scris nimic calomnios.iata:
"am o problema: in
Apelul la solidaritate de breaslă pe care îl lansează R. Turcescu nu este deloc idealist, ci este bine-venit şi îi vizează tocmai pe jurnaliştii oneşti, puţini, e drept, care nu joacă aşa cum le cîntă patronii. Spui că Tolo se face că nu vede tipul de gazetărie practicat de Antene. Atît timp cît el face ceea ce-l împinge propria conştiinţa de jurnalist să facă, de ce s-ar uita la insalubrele Antene. Nu e el păstorul-şef al turmei lui voiculescu în întregul ei. Eu nu cred că trebuie să vorbim de jurnalişti la grămadă. Unii, şi sînt destui din păcate, îşi fac de ruşine meseria, dar fiecare trebuie judecat pt. faptele/actele lui. Uite că unii fac „notă discordantă” şi nu se uită la ceea ce fac unii colegi ai lor de breaslă, şi anume, atacă la comandă.
Am aceeasi parere ca si tine in ceea ce-l priveste pe d-l Turcescu -motiv pentru care ii urmaresc toate emisiunile si-i citesc articolele. Si eu am fost deseori surprinsa de faptul ca de multe ori a fost acuzat pe forum fie ca e pro-Basescu, fie ca e anti-Basescu si ma rog in functie de simpatia politica a celui care-l acuza era cand portocaliu, cand galben, cand rosu. Este adevarat ca face parte dintre putinii jurnalisti care nu numai ca nu spune ceva la comanda dar este si impartial dpdv politic; poate are ca orice om o anumita orientare politica dar ca jurnalist nu o transmite celor carora se adreseaza. Ceea ce-mi place cel mai mult la d-l Turcescu este chiar mesajul pe care-l transmite o emisiune cum este Romania Vorbeste; de multe ori exista pe forumuri injurii la adresa anumitor autori despre care se spune ca nici nu citesc mesajele noastre; faptul ca d-l Turcescu este realizatorul unei emisiuni in care discuta direct cu ascultatorii reprezinta mult mai mult decat simplul fapt ca ar citi ceea ce mai scriem noi pe-aici.
Parerea mea este ca cei care-l denigreaza pe forum acuzandu-l ca scrie la comanda, ca e tonomat, samd sunt platiti pentru a face asta; nu poti intra pe un forum daca nu te intereseaza ceea ce a scris jurnalistul respectiv numai ca sa-l denigrezi si sa-l acuzi ca scrie la comanda; deci nu numai ca nu dai doi bani pe articolul respectiv dar iti mai pierzi si timpul ca sa scrii niste insulte fara niciun rost.
Ma bucur ca si tu ai aceeasi parere ca si mine mai ales ca acum doua saptamani si eu am fost insultata pe forumul d-lui Turcescu poentru ca am afirmat ca este unul dintre jurnalistii mei preferati.
Am intrat pe blogul lui si i-am zis doar sa mai traga putin aer in piept - dintr-un motiv foarte simplu. Era asa pornit sa descrie intamplarile de la comisia de azi, ca incepuse sa manance cuvinte intregi.
Nu, imi pare rau, dar deja arata ca un pitbull care si-a infipt dintii si nu se mai uita la nimic in jurul lui. Daca victima se arunca de pe un pod, el se duce dupa ea. Actiunea lui deja pare cam patologica...
Ma vad nevoit sa recunosc ca, cu toate defectele ei, presa este un actor important in viata publica. Fara presa, care mai da in vileag anumite fapte de coruptie, chiar si interesat uneori, politicienii ar face prapad cu banii publici. Nu ca acum am sta foarte bine. Pe de alta parte, trebuie sa observ ca presa inca are o abordare, de cele mai multe ori, de tip amator a unor chestiuni legate de functiile statului si politicile guvernamentale.
Michaela: Doamnă, există. Mica majoritate este majoritatea simplă - jumătate plus 1 din numărul votanţilor. Majoritatea absolută este a 2/3 din votanţi. Ba există şi imensa majoritate - de peste 90%. La parole ("vorbirea", apud Saussure, un elveţian care n-a lăsat cărţi ci doar conspecte după expunerile sale la cursuri, dar a inspirat şcoala numită apoi structuralistă) are tendinţa de a sintetiza, chiar concedînd preciziei. Pentru nevoi de precizie, se foloseşte varianta cu procentele riguros exprimate.
La prima vedere, pare abuz de limbaj dar trebuie să acceptăm înţelesul generalizat al unei expresii căci, vorba lingviştilor, limba se îmbogăţeşte, se-nnoieşte, iar filologia trebie să ţină pasul, nu s-o bată-n cuie, că degeaba o bate. Poate ştiţi despre insuccesul Academiei Franceze, care a vrut să combată le franc-anglais. Ceva comparabil cu al lui G. Pruteanu, la noi - proportions gardees.
În privinţa articulării acronimelor, eu prefer varianta nearticulării. O regulă de pe vremea lui AlGraur zicea că nu e necesară articularea fiindcă se poate subînţelege uşor forma flexionară. Astfel, TVR-ului (totuşi, articulat ca substantiv neutru sg., ca şi NATO-ului, care e Organizaţie, de fapt) se poate folosi şi Agenda TVR, unde se subînţelege "(a) Televiziunii Române".
Pe mine, de pildă, mă zgîrîie pe urechi PD-l-ului, PNL-ului, PSD-ului etc. Dar las oamenii în pace.
Aveam un asistent, la Limbă română contemporană, care ne proorocea: Dacă, într-o bună zi, majoritatea românilor vor spune (azi, corect e "va spune ") "e mulţi", aceea va fi norma gramaticală.
Pe de altă parte, observaţiile - mult prea frecvente - asupra formei, ale unor mult prea exigenţi mînuitori (sic!) ai limbii române, sînt neavenite, în imensa lor majoritate (dacă permiteţi). Ar fi justificate doar atunci cînd o formă greşită alterează înţelesul comunicării. Cum o poate face o virgulă greşit plasată dar nu o poate - culmea! - una plasată între subiect şi predicat, decît în rarisime cazuri.
inimarea (02-Iul-2009 14:34) Mica şi marea majoritate Michaela: Doamnă, există. Mica majoritate este majoritatea simplă - jumătate plus 1 din numărul
Paranteza referitoare la părintele lingvisticii moderne cu a sa dihotomie parole vs langue e puţin cam prea mult pentru cultura şi înţelegerea celei căreia îi explicaţi cum devine cazul cu „majorităţile”. Eu nu m-am deranjat să o fac fiindcă era clar că nu ar fi acceptat/admis argumentaţia în chestiune. A şi spus-o, de altfel. A quoi bon donc? De aceea i-am recomandat GA. Ca să nu mai spun că m-a enervat aplombul, ridicolul mai bine spus, cu care s-a desfăşurat spre a dovedi qu'elle s'y connaît vraiment. După care a început să arate cu degetul spre alţii (recte Melania Medeleanu şi forma eronată a superlativului relativ; dar michaela noastră nici cu metalimbajul nu le prea are, dacă nu ştie că superlativele „e de mai multe feluri”. În schimb, procedează în maniera politrucilor de pe cheiurile dîmboviţene, care, atunci cînd le atragi atenţia/le reproşezi că au greşit, îţi replică imediat cu deja celebra „ba pe-a mă-tii”).
Oricum, relativ la acronime, între a le articula în maniera aberantă în care o face susnumita (şi aşa o face de ani de zile de cînd postează aici pe forum, motiv pentru care într-un tîrziu nu m-am mai putut abţine şi i-am spus-o) şi nearticularea lor, bineînţeles că e de preferat ultima variantă.
P.S. Aş dori să-mi „argumentaţi” prezenţa celui de al doilea o în verbul 'a prooroci', în afară, bineînţeles, de motivaţia că aşa apare el în scrierile bisericeşti:)).
Mă mai joc şi eu, închipuindu-mi a căpăta o nuanţă patinată de vreme - a prooroci, de la prooroc.
Limba dulce din Cazanii, nu?
Dar să ştiţi că nu agreez metoda dv., de "a urechea" preopinentul. La urma urmelor, la cîte-am aflat eu de la alţii de cînd frecventez netul, mă simt dator a contribui la "opera" asta, acolo unde o pot face. Dar nu de pe poziţia Rostoganu, nesocotindu-mă emininke.
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
“Egoistul”, un spectacol în care Jean Anouilh se pare că şi-a ascuns biografia sub chipul maestrului Radu Beligan. Îl secundează Marin Moraru, Mihai Fotino, Carmen Stănescu, Lamia Beligan, Medeea Marinescu, Sanda Toma, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş. Sâmbătă, la Sala Amfiteatru a TNB.
Astăzi s-a deschis cea de-a 23-a ediţie a “Salonului Internaţional al Cărţii” de la Torino, care va dura până pe 17 mai. Sunt prezente peste 1.400 de standuri. O noutate a actualei ediţii este şi extinderea manifestării dincolo de hotarele regiunii: la Roma, Milano, Florenţa, Bologna şi Napoli. Pe lângă lansările de carte, publicul entuziast va putea asista la mese rotunde, conferinţe, dar şi la numeroasele concerte ce se vor derula în Salonul Galben de la Lingotto, precum şi în librăriile şi cafenelele din centrul oraşului.
Ploaie de bliţuri, numeroase personalităţi, în seara inaugurală. Cu “maximus, maximus” a fost primit Russell Crowe la premiera filmului “Robin Hood”, o ecranizare a legendei haiducului medieval englez, în viziunea regizorului Ridley Scott. Îi dă replica celebra Cate Blanchett în rolul Lady Marian.
Cu numai două zile înainte de deschiderea festivalului, în competiţia oficială a mai intrat o peliculă. E drept, autorul ei nu este un necunoscut. Organizatorii au admis înscrierea filmului „Route Irish” al lui Ken Loach.
Acesta a fost invitaţia clubului Fire pentru şapte tineri talentaţi care s-au duelat într-o confruntare artistică, miza fiind îndeplinirea visului oricărui folkist: o chitară electro-acustică Ibanez.
Între 21 şi 23 mai se dă adunarea amatorilor de rock, folk, funk, techno, raggae, hip-hop, house şi electro la Urziceni, într-un loc pitoresc, o pădure de 27 de hectare, la Iarmaroc Fest, eveniment ce-şi doreşte să recreeze întâlnirile duminicale de bâlci.
Noaptea europeană a muzeelor este patronată pentru a doua oară consecutiv de UNESCO. Anul acesta, sediul organizaţiei de la Paris îşi va deschide porţile în noaptea de sâmbătă spre duminică marelui public.
În 14 mai, la Festivalul Filmului de la Cannes, în secţiunea Cannes Classics, va fi prezentată capodopera lui Luchino Visconti, “Ghepardul”. Pelicula, realizată în 1963, după romanul omonim al lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, a fost distinsă cu Palme d’Or pentru cel mai bun film, la cea de-a 16-a ediţie de pe Croisette. Filmul va fi prezentat în avanpremieră mondială într-o versiune restaurată digital în 4K.
Celebra construcţie de 167 de metri (masa construcţiei are 113 metri, iar cupola, 47 de metri), al doilea edificiu ca înălţime din Italia, “La Molle Antonelliana”, situată în centrul istoric, simbol arhitectonic al oraşului Torino. Această construcţie, în forma cea mai paradoxală din câte pot exista, are o sală de proiecţie în care vizitatorii se pot întinde pe şezlonguri comode pentru a urmări filmele şi unde, la anumite intervale, proiecţiile se întrerup, cupola se deschide lăsându-te să urmăreşti stelele şi norii, care fug cu aceeaşi viteză ca şi imaginile fantastice ale lanternelor magice.
Protestele pensionarilor şi posibilele mari mişcări sindicale se pare că au generat unele frisoane. Drept urmare, presa “oficială” a luat atitudine. B1 şi EVZ au fost din nou în prima linie.
Ambasada Rusiei şi Centrul de Afaceri al CSI încearcă să aducă aminte că Rusia nu înseamnă doar gaze naturale, ci şi Cehov sau Mihalkov. Un prim pas este spectacolul de pe 16 mai, ora 18.00, de la Sala Tinerimea Română al ansamblului muzical căzăcesc “Jivaia Rus”. Urmează zilele culturii ruse în oraşele româneşti şi retrospective de filme după piesele lui Cehov, la 150 de ani de la naşterea autorului.
Sistemul sanitar românesc este fără îndoială şubrezit sau mai degrabă sabotat de perpetua confuzie birocratică în privinţa surselor de finanţare. Situaţia s-ar îmbunătăţi foarte simplu.
Pictoriţa Elisabeth Vigée-Le Brun, portretista Mariei Antoaneta, spunea despre Torino, în 1789, că este unul dintre cele mai spectaculoase oraşe ale Europei, unde “străzile, pieţele au o regularitate a ţesutului urban”.
Angajaţi punctuali şi un serviciu organizat după modelul nemţesc. În maximum o oră de la efectuarea apelului telefonic, orice fel de problemă legată de sistemul de electricitate este rezolvată. Aceasta este noutatea, în materie de servicii, oferită de electricienii care lucrează pentru serviciul IntervEL, un serviciu nou apărut pe piaţă.
În timp ce Mihaela Bucur de la Chemoform vorbea despre proporţia obligatorie a substanţelor chimice în apa de piscină mi-am adus aminte cum, prin 1993, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români se căina pe marginea unui bazin. Ce dracu' are, că schimb apa tot la două-trei zile şi tot se înverzeşte. Nici omul nostru şi nici românii în general nu prea au habar ce maşinărie complicată este o piscină.
Lansat în premieră mondială toamna trecută, la Festivalul de la Roma, “Concertul” regizorului francez de origine română Radu Mihăileanu a primit cel mai mare premiu decernat în Italia, “David di Donatello”, pentru cel mai bun film european.
Îndrăgostită de scenă şi de universul provocator al personajelor pe care le interpretează, Mirela Zeţa este printre puţinii artişti care preferă în egală măsură să trăiască în lumina reflectoarelor dar şi în spatele acesteia.
Nicicând Viena nu este mai frumoasă decât primăvara, când este scăldată de mirosul pomilor în floare. Este unul dintre cele mai înverzite oraşe ale Europei.
Muzeul Liechtenstein din Viena, complet renovat, el însuşi un univers baroc, găzduieşte una dintre cele mai importante colecţii private din lume, aparţinând Prinţului Hans Adam al II-lea de Liechtenstein. Colecţia cuprinde peste 1.500 de picturi, sculpturi şi piese de mobilier, de la Renaşterea timpurie până la Romantismul austriac.
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".
Vezi primele comentarii
