Home » Arte & Popcult » Carte » Comunismul, cap de afiş la Polirom

Comunismul, cap de afiş la Polirom

20 Noi 2008 Cristiana Visan | 0 comentarii | 1438 vizualizari
Rating:
8 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
„Dicţionarul comunismului” şi „Explorări în comunismul românesc” au întreţinut joi o atmosferă coerentă şi generos focalizată la standul Polirom.
 
„Ce era fenomenul Piteşti? – Parcă Dobrin”. Astfel a rezumat Dan C. Mihăilescu lipsa de interes a tinerei generaţii faţă de fantomele trecutului. Lansarea celui de-al treilea volum „Explorări în comunismul românesc” i-a reunit la standul Polirom pe cei trei autori (de această dată fără Ion Manolescu, care a participat la scrierea primelor două) – Angelo Mitchievici, Paul Cernat şi Ioan Stanomir. Moderatorul discuţiilor, criticul Dan C. Mihăilescu s-a declarat şocat de faptul că, deşi adolescenţii „nu mai au curiozităţi faţă de tarele trecutului, fie ele nazism sau comunism, ci numai pentru consumismul actual, există încă şi autori tineri care să abordeze acest subiect, ei înşişi fiind doar alteraţi de comunism, nu şi traumatizaţi de el”.

Dan C. Mihăilescu a apreciat calitatea analizei realizate în carte şi a şi citit un fragment ce reproduce o mostră din opera lui Vadim Tudor predecembristă, declarată de criticul literar „un imn înălţat şantierelor lui Ceauşescu”: „Am văzut echipe întregi de sudori, betonişti, zidari, ingineri şi tehnicieni dând specific românesc faţadelor sau finisând pasaje subterane, într-un cuvânt, am văzut un şantier gigantic, (...) care în acea dimineaţă de primăvară arăta minunat, era o privelişte reconfortantă, de curăţenie şi viaţă nouă”.

Paul Cernat a mai adăugat un personaj analizat în carte: Aurelian Bondrea, spunând că a simţit „nevoia să-l prind în insectar pe acest fluture de noapte, un spectru foarte interesant al comunismului, care, în anii ’80, ca mână dreaptă a Elenei Ceauşescu, a nenorocit învăţământul românesc, iar după ’89 a impus aceleaşi norme în învăţământul superior privat, ca rector al celei mai mari universităţi particulare de la noi”. Demografia comunistă, din rândul căreia C.V. Tudor şi Bondrea sunt doar două exemple aparte, este importantă pentru autori pentru că a format „o mentalitate ale cărei efecte rămân de cuantificat”, după cum a diagnosticat situaţia Paul Cernat.

„Explorările” sunt cuvântul-cheie al cărţii pentru Mitchievici, care consideră că tinerii care pun mâna astăzi pe acest volum se trezesc în „Jurassic Park sau într-un Disneyland grotesc” fiindcă analiza comunismului nu ţine de mainstream, ci de „populism, de ceea ce circulă în epocă şi are un efect direct”.

Urmăroarea mare lansare la standul Polirom a fost „Dicţionarul comunismului”, în prezenţa coordonatorului Stephane Courtois, a directorului editurii, Silviu Lupescu, a criticului Romulus Rusan şi a istoricului Marius Oprea. Lansarea s-a încins odată cu declaraţiile lui Oprea că prima lectură a traducerii l-a enervat pentru că România nu figura deloc. Istoricul pune această lipsă pe seama faptului că „din păcate, noi nu existăm bibliografic în istoria occidentală fiindcă n-am ştiut să facem efortul de a prezenta Vestului ce s-a întâmplat la noi”. Răspunsul i-a venit imediat de la Stephane Courtois, însă nu înainte ca Emil Constantinescu să apuce să insereze, în discursul său, o afirmaţie care se pretează la suficiente analize: „În România vorbim de un regim prezidenţial de tip francez, sarkozian, când ne îndreptăm, de fapt, spre unul putinian”.

Revenind la replica polemică a lui Stephane Courtois, acesta i s-a adresat cordial lui Oprea: „Marius, dacă aţi fi fost zdrobiţi ca ungurii în ’56 sau ca cehii în ’68, aţi fi acum în dicţionar. Cum n-aţi suferit destul, n-aţi intrat. Pe fondul istoriei mondiale, cazul României e ca un confetti. Înţeleg însă că, fiind vorba de comunismul românesc, pentru tine nu e confetti. Atunci nu-ţi rămâne decât să faci un dicţionar al comunismului românesc”.


 

 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
CARTE
 
CELE MAI