Home » Media » Advertising » Criza ameninţă reclamele “cinematografice”

Criza ameninţă reclamele “cinematografice”

22 Dec 2008 Cristian Bandea | 0 comentarii | 1683 vizualizari
Rating:
7 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Deşi punctează negativ la capitolele respectul breslei şi memorabilitate, spoturile cinematografice sunt folosite pentru că le iau ochii consumatorilor şi nu le dau bătaie de cap agenţiilor. Nu pentru foarte mult timp de acum înainte, avertizează creativii români.
 
Sunt atent lucrate, au efecte speciale descinse din industria cinematografică şi melodii la modă sau se bucură de prezenţa unor vedete cu priză la public. Cu o execuţie cizelată şi bugete de producţie îmbelşugate, aceste spoturi încearcă să aducă cinemaul şi în pauzele publicitare. Foarte la modă în România, în ultimii ani, ele ar putea fi primele victime ale calupului pe timp de criză, anunţă specialiştii.

“Eu o să fiu întotdeauna fanul reclamelor cu idee, cu poveste. Lucrul ăsta nu exclude neapărat o execuţie scumpă. Spoturile nu trebuie făcute sărăcăcios şi prost doar pentru că ai o idee. Dacă te ascunzi doar după o melodie simpatică şi nişte efecte speciale, faci o construcţie destul de şubredă. Te costă mult povestea asta, mizezi mulţi bani pe un risc destul de mare. Cred că cea mai mare problemă este că intri în concurenţă cu mulţi alţii care fac la fel”, spune Bogdan Naumovici, creative director 23 Communication Ideas.

Pe lângă bătaia de cap de care scapă agenţiile, abandonarea ideilor în favoarea execuţiilor atent finisate prezintă unele avantaje şi pentru consumatori, spune Sorin Trâncă, creative director Friends Advertising. “Nu mai trebuie să schimbe pe MTV sau pe VH2 ca să-şi asculte piesa preferată, acum o văd chiar la PRO TV.” Dezavantajele sunt însă infinit mai mari: “Branduri subţiri-subţirele, cam ca feliile de bacon, 5 felii la 7 lei. Rezultat final? Fast food publicitar la preţ de cină romantică. Chifle uscate la preţ de croissant proaspăt”, avertizează Trâncă.

“Fiecare reclamă pe care o vedem are o idee în spate, iar singurul semn că ideea respectivă e bună sau proastă este reacţia celui vizat. Publicitatea nu există în afara datelor ei concrete: mesaj de transmis, target de atins, obiective de îndeplinit”, atrage totuşi atenţia Marius Negrea (aka SAM), managing partner Mark. “Nu m-aş arunca să dau verdicte fără să ştiu toate condiţiile în care a fost lucrată o anumită campanie - brief, buget, deadline, relaţia între client şi agenţie etc. Dincolo de bârfe, invidii şi lăudăroşenii, publicitarii serioşi ştiu că nu poţi cântări un spot doar după ce vezi la televizor”, mai subliniază Negrea.

“De multe ori, însăşi «execuţia» devine conceptul. Pare o stupiditate ce spun, dar nu e. Sincer, mai ales când faci «celebrity endorsement», nu există de obicei alt concept mai puternic decât că ţi-ai permis să faci un celebrity endorsement. Ştiu, e extrem ce zic, dar nu e foarte neadevărat”, duce lucrurile un pas mai departe Şerban Alexandrescu, creative director Headvertising.

“Forma în care e transmis mesajul e de multe ori foarte importantă şi nu văd cum o execuţie deosebită ar putea face rău unei mărci. Din când în când mai văd nişte deştepţi care pretind că doar ideea contează. Nu, zău? Şi atunci de ce am aşa o strângere de inimă când văd idei haioase şi mişto realizate prin Macedonia sau Egipt în nişte condiţii vai mama lor? Cu siguranţă contează şi execuţia, nu doar ideea. Ba chiar contează extrem de tare”, spune Alexandrescu.

De cealaltă parte, “e păcat să nu pui un concept în spate, mai ales dacă ai norocul să ai banii pentru o execuţie bună”, afirmă Naumovici, explicând şi de ce bugetele generoase sunt de multe ori lipsite de curaj: “Majoritatea bugetelor mari vin de la clienţii multinaţionale, care sunt mai conservatori în mod tradiţional. Fac lucruri mai sigure, dar cu execuţie frumoasă, se aliniază mult mai repede la ceea ce se întâmplă prin ţările de unde vin ei, unde nu dă creativitatea pe afară. Mi se pare însă că e mare păcat să ai norocul unui buget serios şi, în loc să-l pui în slujba unei idei frumoase, să iei o melodie cu 50.000 şi să te bazezi doar pe asta. Mi se pare o scurtătură complet lipsită de glorie”.

Pe de altă parte, un concept nu foarte ingenios poate fi ajutat să iasă la liman de către o execuţie migălită, explică Marius Negrea: “Atunci când, din cine ştie ce motive, scenariul nu e strălucit, spotul poate fi ajutat să iasă din calup prin calitatea tehnică a filmului - lumini, casting, decupaj, coloană sonoră. Există, de altfel, o întreagă categorie de spoturi care nu-şi pun problema poveştii, ci încearcă doar să creeze o atmosferă. Dezavantajul e ca nu ştiu cine ar povesti sau ar da mai departe pe mail un astfel de spot frumos curgător, dar plat”.

Publicitarii îşi înţeleg totuşi clienţii, cărora le vine greu să-şi supună brandurile pericolelor pe care le implică ideile îndrăzneţe, plătind în acelaşi timp o căruţă de bani pentru asta. “Cam cât de curajoşi ar trebui să fie clienţii ca să meargă pe mâna unui chel cu barbă de la creaţie, care le propune o idee îndrăzneaţă, dar riscantă pentru businessul lor?”, se întreabă Sorin Trâncă. “Lucrurile merg la fel ca în viaţa de zi cu zi: când ai dat ultima dată bani şi câţi pentru un lucru despre care nu crezi că-ţi va folosi? Clienţii nu sunt zgârciţi sau darnici, ci doar atenţi la cum îşi pot folosi banii mai bine”, completează managing partnerul Mark. Şerban Alexandrescu militează însă pentru folosirea mai judicioasă a banilor de care dispun companiile: “De multă vreme mă întreb de ce oamenii semnează fără probleme în ianuarie bugete media de milioane de euro, dar se ceartă ca la uşa cortului pentru câteva zeci de mii de euro în plus la un buget de producţie. Nu-şi dau seama că degeaba îşi cumpără o puşcă de argint dacă trag cu ea gloanţe de plută?”.

În ceea ce priveşte viitorul, Trâncă atrage atenţia că “suntem în plină criză mondială, trendul actual este «hai să nu mai aruncăm banii aiurea»“, astfel că reclamele “plus execuţie minus idee” se vor rări. Marius Negrea este de aceeaşi părere: “Mizez pe un trend de scădere a spectaculosului de Hollywood în favoarea ingeniozităţii home made. Semnele? Democratizarea puterii de producţie video şi a accesului la Internet”.

Alexandrescu speră însă la bugete cât mai mari şi la execuţii cât mai elaborate, în vreme ce Naumovici este sigur că ideile vor sta în continuare în umbra efectelor speciale şi a coloanelor sonore cumpărate pe bani grei: “Cât timp trendul mondial şi cel din România vor fi ca ideile să se facă pentru festivaluri, în reclame pe care nu le vede nimeni, iar în rest la reclamele serioase să nu riscăm să avem vreo idee pentru care să trebuiască să ne luptăm cu clientul şi cu regizorul, o să vedem proliferând reclamele unde producţia suplineşte lipsa ideii”.


 

 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ADVERTISING
 
CELE MAI