Home » International » Europa » Criza în Europa: Vestul zâmbeşte, Estul boceşte

Criza în Europa: Vestul zâmbeşte, Estul boceşte

13 Aug 2009 Adrian Deoanca | 4 comentarii | 4738 vizualizari
Rating:
11 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Odată cu ieşirea din recesiune a motoarelor economice, Germania şi Franţa, zona euro se depărtează de vârful crizei economice. În plus, efectele politicilor austere vor cauza probabil noi tulburări sociale în întreaga Europă.
 
Oameni la Bursa
Foto: Reuters
După un an de agonie, din vestul Europei se aud primele salve pozitive în ce priveşte economia, la puţin timp după ce Statele Unite şi-au proclamat intrarea pe plus. Surprinzător pentru majoritatea analiştilor, statisticile privind Franţa şi Germania arată ieşirea celor mai mari două economii europene din recesiune. Ultima creştere pozitivă anterioară a economiilor Franţei şi Germaniei s-a înregistrat în primul trimestru din 2008.

Potrivit datelor publicate joi, atât Franţa, cât şi Germania raportează o creştere economică pozitivă de 0,3% între lunile aprilie şi iunie, o recuperare pe care nu se aşteptau s-o vadă atât de repede nici măcar cei mai optimişti experţi. Ipotezele cele mai răspândite spuneau că primele şanse de revenire nu vor apărea mai devreme de a doua jumătate a anului viitor. Cu acelaşi procent, Portugalia şi Grecia se alătură Germaniei şi Franţei.

La antipod, pietrele de moară agăţate de gâtul zonei euro sunt Italia şi, oarecum neaşteptat, Olanda. Prima a raportat o creştere negativă de 0,5%, în timp ce a doua, 0,9%. Într-o situaţie similară se află şi Marea Britanie, care a raportat o scădere de 0,8%, dublu faţă de cât prevesteau economiştii.

Graţie aportului nesperat de prompt al economiilor-vedetă, căderea întregii zone euro în recesiune s-a mai îndulcit, după cum o arată datele publicate joi de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene din Luxemburg. Cu toate că economiştii prevedeau în medie o creştere negativă de 0,5%, Produsul Intern Brut al UE a scăzut cu numai 0,1% faţă de primul trimestru al anului, care a consfinţit o scădere de 2,5 procente, cea mai mare din 1995 încoace, când s-au centralizat pentru prima oară date economice regionale.

Datele sunt întâmpinate de instituţiile europene cu un entuziasm rezervat. Vestea bună, potrivit Băncii Centrale Europene (BCE), e că recesiunea globală a ajuns la nivelul cel mai jos şi că în zona euro ritmul descendent încetineşte „în mod evident“. Pe de altă parte însă, „activitatea economică va fi slabă până la sfârşitul anului“, se arată în buletinul lunar pe august al BCE. În aceste condiţii, pe măsură ce economiile majore se depărtează de latura extremă a recesiunii, e puţin probabil ca BCE să apeleze la noi fonduri de stimulare.

În cazurile Germaniei şi Franţei, ceea ce a stat la baza revenirii din recesiune a fost intervenţia masivă, dar bine calculată a statului în economie. 85 de miliarde de euro este valoarea pachetului de stimulare a economiei aprobat de guvernul Angelei Merkel, liderul creştin-democraţilor germani aflându-se de altfel în cursa electorală pentru un nou mandat de cancelar. În circumstanţe economice similare, la începutul anului, guvernul de la Paris a injectat în economie circa 26 de miliarde, potrivit planului de susţinere anunţat în februarie de preşedintele Nicolas Sarkozy. Astăzi, pachetul de stimulare „a început să dea roade“, a declarat Christine Lagarde, ministrul francez al Finanţelor.

Cu alte cuvinte, economiile se bazează într-o mare măsură pe sprijinul guvernamental, iar ceea ce se vede acum este de fapt rezultatul politicilor fiscale. Exact acest aspect îi face pe unii economişti să fie circumspecţi asupra stabilităţii şi durabilităţii trendului de recuperare şi aşteaptă ca băncile să-şi reia fluxurile robuste de capital pentru a sărbători evadarea din chingile recesiunii.

Un rol important în repunerea pe şine a colosului economic german care, în primul trimestru al anului s-a contractat cu 3,5%, l-a avut şi creşterea cu 7 procente a exporturilor şi majorarea cheltuielilor casnice şi sectorul construcţiilor. Chiar dacă recuperarea nu este atât de spectaculoasă - Franţa a înregistrat în primul trimestru o scădere de 1,1% -, aceleaşi motive au stat şi la baza revenirii economiei Hexagonului.

Dacă pe hârtie, la nivel macro semnele sunt bune, perspectiva socială nu este la fel de optimistă. Cifrele şomajului sunt în creştere. În Germania, de pildă, procentul şomerilor, acum la 8,3%, se va ridica în 2010 la 10,5%. În tot acest timp, tulburările sociale, mai ales în cartierele mărginaşe ale marilor oraşe, au devenit un loc comun în Franţa. De altfel, pe măsură ce măsurile economice şi bugetele de austeritate, inclusiv reducerile de personal, îşi vor manifesta efectele, presiunea asupra populaţiei va creşte.

Şomajului şi problemelor financiare inerente ale populaţiei li se adaugă şi efecte adiacente, cum e degradarea socială. Este cazul Marii Britanii, unde, potrivit revistei „Forbes“, alcoolismul, abuzul de droguri, violenţa domestică şi numărul persoanelor fără adăpost au atins cel mai înalt punct din ultimii 14 ani.

În timp ce Vestul dă semne de înviorare economică, economiile estice îşi continuă plonjonul nesănătos. Cu o prăbuşire de încă 22,4% în al doilea trimestru, Lituania continuă să aibă cea mai slabă performanţă dintre cele 27 de state membre UE, depăşindu-şi net tovarăşele baltice de suferinţă Letonia (-18,2%) şi Estonia (-16,6%).
De asemenea, România, care a avut de raportat şi ea o scădere semnificativă, are mari probleme bugetare.

În plus, scrie Bloomberg, acordurile internaţionale de creditare semnate de Ungaria sunt în pericol, iar Slovacia a fost deja avertizată de la Bruxelles privind depăşirea plafonului de deficit bugetar. O cauză a acestei situaţii deloc plăcute în care se află membrii noi ai UE este, după părerea economiştilor, faptul că guvernele nu reuşesc să lupte eficient împotriva şomajului care pustieşte vistieria statelor şi scade baza de impozitare.

China şi Polonia: Creştere în criză
Incontestabil, la nivel global, vedeta economică este China, care a raportat un avans economic de 7,8%. Secretul succesului - nestatornic după unii - al Chinei este intervenţia în forţă a statului în economie. Politicile fiscale foarte permisive, susţinute cu fonduri din băncile deţinute de stat, au ajutat această creştere de neimaginat în contextul crizei globale. Pentru China însă ar putea exista şi un revers, întrucât o mare parte din aceste fonduri s-au dus tot către întreprinderile de stat, care nu excelează la capitolul lucrativitate. În Europa, Polonia este ţara peste care criza trece mai uşor. Severitatea bugetară care a încapsulat creşterea economică din perioada liberalismului extrem de după 1989 a făcut ca Polonia să raporteze pe primul trimestru o creştere de 0,8%. Încă nu se cunosc datele privind al doilea trimestru, dar economiştii şi guvernul polonez sunt optimişti şi se aşteaptă fie la o creştere la nivel 0, fie la un avans de 2%.

Hasta la vista, profesore!
Un sindicat care reprezintă interesele a 22.000 de cadre didactice din Universitatea de Stat California a votat ca fiecare profesor să-şi ia lunar două zile de concediu fără plată. Astfel, profesorii speră că vor reuşi să atenueze deficitul bugetar imens cu care se confruntă sistemul californian de învăţământ superior. Sindicaliştii au ales astfel pentru a evita ceea ce administratorii universităţii numeau „un val masiv de concedieri“ şi eliminarea a zeci de mii de ore de cursuri la cel mai mare sistem universitar din Statele Unite. Această măsură echivalează cu o reducere salarială de 10 procente, iar profesorii se plâng însă că aceste concedii lunare fără plată sunt doar un alt nume pentru „reduceri salariale“, întrucât nu există semne că măsura ar fi urmată de vreo reducere corelativă a orelor de muncă. Statul California, care are a şaptea economie din lume, se confruntă cu un deficit bugetar record, guvernatorul Arnold Schwarzenegger fiind nevoit să aprobe un plan de buget care include tăieri masive de cheltuieli, inclusiv din fondurile universităţii de stat.
 

 

 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

4 comentarii

 
1
ut 14-Aug-2009 13:32
Ferguson despr Obama, Europa, Putin ...
Niall Ferguson nascut in Anglia, studii Oxford, in prezent profesor la Harward University langa Boston (Cambridge). Obama s-ar gandi sa il inlocuiasca pe Bernanke (sefeul bancii americane private - Federal Reserve Bank ) cu Ferguson sau Janet Yellen. Ferguson a scris carti privind istoria banilor, istoria familiei Rotschilds, istoria celor 2 razboaie mondiale, sa.
Spune ca America va traversa criza din prezent dar ca in Europa situatia este mai putin roza ... un dezastru in perspectiva ?
" Ferguson thinks the US is best placed to weather the storm, but things are not so rosy for Europe ... "
" Ferguson has often disparaged the European Union as a disaster waiting to happen, and has criticised President Vladimir Putin of Russia for authoritarianism. In Ferguson's view, Putin's policies stand to lead Russia to catastrophes equivalent to those that befell Germany during the Nazi era "
# Obama:
Obama Will Be Crushed Under A Mountain Of Debt [Obama va fi strivit sub un munte de datorii]
http://www.businessinsider.com/henry-blo dget-obama-will-be-crushed-under-a-mountain-of-deb t-niall-ferguson-2009-8
# Europa
Europe in chaos
http://raedwald.blogspot.com/2009/02/niall- ferguson-europe-in-chaos.html
interview cu Niall Ferguson
'There will be blood' [Va fi sange !
http://www.theglobeandmail.com/report-on-busine ss/article973785.ece
# Putin
Look back at Weimar – and start to worry about Russia
http://www.telegraph.co.uk/comment/persona l-view/3613907/Look-back-at-Weimar---and-start-to- worry-about-Russia.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Niall_Ferguson
NB: de inlocuit eventuale spatii libere in link.

2
A. Deoanca 14-Aug-2009 15:17
Multumesc
pentru articolele semnalate, dar trebuie sa fiti de acord ca nu sunt tocmai la obiect, judecand dupa tema articolului.
3
ut 14-Aug-2009 17:26
Explicatie, scuze si multumiri.
Articolul fiind bine scris, tema importanta, numarul vizitatorilor mare, am fost putin dezamagit de lipsa comentariilor. Nu mi-a trecut prin cap ca voi fi luat in seama chiar de catre autor. Intr-un fel este ca si cum m-as fi ales cu un autograf pentru care multumesc. Personal nu stiu ce sa cred despre ce se petrece in economia satului mondial in care se spune ca ne-am gasi. Sunt doar nelinistit si trag cu urechea sa aflu ce spun altii. Sper sa fiu mai la obiect in:

The American Dilemma: Will We Become Zimbabwe Or Japan?
http://www.businessinsider.com/the-america n-dilemma-will-we-become-zimbabwe-or-japan-2009-5


... cu 2 precizari:
- de suprimat eventuale spatii liber in link;
- de inlocuit " The American Dilemma " cu " The Romanian Dilemma " !
As mai mentiona ca Germania a suspendat exportul de hartie speciala pentru tiparirea banilor iar Mugabe a gasit o solutie; avand de tiparit bancnota de 100.000.000.000.000 Z$ (se citi unasutatrilioane dolari Zimbabwe), a daugat zero-uri la bancnotele vechi.

4
ut 15-Aug-2009 22:44
Scatterbrained ...
Why Is the Media So Scatterbrained When It Comes to Europe and the Recession?
http://bigthink.com/carriebattan/why-is-the-medi a-so-scatterbrained-when-it-comes-to-europe-and-th e-recession
Vezi primele comentarii
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
EUROPA