Home » Arte & Popcult » Teatru » Constantin Chiriac: „Sibiul face jocurile culturale ale lumii“

Constantin Chiriac: „Sibiul face jocurile culturale ale lumii“

28 Mai 2008 Magdalena Popa Buluc | 3 comentarii | 2356 vizualizari
Rating:
7 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
În ziua dintâi a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, directorul acestuia vorbeşte pentru Cotidianul despre dimensiunile evenimentului pe care îl conduce, despre importanţa Sibiului pe harta culturală a Europei şi despre proiectele pe care le-a iniţiat.
 
Constantin Chiriac
Cu pasiune şi migală, încercaţi, de 15 ani, să convingeţi politicienii lumii de importanţa porţilor pe care cultura le deschide. Festivalul de la Sibiu a contribuit decisiv la creşterea prestigiului României în lume şi la consolidarea imaginii unei colectivităţi care posedă spiritualitate şi modele de acţiune europene. Sunteţi iniţiatorul acestei prestigioase manifestări. Ce noutăţi aduce această ediţie ce se desfăşoară între 29 mai şi 8 iunie?
Nu întâmplător, Festivalul de la Sibiu are anul acesta tema „Energii“, pentru că acum avem nevoie de energii pozitive, pentru că la noi există acum atât de multă energie care se risipeşte în dispute inutile. Un festival care are structură proprie, independentă, care funcţionează pe principiul vaselor comunicante, care are gândire, care are viziune, un program, un sistem de finanţare, o echipă proprie, dar mai ales parteneriate.

Cred că acest festival este singura structură care merge de la egal la egal cu tot ceea ce înseamnă viziune în domeniul artelor spectacolelor. De trei ani am adus cele mai importante producţii în domeniul teatrului, dansului, al baletului, instalaţiilor etc. din Rusia. Festivalul de la Edinburgh, cel de la Avignon, o serie întreagă de festivaluri din Olanda, Franţa, Germania, Italia, Austria arată că ţări cu pontenţial economic şi cultural important au înţeles că structurile locale au un loc preponderent. Când toată lumea credea că, după Sibiu - Capitală Culturală Europeană, festivalul nu va mai avea aceeaşi audienţă, iată că am revenit în forţă. Nu întâmplător tema festivalului de anul trecut a fost „Next“.

Am reuşit să aducem un festival de niciunde pe locul trei în lume. Asta înseamnă crearea unui limbaj, a unor structuri, înseamnă democratizare, întărirea comunităţilor locale. Sibiul este un model pentru modul în care o localitate poate fi reabilitată printr-un dat cultural. În ultimii trei-patru ani, oraşul a reuşit să aibă investiţii de peste jumătate de miliard, care au venit pentru că a primit titlul de Capitală Culturală Europeană.

Care sunt direcţiile prioritare? Să amintim că va figura şi „Faust“, o reprezentaţie antologică, realizată cu har şi nebunie, un spectacol care a înnobilat Sibiul cu o echipă de remarcabili profesionişti.
„Faust“ e cel mai important eveniment teatral din ultimii 20 de ani. Nu de mult au fost prezenţi la Sibiu directorii Capitalelor Culturale Europene şi reprezentanţii Parlamentului Cultural European, care au vizionat acest spectacol şi care au avut numai cuvinte de admiraţie. Ingo Weber preciza: „Am văzut 27 de spectacole cu «Faust», în diverse viziuni. Goethe ar trebui să-i mulţumească domnului Purcărete“. Frankfurtul a cumpărat această producţie pentru trei reprezentaţii în luna septembrie, plătind pentru fiecare spectacol 250.000 de euro, ceea ce demonstrează o autenticitate unică.

În secţiunea „Mari spectacole“ vor putea fi admirate producţiile cele mai reprezentative. Faceţi-ne o invitaţie.
O demonstraţie de excepţie va fi „Lulu“ de Frank Wedekind, regizat de Silviu Purcărete, în scenografia lui Helmuth Sturmer, cu costumele Liei Manţoc şi muzica lui Vasile Şirli, care trece de la o megaproducţie ca „Faust“ la un spectacol de teatru anatomic, de teatru al disecţiei.

La uzinele Balanţa s-a construit un spaţiu special pentru cele patru reprezentaţii cu Compania Kabuki, una dintre legendele teatrului mondial. A fost fondată în 1624, iar acest gen a devenit sinonim cu clanul de actori Nakamura. Spectacolul se numeşte „A Mirror of Osaka“. Pentru a păstra spiritul unic al spectacolului, compania creează un spaţiu de joc cu hanamiki şi sajiki. Ei vin cu trei avioane pentru că sunt sub protecţia împăratului şi nu au voie să călătorească toţi în acelaşi avion, ca în caz de accident să nu dispară tradiţia.

Vin cu trei televiziuni, două particulare şi una de stat. Partea japoneză contribuie cu două milioane de euro. Publicul va putea viziona spectacolul „Salt“ după Antonio Tabucchi, în regia lui Eugenio Barba, fondatorul Şcolii de antropologie a teatrului, câştigător a numeroase premii internaţionale, care vine pentru prima dată în România. Un spectacol interesant e „Un act de operetă imaginară“ de Valer Novarina, un maestru al diversiunii lingvistice. „Să intre cuvântul, spune Valetul de Caro. Cuvântul intră şi întâlneşte muzica, într-un univers al teatrului de cafenea. Actorii se abandonează în beţia jocului şi a cuvintelor.“ Teatrul Kazet prezintă „Urşii Panda“ de Matei Vişniec.

Ce alte spectacole „cu suflet şi mister“ vor fi prezentate?
Mai spicuim din producţiile teatrelor româneşti „Viaţa cu un idiot“ de Victor Erofeev, în regia lui Andryi Zholdak, „Hamlet“, pus în scenă de Radu Alexandru Nica, „Aşteptându-l pe Godot“, în regia lui Purcărete, un spectacol care continuă tradiţia „Tramvaiului numit Popescu“, după doi mari autori: Iustin Panţa şi Mircea Ivănescu, intitulat „Astăzi nu se fumează“, un spectacol-călătorie, deraiat într-un şir de spaţii neconvenţionale, şi „Amalia respiră adânc“, în regia Marianei Cămărăşan, un proces al comunismului, mult mai eficace emoţional decât orice proces cu judecători în robă. Alte spectacole de referinţă: „Povestiri despre nebunia noastră cea de toate zilele”, de Radu Afrim, „Don Juan“ după Molière, în regia lui Bocsardi Laszlo, elaborat cu rigoare şi rafinament, „Copilul rece“ al unui regizor maghiar foarte mediatizat în străinătate, Istvan K. Szabo, „Cinci piese scurte“ după Eugen Ionescu, în regia lui Alexandru Dabija, „Deşteptarea primăverii“, în regia lui Victor Ioan Frunză, „În rolul victimei“ al lui Felix Alexa, „Opposites Attract“ montat de Dorina Chiriac şi Florin Piersic jr., montări competitive în acest moment. Le voi prezenta şi în cadrul Bursei, care oferă tuturor profesioniştilor români posibilitatea de a-şi prezenta oferta şi de a deveni parte a circuitului artistic european. Trebuie să înţelegem cu toţii că ne ducem în zona globalizării, unde trebuie să-ţi convingi partenerii de ceea ce ai.

Ce alte personalităţi vor veni?
Va fi prezent directorul Festivalului de la Edinburgh, Jonathan Mills, care mi-a propus să gândim împreună o coproducţie. Vor fi aici şi directorul Festivalului de la Nagano, care mi-a cerut ca Festivalul de la Sibiu să devină partener, cât şi directorul Festivalului de Teatru de la Napoli. Vine Pipo Del Bono, unul dintre marii scriitori şi regizori.

Toate lucrurile au o îngemănare. Aţi văzut câţi turişti japonezi au invadat Sibiul cu o săptămână înaintea festivalului? Mărturisesc că nu mi-a fost uşor ca o ţară care nu e competitivă din punct de vedere economic să devină competitivă în cultură prin parteneriate. Performanţa aduce reforma. Ne mândrim că la Sibiu am avut într-un singur an 467 de spectacole, 23 de turnee internaţionale la marile festivaluri, toate finanţate din afară.

Şi dansul va avea un rol important.
E pentru prima dată când vin marele Balet israelian cu două spectacole cu „Romeo şi Julieta“, dar şi Vertigo Dance Company cu „White Noise“. Raw Dance Company din Australia e una dintre cele mai căutate companii de teatru-dans, inovatoarea stepului funk, combinând ritmuri explozive. Trupa Al-Andalus are protagoniste şapte tinere ce transmit frumuseţea dansului flamenco. Din Japonia, soseşte „Mademoiselle Cinema“. „Block-Bach“, în regia lui Alexandru Dabija şi coregrafia lui Răzvan Mazilu, vine cu o încărcătură dramatică şi o ilustrare sensibilă.

La ediţia trecută aţi adus companii celebre: Carabosse, Opposito, Transexpress. Ce spectacole de stradă sunt programate în 2008?
Aşteptăm „Pânze şi vânt“, un spectacol de stradă din Spania, purtând semnătura lui Leandre Escamilla, dar şi „Être ou ne pas être“ de Remy Auda din Franţa. Un camion traversează încet mulţimea. Din interior se aude o melodie veche, care trădează existenţa tainică a clandestinilor gata să moară sau să trăiască. Veţi descoperi itinerarul imprevizibil al cometelor, al stelelor călătoare, personaje care se grupează pentru a juca şi a rejuca viaţa.

Avem Plasticiens Volants, cea mai mare companie pe structuri gonflabile, cu „Don Quijote“. Vor fi şi multe conferinţe, una specială despre kabuki, alta a lui George Banu, cu o lansare de carte, „Actorul european“, cea a lui Matei Vişniec... Mircea Dinescu va vorbi despre „Pamflete şi vin“. Polemon, cel mai important dramaturg din Belgia, va avea un spectacol-lectură.

Am înţeles că acum lucraţi deja pentru 2011. Aţi devenit un partener vizionar.
Privesc întotdeauna în perspectivă, construiesc pe principiul valorii şi al continuităţii. Voi fi comisarul pentru artele spectacolului din Europa, la Expoziţia Mondială de la Shanghai din 2010, unde vor fi prezentate 25.000 de spectacole. În acelaşi timp, Festivalul de la Sibiu este partener la Linz 2009 - Capitală Culturală Europeană, cât şi la Vilnius, la Essen-Ruhr, Istanbul, Pecs, Maribor în 2011, Marsilia în 2013.

O aşteptăm pe directoarea Festivalului „Next“ de la Moscova să negociem, împreună cu Purcărete şi cu Zholdak, coproducţii, cât şi pe directoarea Comediei Franceze, Muriel Mayette, să conferenţieze şi să discutăm tot despre coproducţii. Voi construi pentru că avem nevoie de energii, dar voi visa pentru că lumea are nevoie de mângâiere, de cuvânt, de poveste.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

3 comentarii

 
1
kafka 29-Mai-2008 16:09
Eu nu inteleg
ce inseamna vorbele astea mari, ca "Sibiul face jocurile culturale ale lumii"! Jocurile culturale ale lumii sint de o infinita diversitate, e normal sa ma intreb care sint criteriile dupa care dl Chiriac se orienteaza. Indiferent de tema pe care fest de la Sibiu a avut/o de-a lungul editiilor sale, singurul lucru care a contat pt dl Chiriac au fost DIMENSIUNILE evenimentului, care trebuia sa creasca si sa tot creasca, pina lumea va fi impresionata de ENORMELE sale dimensiuni. De la un an la altul, dl Chiriac ne/a raportat CIFRE ametitoare si amutitoare, care au facut din evenimentul de la Sibiu cel mai MARE, LAT si LUNG festival din Ro. Si la editia 2008, dl Chiriac ne vorbeste despre DIMENSIUNILE festivalului, despre performanta de a ajunge pe locul trei in lume. Se intelege, in VIZIUNEA dlui Chiriac, Fest isi va atinge cu adevarat scopul, atunci cind marimea, latzimea si lungimea lui va aduce Sibiul pe primul loc in lume! Eu tot astept ca cineva sa il intrebe pe dl Chiriac CU CE PRETZ devine manifestarea de la Sibiu mare si lata. Daca vreti sa aflati cite ceva despre pretul asta, le propun oamenilor de teatru, care se duc la fest de la Sibiu de anul acesta, sa incerce a afla cu ce se aleg spectatorii si actorii trupelor participante. Anul acesta, dl Chiriac se lauda cu urmatoarea performanta : 350 de evenimente in 11 zile, invitati din 70 de tari. Carevasazica, in jur de 30 evenimente pe zi! Si anul acesta, ca si in anii trecuti, din cele citeva sute de evenimente, conteaza doar citeva zeci. Restul asa ziselor evenimente reprezinta o costisitoare umplutura pe care dl Chiriac o aduce la Sibiu pt a putea raporta o CIFRA impresionanta, o cifra care il ajuta a se lauda ca manifestarea sa este cea de/a treia din lume ca DIMNESIUNE. Ori, prin raportarea a 350 de evenimente, Sibiul nu face jocurile culturale ale lumii, cum bombastic se enunta in titlu, ci face jocul ambitiilor prostesti ale dlui Chiriac.
2
kafka 29-Mai-2008 16:38
Un Festival
face jocurile culturale ale lumii, cind oamenii pe care ii reuneste, artisti si spectatori, au sentimentul ca au descoperit sau redescoperit ceva, despre ce este teatrul si despre modelul lor de teatru. Iar treaba asta cu descoperirea si redescoperirea se intimpla doar cind Festivalul reuseste a fi un autentic SPATIU DE INTILNIRE : artistii sa nu treaca unii pe linga altii, sa/si poata vedea reciproc ofertele artistice si sa aiba ragazul dezbaterilor, alaturi de critici si spectatori; spectatorii sa aiba ragazul de a ajunge la artistii cu care doresc a se intilni. Or, la Festivalul dlui Chiriac lucrurile stau asa: evenimentele se suprapun si se perturba reciproc, din cauza faptului ca toata lumea e pe fuga, locurile de desfasurare sint prea aproape unele de altele si atmosfera spatiului de joc este poluata sonor, (intrebati/i pe artisti sub ce presiune isi pregatesc reprezentatia, cum sufera sa vada ca spectatorii fug din sala inainte de terminarea spectacolului, cum pleaca de la festival fara sentimentul ca au descoperit sau redescoperit ceva legat de obsesiile lor artistice sau ale altora, samd). La Conferinta de presa, dl Chiriac a fluturat, ca un steag, faptul ca anul acesta Fest are UN PROGRAM URIAS. Pt dl Chiriac, viziune inseamna DIMENSIUNE ENORMA, iar programul unui festival care se respecta musai sa fie URIAS. Eu zic ca SUBSTANTZA trebuie sa aiba programul unui Fest. Din cele 350 de evenimente, maximum 50 conteaza, celelalte 300 se vor desfasura in anonimat si sint lipsite de valoare. Asta inseamna ca sute de mii de euro din banul public sint cheltuite doar pt a se atinge o cifra goala. Eu recunosc ca dl Chiriac a reusit sa produca la sibiu si evenimente de certa valoare, cum este Faustul lui Purcarete, dar a si risipit sume uriase din banul public, sume care puteau fi investite in alte orase si in alte programe. Dl Chiriac a pierdut MASURA, daca a avut/o vreodata. Masura valorii unui eveniment cultural, care este data de calitate, nu de cantitate.
3
OliviaMan 05-Iun-2008 13:39
Despre partea plina, plina, a paharului.
FITS surprinde prin abundenta, dar una a calitatii si diversitatii.
FITS se reinoieste si imbogateste cu fiecare noua noua stagiune.
Ofera optiuni pentru o gama larga de preferinte(dupa educatie,varsta, stare de spirit, preocupari,asteptari).
Valorifica neasteptat si inspirat atat locatiile teatrale traditionale cat si spatiile neconventionale: piete, tramvai, parcari, parcuri, muzee,hale industriale, centre rurale,vechi cetati si alte situri din zone pitoresti ori cu o anume semnificatie din imprejurimile Sibiului.
Fata de ce era teatrul(pe aici si nu numai) inainte de aparitia FITS,distinctia( cu diferentierea care se impune) ar fi ca intre un magazin ceausist cu rafturi de conserve, pungi etc. si un hipermarket din care, ce-i drept, nu-i usor sa alegi.
Oricum, consumatorul de teatru are de unde sa se informeze,sa se documenteze,sa selecteze: piese, regizori, actori, companii. Traditional si neconventional. Clasic si avangardist.Dans, muzica, pantomima. Teatru interactiv.
Are, deasemenea, si datele suficente pentru a aprecia cum se cuvine personalitatile remarcabile care vin cu creatii la acest festival:regizori care nu mai au nevoie de promovare(S.Purcarete, A.Serban) fiind doar doi dintr-o serie impresionantacare au inobilat artistic evenimentele festivalului, dupa cum Maia Morgenstern, Dan Puric sunt doar doi actori dintr-o serie tot atat de impresionanta.)
Si m-am referit doar la regizori si actori romani...
Vezi primele comentarii
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
TEATRU
 
CELE MAI