Home » Stiinta & Tehnologie » IT&C » Creativitatea de pe Internet se întoarce la Marx

Creativitatea de pe Internet se întoarce la Marx

26 Sep 2008 Cosmin Popan | 0 comentarii | 2284 vizualizari
Rating:
7 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
“De la fiecare după puteri, fiecăruia după nevoi.” Aşa sună în epoca Internetului definiţia pentru ultima momeală, creativitatea colaborativă, cu care userii sunt puşi la muncă grea. Noua ordine mondială de pe online numără şase miliarde de regizori şi tot atâţia scriitori şi copywriteri. Cotidianul, cu sprijinul Millennium Bank, vă prezintă cele mai noi trenduri în media şi tehnologie care se discută zilele astea la Picnic08.
 
“Big Buck Bunny”, unul dintre scurtmetrajele de animatie realizate de internauti cu ajutorul platformei Blender
“Big Buck Bunny”, unul dintre scurtmetrajele de animatie realizate de internauti cu ajutorul platformei Blender.
Pe net, lumea e fericită să lucreze pentru tine. Procesul se numeşte creativitate colaborativă, iar entuziasmul de a pune lucruri la comun naşte noi procese inovative şi noi idei de business. Industria filmului, muzica, cărţile şi publicitatea devin armele tuturor. Picnic08 a dedicat anul acesta o sesiune specială noului trend şi a decis să celebreze creativitatea realizată la comun de oameni de pe toate meridianele. Cu câteva exemple care au reuşit să scoată deja capul la lumină.

Democratizarea şi descentralizarea creativităţii, în diferite domenii, pe diferite pieţe, au fost testate încă din 2006 de către Matt Hanson, producător de film, a cărui ambiţie este de a face o peliculă de un milion de lire sterline, A Swarm of Angels, cu ajutorul a 25.000 de internauţi. “Am transformat audienţa în autor şi încercăm să o privim complet diferit faţă de cum am făcut-o până acum”, spune Hanson. Tot ce se produce de către cei 1.000 de membri care lucrează la proiect în acest moment este pus instant pe online, unde “avem feedback, iar oamenii ne ajută să dăm formă finală producţiei. Utilizatorii pot adăuga materiale vizuale, pot lucra la scenariu”. Pelicula finală va sta sub semnul noţiunii de “Creative Commons”, ceea ce înseamnă că utilizatorii pot descărca, redistribui şi mixa conţinutul original sau al celorlalţi ca ei.

O casă de discuri pe Internet, mult mai dinamică şi mai permisivă decât marile labeluri muzicale, zguduie încă o dată industria şi aşa suferindă a fonoframelor. Agentul de risc poartă numele Sellaband şi este gândit ca un model de business dedicat artiştilor aflaţi la început de drum şi pe care publicul poate hotărî dacă vrea sau nu să îi sprijine financiar. “Artiştii pot scoate un album cu sprijinul fanilor. Cei care cred în tine te sponsorizează, iar când ajungi la 50.000 de dolari poţi să scoţi un album propriu”, explică mecanismul de star system comunitar Pim Betis, fondatorul Sellaband.

Modelul de business ocoleşte regulile pieţei muzicale tradiţionale, spune Betis: orice trupă care vinde 5.000 de fragmente muzicale primeşte un producător, un studio şi o casă de discuri care să-i producă ulterior albumul. Ca să ajungă la această performanţă, trupele trebuie să-şi construiască un profil pe Sellaband, să-şi încarce câteva piese şi să-i convingă pe ceilalţi useri, denumiţi “Believers”, să cumpere fragmentele muzicale cu 10 dolari bucata.

“Avem de la tipi din Noua Zeelandă care fac hip-hop, la trip-hop produs în Londra, până la blues din Austria”, dă Betis dimensiunea diversităţii de genuri şi de culturi. Chiar dacă nu au lansat la ramă nume mari, Sellaband are lipici la debutanţii din toată lumea. “Din cei peste 7.800 de artişti înregistraţi, peste 20 au reuşit deja să treacă de pragul celor 50.000 de dolari şi să îşi înregistreze propriul album”, spune cel din spatele ideii. Iar un artist ajuns pe mâna lui dă, într-un video-testimonial, şi asigurări că nu trebuie să te prostituezi în vreun fel: “Sellaband nu încearcă să-ţi controleze trupa sau muzica”.

Creativitatea publicitară tinde şi ea să iasă din atelierele copywriterilor cu Converşi, devenind un job la îndemâna oricui. OpenAd dovedeşte asta: platforma este o piaţă online unde se vând şi se cumpără idei de advertising, marketing şi design. “Avem înregistraţi 10.000 de freelanceri creativi din 125 de ţări. Plăteşti licenţa pentru munca pe care o foloseşti şi doar dacă o foloseşti, iar rezultate se văd în câteva săptămâni, nu în câteva luni”, descrie avantajele conceptului slovena Katarina Skoberne, cofondatorul OpenAd.

De la lansarea din 2004, OpenAd are subsidiare în New York, Londra, Sydney şi Buenos Aires şi a furnizat idei creative intrate în mainstream: de la campanii folosite de FHM la unele achiziţionate de Mercedes, Sony sau Smart. O idee trecută prin filtrul OpenAd, pentru o campanie anti-G8, a fost recompensată cu un Leu de Argint la Cannes. “Trebuie să găseşti o balanţă între înţelepciunea mulţimii şi cea a specialiştilor”, este crezul Katarinei Skoberne.

“Bună! Asta sunt eu şi asta e una dintre cărţile mele. Poţi să-ţi faci şi tu una oricând.” Aşa sună prezentarea pe care poate să şi-o facă oricine, crede Eileen Gittins, care scoate cărţi de sub tipar cu ajutorul internauţilor. “Primul instinct a fost să fac un website, dar un website nu poate fi oferit cadou”, explică Gittins cum a ajuns să dezvolte Blurb.

Platforma creativă permite oricui să facă grafică de carte, să pună la comun idei narative şi, în cele din urmă, să publice şi să vândă cărţi palpabile. “Poţi să faci grafica pentru copertă cu orice program de gen de pe net, să iei poze de pe Flickr, să foloseşti modele de paginare oferite de Blurb, chiar să stabileşti singur preţul cărţii”, spune Gittins. Compania producătoare de maşini Lexus şi-a creat în acest fel o carte de lux cu modelele dezvoltate, iar o companie de lenjerie din New York a făcut la fel. O carte destinată adunării de fonduri pentru Amnesty International e, la rândul ei, rodul creativităţii împreunate pe Blurb.

La Picnic08, Blurb va scoate la lumină, după cele trei zile de conferinţe, un volum, “Art at Picnic”, care va reuni pozele de pe Flickr şi conversaţiile de pe Twitter făcute de cei prezenţi la Amsterdam. Editura virtuală scoate 150.000 de titluri pe an, iar singurul regret al lui Gittins e că, “atunci când faci un produs fizic, trebuie să limitezi alegerile pe care le faci în materie de conţinut”.

Ton Roosendaal e cu un pas înaintea antevorbitorilor săi: şi-a pus internauţii reuniţi pe Blender să colaboreze nu doar în privinţa creării de conţinut, ci chiar în procesul de construire a uneltelor care creează conţinutul propriu-zis. Mai exact, Blender funcţionează ca o pltformă open-source care reuneşte unelte pentru realizarea de grafică în 3D.

“Open content-ul se află cu aproximativ 10 ani în spatele open technology, însă o ajunge din urmă”, au rezumat cei prezenţi trendul în care s-au înscris proiectele lor. Sfatul pentru cei curajoşi este înarmarea publicului cu puterea de a lua decizii: “Trebuie să oferi puţin control ca să primeşti mult mai mult înapoi”. Chiar dacă acest transfer de putere e cu două tăişuri, după cum observă Roosendaal: “Creativitatea trebuie să fie distribuită maselor, iar adepţii acestei mişcări sunt priviţi ca nişte comunişti bărboşi”.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
IT&C
 
CELE MAI