Home » Home » Top News » Codurile juridice, promulgate de Băsescu

Codurile juridice, promulgate de Băsescu

17 Iul 2009 Cristian Oprea | 1 comentarii | 1208 vizualizari
Rating:
8 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Preşedintele Traian Băsescu a semnat vineri, la prânz, decretele prezidenţiale prin care a promulgat Legea privind modificarea Codului civil, precum şi cel pentru promulgarea Legii privind Codul penal. Pentru cele două texte legislative, Guvernul PDL-PSD şi-a asumat răspunderea în Parlament luna trecută.
 
Coaliţia organizaţiilor neguvernamentale pentru apărarea drepturilor omului “Opriţi Codurile!” a fost sfidată de şeful statului român prin actul promulgării celor două extrem de controversate coduri juridice.

Premierul Emil Boc apăra cele două coduri de criticile organizaţiilor amintite, pe 22 iunie, cu ocazia şedinţei Parlamentului de asumare a răspunderii Executivului pentru cele două coduri.

“În primul rând, este vorba de o reformă profundă a sistemului judiciar românesc. Să ne uităm doar la Codul civil, este din 1865, Codul penal, din 1869, şi în Codul penal există alte 250 de legi speciale care consacră norme penale cu modificări şi adnotări în decursul timpului. Fie şi doar în acest argument rezidă nevoia unui nou Cod civil şi a unui nou Cod penal, pentru a pune în acord dezvoltarea societăţii româneşti, teoriile juridice cu ceea ce înseamnă timpul prezent şi cele mai importante soluţii legislative din codurile penale în vigoare şi din jurisprudenţa românească” - suna pledoaria preşedintelui Partidului Democrat Liberal.

Emil Boc venea şi cu alte argumente prin care dorea să-i convingă pe cei mai mulţi dintre parlamentari să voteze codurile: “Ne-am angajat că vom adopta aceste coduri, că vom realiza o codificare a legislaţiei româneşti în formele prezentate. Cred că e timpul să ne ţinem de cuvânt, iar prin ceea ce facem astăzi, asigurăm ca România să fie tratată şi în spaţiul Uniunii Europene ca un stat cu drepturi depline de membru al UE, fără alte condiţionări şi alte obligaţii”.

Premierul îşi continua pledoaria în aceleaşi note: “În al doilea rând, e vorba de punerea în aplicare a principiului constituţional potrivit căruia nimeni nu e mai presus de lege. Prin aceste două coduri, ca de altfel şi prin celelalte două care vor urma, Codul de procedură penală şi Codul de procedură civilă, vom realiza o justiţie mai rapidă şi cu costuri mai reduse pentru cetăţean”.

PNL nu a reuşit să strângă - în cele trei zile regulamentare avute la dispoziţie imediat după asumarea răspunderii - semnăturile necesare pentru a depune o moţiune cenzură împotriva guvernului, prin care ar fi putut să fie oprită adoptarea codurilor.

Doar câteva amendamente ale unor parlamentari au fost acceptate de Guvern.

Pe 15 iulie, Coaliţia “Opriţi Codurile” i-a trimis preşedintelui Traian Băsescu o scrisoare oficială prin care îi cerea să nu promulge proiectele de coduri juridice şi retrimiterea lor către Parlament pentru reexaminare.

După cum explicau reprezentanţii coaliţiei, solicitarea îi era trimisă preşedintelui României în urma sugestiilor acestuia “în 22 aprilie, ca societatea civilă să prezinte punctele sale de vedere cu privire la reglementările codurilor, domnia sa angajându-se că, în măsura în care acestea vor fi ignorate, va dispune de prerogativa constituţională de trimitere spre reexaminare”.

Pe 22 aprilie, Traian Băsescu se declara, în timpul audienţei acordate la Palatul Cotroceni Coaliţiei “Opriţi Codurile”, susţinătorul celor două acte normative: “Am prezentat şi necesitatea de a face paşi înainte în procesul de reformă a Justiţiei. România nu mai poate întârzia, nu putem să mai amânăm încă o dată deciziile legate de folosirea sau nu a Codului penal din timpul regimului comunist din 1968”.

Un alt argument al şefului statului era acela că “România nu-şi poate permite, în luna iulie, un raport care să nu constate progrese în modernizarea justiţiei naţionale”.

Agenţia de Presă NewsIn reaminteşte care sunt principalele modificări aduse celor două coduri.

Proiectul de Cod civil legiferează instituţia logodnei, soţii vor putea opta pentru regimul comunităţii legale sau pentru separaţia bunurilor, iar în ceea ce priveşte divorţul, Codul introduce două noi proceduri de divorţ mai rapide: divorţul pe cale administrativă şi cel prin procedură notarială - acestea fiind posibile doar dacă soţii nu au copii minori şi ambii sunt de acord cu divorţul.

Noile norme mai prevăd că pot fi ipotecate şi bunurile mobile, nu doar cele imobile, şi sunt introduse noi tipuri de contracte speciale, precum contractele de comision, de consignaţie, de expediţie, de transport, de agenţie, de intermediere, de antrepriză, de depozit şi cel hotelier. Sunt reglementate totodată distinct contractele specifice mediului bancar - contul bancar curent, depozitul, facilitatea de credit şi închirierea casetei de valori. Astfel, Codul introduce garanţii suplimentare pentru clienţii băncilor, cum ar fi obligaţia de a informa clientul periodic cu privire la evoluţia contului său.

Pentru o serie de contracte sunt propuse soluţii de protejare a părţilor semnatare de eventualele abuzuri. Prin urmare, pentru contractul de locaţiune se aplică titlul executoriu la expirarea termenului, fiind astfel reglementată situaţia în care locatarul refuză să restituie bunul dat în locaţiune.

În ceea ce priveşte proiectul Codului penal, premierul a spus că noul act normativ introduce o pedeapsă complementară - interzicerea dreptului de a se apropia de locuinţă, de locul de muncă, şcoală sau de alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale.

Proiectul reglementează totodată răspunderea penală a minorilor, prin aplicarea cu prioritate a măsurilor educative neprivative de libertate, iar cele privative de libertate devin excepţii şi se vor aplica doar pentru infracţiuni grave sau pentru infracţiuni multiple.

Acţiunile de violenţă domestică reprezintă circumstanţe agravante în cazul tuturor infracţiunilor contra integrităţii corporale şi sănătăţii, iar în ceea ce priveşte infracţiunea de întrerupere a cursului sarcinii s-a prevăzut explicit nepedepsirea femeii însărcinate care comite această faptă. Faptele de violenţă asupra mamei pe durata sarcinii au fost incriminate, dacă au condus la lezarea fătului, la vătămarea corporală sau la moartea copilului după naştere.
 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

1 comentarii

 
1
ioan-alexandru_vl 17-Iul-2009 20:42
Speram sa fie niste coduri perfecte!
Sper ca aceste coduri sa fie corecte si cei vinovati de savarsirea unor infractiuni sa fie pedepsiti asa cum trebuie, si nimeni sa nu mai poata comenta sa legea nu a fost bine aplicata sau ca s-au facut favoritisme.
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
TOP NEWS
 
CELE MAI