Home » International » Europa » Criza politică în Belgia revine: guvernul se declară învins

Criza politică în Belgia revine: guvernul se declară învins

15 Iul 2008 Simona Maties | 0 comentarii | 1213 vizualizari
Rating:
8 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Premierul belgian Yves Leterme, la presiunile Partidului Creştin Democrat din care face parte, a prezentat demisia guvernului, după ce nu a obţinut un compromis pentru o mai mare autonomie acordată regiunilor ţării.
 
Partidul lui Yves Leterme nu a sustinut propunerea de a acorda Flandrei mai multa autonomie
Partidul lui Yves Leterme nu a sustinut propunerea de a acorda Flandrei mai multa autonomie
Regele Belgiei, Albert al II-lea, caută o altă soluţie pentru criză decât alegerile anticipate, a anunţat casa regală. Coaliţia Leterme, aflată la putere din martie 2008, după ce a avut nevoie de un termen-record de nouă luni pentru a se forma, a eşuat în a ajunge până în 15 iulie, aşa cum şi-a propus, la un acord privind o reformă constituţională prin care s-ar acorda puteri sporite regiunilor.

Opoziţia francofonă din sudul ţării s-a opus cererilor partidului lui Leterme, care dorea să pună în practică promisiunea cu care a câştigat în iunie 2007 cele mai multe voturi, din 1979 încoace. Ţara trece acum printr-o criză politică şi instituţională de amploare, probabil cea mai dificilă în întreaga sa existenţă de 177 de ani, într-o perioadă în care inflaţia a crescut spectaculos, scăzând mult puterea de cumpărare a populaţiei şi ameninţând stabilitatea bugetului.

„Ne confruntăm cu cea mai mare criză financiară şi economică de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial şi nimănui din Belgia nu pare să-i pese“, spune Mark Eyskens, membru al partidului condus de Leterme, fost ministru al guvernelor din 1976 până în 1992 şi premier între 1981 şi 1982. „Avem nevoie de un guvern. Este incredibil că lăsăm o coaliţie să se prăbuşească din cauza unui subiect atât de puţin important precum împărţirea electorală pe districte“, spune el. Politicienii francofoni şi flamanzi n-au reuşit să ajungă la un compromis privind împărţirea electorală a districtului Bruxelles-Halle-Vilvoorde. Flandra, cea mai bogată regiune belgiană, cere o mai mare autonomie în materie de muncă şi securitate socială. Francofonii au acceptat negocierea, cu condiţia să nu pună în pericol „solidaritatea naţională“.

Cele mai importante motive ale crizei belgiene sunt, probabil, dorinţa permanentă a Flandrei de a deveni autonomă, diviziunea economică între nord şi sud, dar şi sentimentul slab al apartenenţei comune la aceeaşi naţiune a francofonilor şi flamanzilor. Din 1993, ţara cu 10,5 milioane de locuitori este împărţită în trei regiuni: Valonia (sud), Flandra (nord) şi capitala Bruxelles. Ţara este scindată şi în trei comunităţi lingvistice din 1962: flamanzi (59%), francofoni (40%) şi germanofoni (1%).

Statul federal gestionează problemele legate de justiţie, afaceri externe, apărare şi securitate socială. Chiar şi în interiorul partidelor naţionale - creştin-democraţi, liberali, socialişti şi ecologişti - există concepţii şi priorităţi diferite în funcţie de apartenenţa la o anumită comunitate lingvistică. Nu e prima criză instituţională din Belgia, dar niciodată diviziunile dintre flamanzi şi francofoni n-au părut mai profunde. Următorul pas ar putea fi transformarea federaţiei conduse de un monarh într-o simplă confederaţie cu legături mai slabe între provincii.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
EUROPA